Acţiune posesorie. Sentința nr. 600/2015. Tribunalul ALBA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 600/2015 pronunțată de Tribunalul ALBA la data de 22-09-2015 în dosarul nr. 535/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL A.
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 535/A/2015
Ședința publică de la 22 Septembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. I. M.
Judecător D. G.
Grefier N. C.
Pe rol judecarea apelului declarat de pârâtul apelant L. F. împotriva Sentinței Civile nr. 600/2014 pronunțată de Judecătoria Aiud în Dosar nr._ în contradictoriu cu reclamantul intimat C. O. O., având ca obiect-acțiune posesorie.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care.
Se constată că mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării din data de 15.09.2015, care face parte integrantă din prezenta decizie civilă.
TRIBUNALUL
Asupra apelului de față,
Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei Aiud sub dosar nr._, reclamantul C. O. O. în contradictoriu cu pârâtul L. F., a solicitat:
- obligarea pârâtului să-i lase în deplină și liniștită posesie imobilul teren înscris în Titlul de Proprietate nr. 7026/1275/25.03.1996, nr. top. 1760/5, arabil extravilan în suprafață de 3200 mp, situat pe teritoriul Mun. Aiud, în locul numit "La baltă";
- obligarea pârâtul, în caz de opoziție, la plata cheltuielilor de judecată.
Prin Sentința civilă nr. 600/2014 instanța de fond a admis acțiunea formulată de reclamantul C. O. O., în contradictoriu cu pârâtul L. F. și în consecință a obligat pârâtul să lase în deplină și liniștită posesie imobilul teren înscris în Titlul de Proprietate nr.7026/1275/25.03.1996, nr.top 1760/5 arabil extravilan în suprafață de 3200 mp, situat pe raza localității Aiud, în locul numit „la B.” și a obligat pârâtul să plătească reclamantului suma de 1689 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru și onorariu de avocat.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:
La data de 07.01.1996 reclamantul a încheiat cu numitul C. T., proprietar al terenului înscris în Titlul de Proprietate nr. 7026/1275/25.03.1996, nr. top. 1760/5, arabil extravilan în suprafață de 3200 mp, un înscris sub semnătură privată intitulat "contract de vânzare-cumpărare", având ca obiect imobilul menționat mai sus. De la momentul semnării contractului, reclamantul a început să folosească terenul.
Potrivit art.949 Cod civil,reține instanța de fond că, cel care a posedat un bun cel puțin un an poate solicita instanței de judecată prevenirea ori înlăturarea oricărei tulburări a posesiei sale sau, după caz, restituirea bunului. De asemenea, posesorul este îndreptățit să pretindă despăgubiri pentru prejudiciile cauzate iar art.951 cod civil prevede că în caz de tulburare ori deposedare pașnică sau violentă, acțiunea se introduce în termenul de prescripție de un an de la data tulburării sau deposedării. Din cuprinsul acestor dispoziții legale se desprind condițiile de admisibilitate ale acțiunii posesorii si anume: sa nu fi trecut un an de la tulburare sau deposedare, înainte de aceasta data reclamantul a posedat cel puțin un an.
Instanța a constatat îndeplinite condițiile de admisibilitate ale acțiunii civile de față având în vedere probatoriul administrat în cauză.
Astfel,reține instanța de fond, martorul B. G. a arătat faptul că reclamantul a lucrat terenul în litigiu de circa 10-15 ani, fără a fi tulburat în posesie. Totodată, a arătat că pârâtul a folosit terenul din toamna anului 2013 și nu l-a văzut până la acel moment să lucreze acel teren și nici vreun teren învecinat.
De asemenea,a reținut instanța că, prin răspunsurile la interogatoriu, pârâtul a recunoscut că a început să lucreze terenul în litigiu doar în toamna anului trecut.
Instanța a reținut faptul că acțiunea posesorie este o acțiune pusă la dispoziția posesorului pentru apărarea posesiei ca stare de fapt. Prin acțiune posesorie este ocrotită posesia bunului împotriva oricărei tulburări sau deposedări, chiar dacă ar proveni de la adevăratul proprietar, întrucât nu este pus în discuție dreptul real asupra bunului. Astfel s-a verificat doar condițiile prevăzute de art. 949 Cod procedură civilă fără a fi necesară dovedirea titlului de proprietate asupra imobilului, Astfel, apărarea pârâtului legată de lipsa oricărui drept al reclamantului de a stăpâni terenul în litigiu, și îndreptățirea sa de a-l folosi conform schițelor depuse la dosar s-a reținut că este nefondată, fiind proprie unei acțiuni petitorii în care se pune în discuție însuși dreptul subiectiv.
Având în vedere considerentele de fapt expuse, instanța a constatat că reclamantul a fost în mod nefondat tulburat în posesie, motiv pentru care a admis acțiunea și va obligat pârâtul să lase în deplină și liniștită posesie imobilul teren înscris în Titlul de Proprietate nr.7026/1275/25.03.1996, nr.top 1760/5 arabil extravilanîn suprafață de 3200 mp, situat pe raza localității Aiud, în locul numit „la B.”.
În temeiul art.453 alin.1 Cod procedură civilă a obligat pârâții să plătească reclamantului suma de 1689 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru și onorariu de avocat.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel pârâtul L. F. aducându-i critici de netemeinicie și nelegalitate, având în vedere următoarele considerente:
Susține apelantul că terenul în litigiu, în suprafață de 3200 mp. teren extravilan înscris în Titlu de Proprietate al reclamantului, sub nr. parcelar 1760/5 a fost folosită și este folosită și la ora actuală de către acesta, apelantul arătând că nu adus niciodată atingere acestei suprafețe de teren, problema fiind diferența de suprafață de peste 3200 mp. pe care susține reclamantul că a folosit-o până la momentul anului 2013, fără a avea însă nici un titlu.
Această diferență de suprafață susține apelantul că reprezintă . fratelui său, M. G. V., conform Titlului de Proprietate nr._/4454, emis de Comisia Județeană pentru Aplicarea Legii Fondului Funciar A., înscrisă sub nr. parcelar 1760/2/4. . audiat în cauză, B. G., a declarat că în toamna anului 2013 a văzut că pe terenul pe care îl lucra reclamantul ara un tractor, însă acea parcelă pe care apelantul a arat-o nu se include în . mp, a cărui deplină și liniștită posesie o solicită.
Susține de asemenea că suprafața deținută de către reclamant conform actelor sale de proprietate de 3200 mp. este folosită și cultivată și în prezent de către acesta, este bine delimitată de suprafața folosită de către apelant și ca urmare a existenței unor culturi diferite. Nu există și nu a existat o tulburare a posesiei terenului folosit și deținut de către reclamant de 3200 mp., folosința exercitată de către apelant în anul 2013 și în prezent se raportează la acel excedent de suprafață pe care îl folosea reclamantul aferent suprafeței sale legale de 3200 mp., suprafață care era deținută legal de fratele apelantului.
Susține apelantul că în mod eronat instanța de fond a considerat că sunt îndeplinite condițiile de exercitare a acțiunii posesorii, atâta timp cât nu există o tulburare a posesiei exercitată de reclamant pe acea suprafață de 3200 mp..
În drept apelantul invocă: disp. art. 466 și urm. C., art. 949 și urm. C..
Prin întâmpinarea la apel formulată de intimatul C. O. O. s-a solicitat respingerea apelului și menținerea ca temeinică și legală a hotărârii atacate.
Analizând apelul declarat de contestator împotriva sentinței menționate, Tribunalul constată următoarele:
Codul civil a reglementat la art. 949 o acțiune posesorie generală (în complângere), stabilind că cel care a posedat un bun cel puțin un an poate solicita instanței de judecată înlăturarea oricărei tulburări a posesiei sale sau, după caz, restituirea bunului. Conform art. 951 alin. 1 Cod civil, o astfel de acțiune se introduce într-un termen de 1 an de la data tulburării sau deposedării.
Astfel, Tribunalul consideră că prima instanță a stabilit, în mod corect, că în speță sunt îndeplinite condițiile legale menționate mai sus, aspect ce rezultă atât din înscrisurile depuse (titlu de proprietate și act de vânzare-cumpărare sub semnătură privată), cât mai ales din declarația martorului B. G. (f. 42 fond), care a arătat că reclamantul folosește acel teren de circa 10-15 ani, iar în toamna anului 2013 a început tulburarea folosinței de către pârât. Totodată, pârâtul a recunoscut la interogatoriu că a început să folosească terenul abia în toamna anului 2013.
Expertiza efectuată în apel (f. 75-80) a concluzionat că terenul ocupat de pârât acoperă și .. cad. 1760/5, în suprafață de 3200 mp. Având în vedere că obiectul prezentei acțiuni îl constituie tocmai această parcelă, nepunându-se în discuție posesia parcelei 1760/2/4, soluția primei instanțe apare ca fiind legală și temeinică, astfel că prezentul apel va fi respins ca nefondat.
În temeiul art. 453 C.p.c., va obliga apelantul la plata în favoarea intimatului a cheltuielilor de judecată în cuantum de 800 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, apelul formulat de pârâtul L. F. împotriva sentinței civile nr. 600/2014 a Judecătoriei Aiud, pronunțate în dosar nr._ .
În temeiul art. 453 C.p.c., obligă pe apelantul L. F. la plata în favoarea intimatului C. O. O. a cheltuielilor de judecată în cuantum de 800 lei.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 22.09.2015
Președinte, M. I. M. | Judecător, D. G. | |
Grefier, N. C. |
REd.MIM
Tehnored.MIM/CN- 4exp.-
23 Septembrie 2015
| ← Anulare act. Decizia nr. 267/2015. Tribunalul ALBA | Prestaţie tabulară. Sentința nr. 1/2015. Tribunalul ALBA → |
|---|
