Pretenţii. Sentința nr. 748/2015. Tribunalul ALBA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 748/2015 pronunțată de Tribunalul ALBA la data de 20-10-2015 în dosarul nr. 620/2015
ROMÂNIA
TRIBUNALUL A.
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ Nr. 620/A/2015
Ședința publică de la 20 Octombrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE D. G.
Judecător M. I. M.
Grefier A. V.
Pe rol se află judecarea apelului declarat de reclamantul A. V. împotriva sentinței civile nr. 748/2015 pronunțată de Judecătoria A. I. în dosar nr._, în contradictoriu cu pârâtul C. D. - M..
Obiect cauză - exercitarea autorității părintești.
La apelul nominal făcut în cauză, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Se constată că mersul dezbaterilor a fost cosemnat prin încheierea inițială de amânare a pronunțării din data de 6.10.2015, care face parte integrantă din prezenta decizie.
TRIBUNALUL
Asupra apelului de față:
Prin cererea înregistrată la Judecătoria A. I. la data de 26.05.2015 sub nr._, reclamantul A. V. a chemat în judecată pe pârât C. D., solicitând obligarea acestuia la plata de daune morale/biologice (art. 71/72 Cod pr. civ.) în valoare totală de 30.000 Euro, consecință a falsei mărturii depuse de dr. C. D. în dosarul nr._ .
Prin sentința civilă nr. 748/2015 Judecătoria A. I. a respins acțiunea în pretenții astfel cum a fost formulată și precizată de reclamantul A. V., cu domiciliul în A. I., ./7, jud. A., în contradictoriu cu pârâtul C. D. M., cu domiciliul în A. I., ., jud. A..
Nu s-au acordat cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut următoarele:
S-a constatat că prin acțiunea înregistrată la data de 26.05.2014, precizată prin înscrisurile înregistrate la dosar la datele de 13.06.2014, 08.7 2014 și 28.10.2014 – filele 114-15, 30 și 43 – reclamantul A. V. a solicitat obligarea pârâtului C. D. la plata unor daunele morale în valoare de 30.000 euro, pentru răspunsul dat în calitate de expert în procesul ce a făcut obiectul dosarului Judecătoriei A. I. nr._, unde a afirmat că valoarea de 0,70 la analiza PSA se încadrează în limitele legale după ce a fost operat de prostatectomie Radicală și după ce i s-a administrat un tratament cu Casodex timp de 3 luni.
Văzând sentința civilă nr.4696/2012 ce a fost pronunțată în dosarul Judecătoriei A. I. nr._ de la filele 22-25 și copia declarației din data de 21.11.2011 de la fila 38, s-a constatat că în dosarul menționat pârâtul C. D. M. a avut calitatea de martor, poziție procesuală din care a declarat că după ce reclamantul a suferit o intervenție de prostactectomie radicală și după ce i s-a recomandat un tratament cu Casodex, în condițiile în care valoarea PSA nu a fot 0 sau imediat în jurul valorii, era posibil ca valoarea PSA să crească.
Martorul a mai declarat că din punctul său de vedere în mod natural nu era posibil ca valoarea PSA să scadă de la 0,7 la 0,02 în intervalul de timp 14-22 septembrie 2009 și că atâta timp cât după intervenția chirurgicală examenul PSA nu a fost în jurul valorii 0 existau indici de recidivă tumorală sau rezecție incompletă a țesutului prostatic, astfel că la valorile de la 0,7 la 0,02 recomandă investigații suplimentare.
Raportat la această declarație a martorului instanța a reținut în considerentele sentinței civile nr.4696/2012 că analiza PSA este una de urmărire și nu oferă prin ia însăși posibilitatea stabilirii unui diagnostic, ci trebuie să fie urmată de examinări suplimentare, astfel că în contextul tratamentelor medicamentoase și a intervențiilor chirurgicale ar fi posibilă o fluctuație a valorii PSA.
Pentru soluționarea acțiunii s-a reținut că în conformitate cu dispozițiile art.1349 al.1 și 2 și art.1357 din noul cod civil pentru angajarea răspunderii civile delictuale:
Art.1349:
„(1) Orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune și să nu aducă atingere, prin acțiunile ori inacțiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane.
(2) Cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral”.
Art.1357:
„(1) Cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare.
(2) Autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai ușoară culpă”.
Prin urmare, pentru angajarea răspunderii civile delictuale trebuie întrunite cumulativ un număr de patru condiții constitutive: săvârșirea unei fapte ilicite, producerea unui prejudiciu cert, actual și nereparat, existența unei legături de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciul produs și culpa sau vinovăția autorului faptei ilicite prejudiciabile.
Raportat la înscrisurile și dovezile din dosar instanța a constatat că în cauză condițiile răspunderii civile delictuale nu sunt întrunite, astfel că acțiunea se cere a fi respinsă.
1. Văzând declarația pârâtului din dosarul nr._ și sentința civilă nr._ nu se poate reține existența vreunei fapte ilicite în privința acestuia, deoarece prin declarația pe care a dat-o în calitate de martor nu a făcut decât să își exprime părerea în calitate de medic specialist în legătură cu rezultatul unei analize PSA.
Cum nu l-a consultat pe reclamant, nu este pacientul său și nici nu a fost persoana care efectuat analiza PSA, pârâtului nu i se poate imputa rezultatul analizei.
2. Mai mult, văzând afecțiunea de care a fost operat reclamantul, pârâtul a recomandat și investigații suplimentare, pe care instanța nu le poate aprecia ca fiind fapte ilicite, ci dimpotrivă sfaturi utile pentru a prevenii o recidivă, deci în interesul exclusiv al reclamantului.
3. Nu există vreo dovadă în sensul că prin părerea exprimată pârâtul a încălcat vreo dispoziție legală sau regulile deontologice ale profesiei, cu atât mai mult cu cât nu l-a consultat pe reclamant, nu i-a recomandat un tratament medical și nici nu a efectuat analiza în cauză, astfel că nu se poate reține că i-a produs vreun prejudiciu moral.
În concluzie, nemulțumirile reclamantului în legătură cu răspunsul pârâtului în calitate de martor nu constituie decât aprecieri personale și nu fac proba unor fapte ilicite care să permită angajarea răspunderii civile delictuale, neexistând vreo dovadă care să permită concluzia că a influențat în vreun fel starea de boală sau starea psihică a reclamantului.
Respinsă fiind acțiunea, reclamantul nu a fi obligat la plata cheltuielilor de judecată deoarece pârâtul nu a făcut dovada acestora.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul A. V., solicitând admiterea apelului.
În expunerea de motive a arătat următoarele:
Apelantul a arătat că a cerut o despăgubire laboratorului de analize medicale TERRA ASTER din A. I., pentru analiza PSA greșită, care certifică un eveniment existențial de rău augur. Analiza PSA este un marcator tumoral prostatic de maxima credibilitate și este un indicator precis de progresie a bolii.
Valoarea normala de referința este 00/4,00, iar pentru un subiect care a fost supus la o intervenție de prostatectomie valoarea normală este cuprinsă între 00/0,4, o valoare superioară este un semn incontestabil al unei succesive infiltrații tumorale.
Arată că a fost operat de o tumoare la prostată. După 30 de zile a efectuat o analiză PSA care a avut valoarea de 0,12, ceea ce înseamnă practic o vindecare incompletă, este adevărat că pentru a reduce aceasta valoare i-a fost prescris medicamentul Casodex pentru o perioadă de 90 de zile. La terminarea tratamentului a repetat analiza PSA rezultând o valoare de 0,70 sau mai exact de 6 ori mai mare decât valoarea anterioară. Se poate numai imagina starea sa sufletească la aflarea acestei valori, care înseamnă de fapt o probabilitatea scăzută la o viață normală, zile groaznice.
Din fericire o succesivă analiza PSA indica o valoare de 0,02, mai exact o vindecare momentană.
Din cauza acestei analize greșite, arătate mai sus, a cerut laboratorului de analize medicale TERRA ASTER o despăgubire pentru daune morale și existențiale în dosar_ .
Pe perioada procesului a fost numit consultant al Judecătoriei, Dr. urolog. C., căruia, în mod clar și specific apelantul i-a cerut o părere medicală în ceea ce privește valoarea analizei PSA 0,70, referitor la un pacient care a fost supus la o intervenție de prostatectomie radicală.
Dr. urolog a răspuns cu compasiune și destul de patetic că era totul normal, deoarece această valoare se încadrează în valori normale 00/4,00.
Apelantul susține că i-a venit greu să creadă, și prin urmare a repetat întrebarea de 2 ori, este adevărat că a fost sfătuit cu răbdare de judecătorul de ședință să nu insist deoarece era clar că Dr. C. a confirmat că valoare PSA de 0,70 se încadra în valorile normale.
Dacă este vreo îndoială în acest sens, invocă mărturia domnului judecător de ședință, a avocatului său și a doamnei traducător.
În mod natural mărturia a fost decisivă pentru respingerea cererii sale pentru daune. De fapt în sentință se dă credit mărturiei, și de aceea motivează: În urma mărturiei doctorului C. D., acțiunea solicitată de reclamant nu este fondată deoarece rezultatul 0,70 arătat de analizele PSA, este în parametrii normali, încadrându-se în limitele normale de referință de 4,00 și deci nu a putut cauza daunele solicitate.
Și apărarea adversă declară că respinge cererea de daune pentru unicul motiv că valoarea de 0,70 reintră în valorile normale de referință așa după cum a mărturisit Dr. C..
Mărturia este considerată ca fiind falsă, atât de către Organizația Mondială de Sănătate, care este autoritatea superioară recunoscută mondial și care declară alarmantă și o analiză PSA de 0,10, referitor la un subiect care a fost supus unei operații de prostatectomie, după cum rezultă falsă și pentru toți urologii din România, care susțin în unanimitatea că o valoare PSA 0,70 după o operație de prostatectomie înseamnă o gravă și semnificativă infiltrație tumorală.
În consecință, se deduce cu certitudine că Dr. C. în calitate de martor s-a demonstrat vinovat și nedemn de încredere când a expus păreri și interpretări mincinoase încălcând C.P.P. și totodată nerespectând obligațiile deontologice ale științei medicale, deoarece în calitate de specialist nu avea cum să nu știe sau să nu cunoască.
Pe perioada desfășurării prezentului proces, Dr. C. interogat fiind răspunde la numai cele 2 întrebări ale apelantului:
- O valoare PSA 0,12, referitor la un subiect care a fost supus unei intervenții de prostatectomie este un simptom de vindecare parțială.
- Ca o ulterioară analiză PSA 0,70 ar evidenția o gravă recidivă a tumorii persistente, de aceea ar fi necesare ulterioare investigații.
Prin urmare, intimatul a renegat complet precedenta sa mărturie din cauza nr._, în care a afirmat că o analiză PSA, referitor la un subiect care a fost supus la o intervenție de prostetectomie, reintră în valorile normale 00/4,00 și nu necesită ulterioare tratamente medicale.
Instanța de fond și-a justificat soluția de respingere a despăgubirilor pe dispozițiile art. 1349 aliniat 1 și 2 art. 1357 aliniat 1 și 2, care impun simultan un număr de 4 condiții constitutive.
a)săvârșirea unui fapt ilicit
b)să se producă un prejudiciu actual și ne reparabil
c)să existe o legătură de cauzalitate între faptele ilicite și prejudiciul produs.
d)vina sau vinovăția autorului faptului ilicit prejudiciabil.
Raportat la înscrisurile și probele dosarului, instanța constată că nu sunt reunite condițiile responsabilității delictuale.
Apelantul susține că în cauză sunt întrunite toate condițiile legale pentru atragerea răspunderii intimatului.
Astfel, Dr. C., a săvârșit ilicitul atât civil cât și penal pentru că a depus mărturie falsă, în calitate de specialist al Judecătorului, mărturisind că valoarea PSA 0,70 se încadra în valorile normale, în timp ce, la interogatoriu declara că aceeași analiza PSA 0,70 este o gravă recidivă a tumorii persistente.
Prejudiciul constă în faptul că tocmai în urma unei astfel de mărturii judecătorul a respins cererea reclamantului pentru daune motivând ca urmare a mărturiei Dr. C. acțiunea solicitată de către reclamant nu este fondată deoarece rezultatul PSA 0,70 arătat de analiză este în parametrii normali, deoarece se încadrează în limitele de nepericulozitate de 4,00”.
În schimb, Dr. C. în cadrul interogatoriului, a afirmat exact contrariu, sau mai exact că valoarea PSA de 0,70 este un simptom de infiltrație tumorală.
Astfel, este el însuși cel care declară că a fost autorul unui fapt ilicit, în calitatea de martor.
Dacă Dr. C. ar fi depus mărturie în procesul dosar nr._, așa cum a declarat în cadrul interogatoriului, sau mai exact că valoarea PSA - ului 0,70 este un simptom clar de infiltrație tumorală, nu ar mai fi putut judecătorul în cauza sa respingă cererea sa de despăgubire și să spună că valoarea PSA 0,70 era în limitele de nepericulozitate.
Pârâtul a recomandat ulterioare investigații suplimentare, pe care instanța nu poate să le considere fapte ilicite, din contra sunt „sfaturi bune” pentru a împiedica o recidivare, și deci în interesul exclusiv al reclamantului.
Ce fel de investigații medicale suplimentare ar fi trebuit să facă reclamantul, considerat fiind faptul că procesul era cu priviră la o cerere de-a sa pentru daune față de un laborator de analize medicale, pentru valoarea PSA - ului de 0,70, rezultat de altfel greșit dat tocmai în baza investigațiilor medicale arătate mai sus.
Este stabilit faptul că valoarea PSA de 0,70 indică o gravă infiltrație tumorală aspect care i-a cauzat o durere și o teamă de nedescris, care în mod natural l-au făcut să se adreseze medicului care l-a operat pentru ulterioarele investigații necesare.
Din succesivele analize PSA valoarea rezultată a fost 0,02 ceea ce înseamnă vindecare.
În ce privește argumentul primei instanțe că „Nu există nicio proba, în sensul că, prin intermediul opiniei exprimată pârâtul a violat vreo dispoziție de lege sau reguli deontologice, cu atât mau mult, nu l-a examinat pe reclamant, nu i-a prescris un tratament medicamentos, și nici nu a efectuat analizele în cauza, astfel ca nu se poate considera că a adus niciun prejudiciu moral”, și acesta este greșit..
După cum se putea constata pârâtul tocmai datorită opiniei sale, în calitate de martor al judecătorului a declarat fals atunci când a afirmat că PSA - ul de 0,70 reintră în valorile normale și deci în calitate de martor a încălcat legea, în consecința i-a adus un prejudiciu.
În ceea ce privește afirmația că „nu l-a examinat pe reclamant, nu i-a recomandat niciun tratament medicamentos, și nici nu a efectuat el analizele” nu poate decât să repete că nu au nicio legătură cu întrebarea dar mai ales un paradoxal respect pentru realitatea faptelor.
Întrebarea adresată medicului urolog era, ce diagnostic ar fi atribuit unei analize PSA cu o valoare de 0,70 referitor la un subiect oarecare care a fost supus unei operații de prostatectomie.
În ceea ce privește regulile deontologice a anexat o expunere de-a sa trimisă Colegiului Medicilor unde face o descriere rușinoasă a Dr. C., cu privire la mărturia lui mincinoasa cum a declarat că valoarea PSA 0,70, referitor la un subiect care a fost operat de prostatectomie se încadrează în valorile normale.
Sentința încheie și respinge cererea motivând printre altele, „că nemulțumirile reclamantului cu privire la răspunsurile pârâtului în calitate de martor sunt numai niște considerații personale și nu sunt probe al unor fapte ilicite care permit angajarea răspunderii civile delictuale, neexistând nicio probă din care să rezulte concluzia care a influențat în vreun fel starea de boală sau starea psihologică a reclamantului.”
Dar oare la ce fel de „nemulțumire a reclamantului” se face referire, nu se știe. După cum s-a demonstrat cele spuse de reclamant nu sunt deloc considerații personale, ci se bazează pe argumente consistente și stări faptice care dovedesc minciunile Dr. C. care au influențat grav asupra stării sale morale și existențiale.
Mărturia mincinoasă, în mod clar nu a influențat starea bolii tumorale, dar cu certitudine a avut efect asupra stării psihologice.
Și astfel pe lângă prejudiciu pecuniar suferit, mărturia mincinoasă cu certitudine, i-a cauzat și o daună morală și existențială.
De fapt, în sentința civilă nr. 4696/2012, de imputat falsei mărturii, rezulta ca reclamantul este un individ care, printr-un mizerabil pretext, vrea sa obțină o despăgubire nemeritata, și astfel ridiculizata fără milă drama trăită din cauza unor analize greșite, de a lua act de recidivarea tumorii operată în precedentă.
Este o insultă la adresa moralității și demnității sale, vieții trăite, care i-a creat, și care din păcate, încă îi mai creează o stare de furie și frustrare, care în mod natural, are repercursiuni negative asupra stării sale psihice și existențiale.
Apelantul arată că se aștepta la o sentința în termeni normali, dar după mult timp, în mod ciudat a primit o citație în care judecătorul vorbește exclusiv de o eventuala incompatibilitate în proces. Susține că în cauza era implicată soția sa. După care spune, ca a fost autorizat de persoanele competente să emită sentința.
Nu a avut nimica de obiectat, și ca un credul a sperat la o imparțialitatea a judecătorului.
Practic a prezentat o expunere la CSM în care a invocat procedural și o cerere de daune pentru responsabilitate civila pentru grava neglijenta și ignoranta a Judecătorului M. C..
Pentru cele arătate în prezentul apel și din ceea ce rezultă din toate înscrisuri, solicită admiterea cererii de despăgubire de 30.000 Euro, plus cheltuielile de judecată susținute.
Intimatul a formulat întâmpinare, prin care solicită respingerea apelului ca neîntemeiat și pe cale de consecință să fie menținută sentința civilă nr. 748/2015 ca temeinică și legală, pentru următoarele motive:
Așa cum a arătat și în fata instanței de fond intimatul a avut calitatea de martor în dosarul civil nr.3_ și nu pe cea de consultant cum apelantul susține în motivele de apel.
Apelantul, afirmă contrar probelor aflate la dosarul cauzei, faptul că intimatul ar fi confirmat că valoarea PSA de 0,7 se încadrează în valorile normale, susținere de altfel vădit neîntemeiată.
În ședința publică din data de 21.11.2011, prezent fiind în calitate de martor în dosarul cu nr._, la întrebările pe care instanța le-a adresat intimatului, și-a exprimat în mod sincer opiniile, arătând în mod clar că „din punctul meu de vedere atâta timp cat după intervenția chirurgicală examenul PSA nu a fost în jurul valorii 0 existau indicii de recidiva tumorala sau rezecție incompletă a țesutului prostatic” și că „la valoarea de 0,7 și 0,02 eu aș recomanda investigații suplimentare”.
De asemenea intimatul a arătat că examenul PSA este un examen de urmărire screening și nu se poate pune un diagnostic exclusiv în baza acestuia, trebuind efectuate examinări suplimentare.
Având în vedere cele declarate de intimat în calitate de martor în dosarul nr._, reiese fără dubiu faptul că apelantul a dat o interpretare eronată și personală declarației de martor a intimatului din dosarul anterior amintit.
În ceea ce privește răspunsurile intimatului la interogatoriul din ședința publică din data de 11.02.2015 așa cum se poate constata, sunt interpretate în mod personal și eronat de către apelant.
Prin interogatoriul luat în data de 11.02.2015 intimatul și-a expus din nou opinia arătând ca PSA este o valoare de urmărire neputându-se spune precizie pe baza acestei analize ca este o vindecare completa, aceasta analiza fiind o analiza de urmărire necesitând investigații suplimentare. De asemenea a arătat ca, creșterea valorii PSA poate reprezenta o recidiva tumorala sau o rezecție incompletă urmare a intervenției chirurgicale a tumorii și că sunt necesare investigații suplimentare.
Prin răspunsurile la același interogatoriu și prin întâmpinarea depusă la instanța de fond, a arătat faptul că apelantul nu a fost pacientul său, nu l-a consultat, nu i-a prescris un tratament pe baza indicatorilor PSA, nu a efectuat operația de prostatectomie, ci doar a avut calitatea de martor în alt dosar dând explicații în legătură cu procedura medicală și analiza PSA.
Având în vedere probatoriul existent la dosarul cauzei, instanța de fond în mod corect a reținut că nemulțumirile reclamantului în legătură cu răspunsurile pe care intimatul le-a dat în calitate de martor, nu sunt decât aprecieri personale și nu fac dovada unei fapte ilicite care sa atragă răspundere civila delictuală.
Instanța de fond în mod temeinic constată că nu sunt îndeplinite cumulativ cele patru condiții constitutive pentru ca răspunderea civila delictuala sa poată fi atrasa, respectiv: sa existe un prejudiciu cert, actual și nereparat, săvârșirea unei fapte ilicite, existenta unei legături de cauzalitate intre fapta ilicita și prejudiciul produs și culpa sau vinovăția autorului faptei ilicite prejudiciabile.
Analizând declarația intimatului din dosarul_ și sentința nr. 4696/2012, în mod corect instanța de fond a reținut că acesta nu a săvârșit o fapta ilicita deoarece prin declarația pe care a dat-o în calitate de martor nu a făcut decât sa își exprime părerea în legătura cu rezultatul unei analize PSA, că nu l-a consultat niciodată pe apelant acesta nefiind pacientul intimatului, și nici nu a efectuat analiza PSA.
Mai mult decât atât intimatul a subliniat atât în declarația din dosarul_ cât și interogatoriul luat în prezentul dosar în ședința publica din data de 11.02.2015 că la valoarea de 0.7 și la 0,02 ar recomanda investigații suplimentare.
În mod corect instanța de fond a reținut faptul că prin părerea exprimata nu ar fi încălcat vreo dispoziție legală sau reguli deontologice ale profesiei cu atât mai mult cu cat nu l-a consultat pe apelant, nu i-a recomandat un tratament, nu i-a efectuat analiza în cauză, neprovocându-i astfel apelantului vreun prejudiciu.
Din analiza probatoriului administrat în cauza se poate constata că cele patru condiții obligatorii pentru ca răspunderea delictuală să poată fi atrasă nu sunt îndeplinite iar sentința atacată cu apel este temeinică și legală.
Privitor la susținerile apelantului potrivit cărora intimatul ar fi înfăptuit o mărturie mincinoasă arată faptul că acest lucru este de asemenea o afirmație strict personală și neîntemeiată.
Declarația din ședința publică din data de 21.11.2014 nu a fost înlăturată sub aspectul veridicității de nici un organ abilitat în acest sens iar intimatul beneficiază la acest moment de prezumția de nevinovăție în ceea ce privește fapta de mărturie mincinoasă prevăzută de art. 260 Cod penal.
Având în vedere cele mai sus arătate solicită respingerea apelului ca neîntemeiat și menținerea sentinței civile nr. 748/2015 ca temeinică și legală.
În drept a invocat prev. art. 205 din C..
Verificând sentința atacată prin prisma criticilor formulate, Tribunalul constată că apelul de față este nefondat, având în vedere următoarele considerente:
Așa cum în mod corect a reținut instanța de fond, pentru antrenarea răspunderii civile delictuale a pârâtului intimat conform prev. art. 1357 Cod civil, trebuie îndeplinite cumulativ patru condiții: săvârșirea unei fapte ilicite, producerea unui prejudiciu cert, actual și nereparat, existența unei legături de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciul produs și culpa sau vinovăția autorului faptei ilicite prejudiciabile.
În raport de aceste condiționări legale, fapta pârâtului intimat concretizată în mărturia depusă în dosar civil nr._ nu poate fi plasată în sfera ilicitului civil, în condițiile în care din conținutul depoziției sale nu se poate reține că prin părerea exprimată ar fi încălcat vreo dispoziție legală ori regulile deontologice ale profesiei sale.
Astfel, în contextul în care pretențiile apelantului în litigiul în care pârâtul a avut calitatea de martor vizau despăgubiri morale pentru o analiză eronată efectuată de Laboratorul Terra Aster, iar pârâtul nu a avut calitatea de medic curant al apelantului și nici nu a fost implicat în efectuarea analizei contestate, mărturia sa s-a raportat strict la părerea sa medicală în legătură cu rezultatul unei astfel de analize.
Ori, din conținutul depoziției sale nu rezultă aspectele invocate de apelant, acesta nedeclarând că o valoare a analizei PSA de 0,70 se încadrează în valori normale ci, dimpotrivă, poziția acestuia a fost în sensul că, în condițiile în care după intervenția chirurgicală, examenul PSA nu s-a situat în jurul valorii 0, ar exista indicii de recidivă tumorală sau rezecție incompletă a țesutului prostatic, impunându-se investigații suplimentare.
De asemenea, pârâtul a declarat – în calitatea sa de martor – că, în opinia sa, după efectuarea operației de prostactectomie radicală, factorii externi pot influența valoarea PSA însă, din punctul său de vedere, în mod normal nu este posibilă scăderea valorii PSA de la 0,7 la 0,02 în decurs de o săptămână (între cele două analize efectuate prima la Laboratorul TERRA ASTER și cea de-a doua în Italia).
În aceste condiții, nu se poate reține în sarcina pârâtului intimat nici caracterul fals al mărturiei sale, nici existența unei fapte culpabile, modalitatea în care instanța i-a respins pretențiile în dosar civil nr._ ținând strict de modul în care judecătorul a apreciat, interpretat și coroborat probele administrate, atribut ce aparține exclusiv acestuia.
Față de considerentele expuse, Tribunalul apreciază apelul de față ca nefondat, urmând a-l respinge ca atare, în baza art. 480 NCPC.
În cauză nu s-au solicitat cheltuieli de judecată de către intimat, astfel că nu vor fi acordate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul declarat de reclamantul A. V. împotriva sentinței civile nr. 748/2015 pronunțată de Judecătoria A. I..
Fără cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 20.10.2015.
Președinte, D. G. | Judecător, M. I. M. | |
Grefier, A. V. |
Red. G.D.
Tehnored. A.V. 4 ex.
A.V. 2 decembrie 2015
Judecător fond C. F. S.
| ← Pretenţii. Sentința nr. 5/2015. Tribunalul ALBA | Obligaţie de a face. Decizia nr. 194/2015. Tribunalul ALBA → |
|---|
