Pretenţii. Sentința nr. 5/2015. Tribunalul ALBA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5/2015 pronunțată de Tribunalul ALBA la data de 15-09-2015 în dosarul nr. 527/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL A.
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 527/2015
Ședința publică de la 15 Septembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. I. M.
Judecător D. G.
Grefier N. C.
Pe rol judecarea apelului declarat de reclamanții apelanți B. C., B. R., B. C., R. L. și B. T. împotriva Sentinței civile nr. 571/2015 pronunțată de Judecătoria A. I. în Dosar nr._, în contradictoriu cu intimații B. A. M. și . GROUP SA- SUCURSALA A. I., având ca obiect-pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la a doua strigare, se prezintă av. C. I. R. pentru intimatul B. A. M., lipsă fiind restul părților.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
În baza art. 131 N.C.P.C instanța constată că este competentă general, material și teritorial să judece prezenta pricină.
Mandatara intimatului B. A. M., av.C. I., învederează instanței faptul că apelanții nu au timbrat apelul cu suma de 50 lei stabilită de instanță, motiv pentru care invocă excepția netimbrării apelului și solicită admiterea acestei excepții. Totodată solicită obligarea apelanților la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 500 lei reprezentând onorariu avocațial.
Instanța lasă cauza în pronunțare pe excepția netimbrării.
După dezbaterea cauzei, la sfârșitul ședinței de judecată, se prezintă în instanță av.B. C., mandatarul apelanților, care învederează instanței faptul că a fost într-o altă sală de judecată și nu a putut fi prezent la dezbaterea cauzei de față, astfel că solicită repunerea cauzei pe rol pentru a depus chitanța privind plata taxei de timbru în cuantum de 50 lei, chitanță pe care acesta o depune la dosar.
TRIBUNALUL
Asupra apelului de față,
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei A. I. sub dosar nr._, reclamanții B. C., B. R., B. C., R. L. (fostă B.) și B. T., în calitate de moștenitori legali ai defunctului B. I., decedat la 12.06.2008, s-a solicitat ca, în contradictoriu cu pârâții B. A. M. și O. V. SA – Sucursala A. I., prin hotărârea ce se va pronunța:
- să se constate că defunctul B. I. a fost proprietar al autovehiculului marca BMW X5 cu nr. de identificare WBAFA71000LU81426 și nr. de înmatriculare K-460T achiziționat din Germania;
- să fie obligată pârâta O. V. SA – Sucursala A. I. să plătească reclamanților, în calitate de moștenitori legali ai defunctului, suma de 16.000 euro reprezentând contravaloarea autovehiculului marca BMW X5 cu nr. de identificare WBAFA71000LU81426 și nr. de înmatriculare K-460T.
- să fie obligați pârâții la plata cheltuielilor de judecată.
Prin Sentința civilă nr.571/2.03.2015 instanța de fond a dispus următoarele:
A respins excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților, invocată de pârâta O. V. SA – Sucursala A. I..
A admis excepția prescripției dreptului la acțiune invocată de pârâții B. A. M. și O. V. SA – Sucursala A. I..
A respins acțiunea reclamanților B. C., B. R., B. C., R. L. (fostă B.) și B. T., formulată în contradictoriu cu pârâții B. A. M. și O. V. SA – Sucursala A. I..
A obligat reclamanții la plata către pârâtul B. A. M. a sumei de 600 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut următoarele:
Potrivit art. 248 alin. 1 NCPC instanța s-a pronunțat mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac inutilă în tot sau în parte administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei.
Excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților invocată de pârâta O. V. SA – Sucursala A. I. a fost respinsă ca nefondată, deoarece s-a făcut dovada că reclamanții sunt succesorii defunctului B. I., iar acesta din urmă era proprietarul autoturismului distrus în accident încă din data de 11.06.2008, certificatul de înmatriculare fiind o dovadă în acest sens.
S-a mai reținut că prescripția extinctivă poate fi definită ca sancțiunea care constă în stingerea în condițiile legii a dreptului la acțiune neexercitat în termenul legal.
Prin drept la acțiune se înțelege posibilitatea de a constrânge o persoană, inclusiv cu ajutorul forței publice să execute o anumită prestație, să respecte o anumită situație juridică sau să suporte o sancțiune civilă.
Potrivit art. 3 alin. 1 teza I din Decretul 167/1958 termenul prescripției este de 3 ani, iar potrivit art. 8 alin. 1 din același act normativ „prescripția dreptului la acțiune în repararea pagubei pricinuite prin fapta ilicită începe să curgă de la data când păgubitul a cunoscut sau trebuia să cunoască atât paguba cât și pe cel care răspunde de ea”.
S-a reținut că reclamanții cunoșteau la data de 07.03.2011 faptul că autoturismul a aparținut defunctului B. I. și mai mult decât atât au solicitat despăgubirea prin plata sumei de 14.000 euro, așa cum reiese din decizia nr. 43/A/2011 a Tribunalului A., cerere ce a fost reiterată de reclamanți și în fața Curții de Apel A. I..
Sentința penală nr. 657/2010 a Judecătoriei A. I. a rămas definitivă prin decizia nr. 710/09.06.2011 a Curții de Apel Aba I..
S-a mai reținut faptul că accidentul rutier s-a produs la data de 12.06.2008 și încă din acel moment reclamanții au cunoscut atât persoana vinovată de producerea accidentului, cât și întinderea prejudiciului.
Certificatul de înmatriculare al autovehiculului marca BMW X5 indică drept proprietar pe defunctul B. I. la data de 11.06.2008, astfel că, a susținut instanța de fond că, reclamanții nu se pot prevala de sentința civilă nr. 2758/2012 și să susțină că numai de la acea dată au cunoscut că autovehiculul aparținea defunctului, pentru că prin respectiva hotărâre doar s-a confirmat că nu aparține ., ceea ce reclamanții știau încă din 2011, când în fața Tribunalului arătau că autoturismul aparținea familiei victimei.
Reclamanții s-au constituit părți civile în procesul penal și au solicitat obligarea pârâtei O. V. SA la plata daunelor materiale reprezentând valoarea autoturismului, însă ulterior au renunțat la această cerere.
Chiar dacă, susține instanța de fond, ne raportăm la data rămânerii definitive a sentinței penale sus menționate, 09.06.2011, acțiunea este prescrisă de la data de 09.06.2014, pentru că s-a împlinit termenul de prescripție de 3 ani prevăzut de art. 3 alin. 1 din Decretul 167/1958, astfel că introducerea prezentei cereri la 24.11.2014 s-a făcut cu depășirea termenului de prescripție.
În baza art. 453 alin. 1 C.p.c., reclamanții au fost obligați la plata către pârâtul B. A. M. a sumei de 600 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentate de onorariu de avocat.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul B. C., în nume propriu și pentru numiții B. R., B. C., R. L. și B. T., aducându-i critici de nelegalitate și netemeinicie, solicitând ca în baza art. 480 al. 2 cod proc.civ să fie admis apelul și în consecință să se dispună anularea hotărârii atacate; să fie respinsă excepția prescripției dreptului material la acțiune, urmând a se casa sentința și a se dispune trimiterea cauzei la instanța de fond.
Analizând apelul declarat de reclamanți împotriva sentinței menționate, Tribunalul constată următoarele:
Prin Rezoluția instanței din data de 15.06.2015 s-a stabilit în sarcina apelanților obligația de a achita taxă de timbru în cuantum de 50 lei, în baza art. 25 alin. 2 lit. a din OUG 80/2013, fiind citați cu mențiunea achitării acestei taxe (f.33-38).
La primul termen de judecată, s-a prezentat doar mandatara intimatului, care a invocat excepția netimbrării apelului, iar instanța a rămas în pronunțare. După câteva ore de la dezbaterea cauzei, la finalul ședinței de judecată, s-a prezentat și mandatarul apelanților, care a arătat că se afla într-o altă sală de judecată și a fost în imposibilitate de a se prezenta, depunând, totodată, taxa de timbru și solicitând repunerea cauzei pe rol.
Pentru acest motiv, având în vedere că apelanții nu s-au conformat depoziției instanței, decât după dezbaterea cauzei, devin incidente prevederile art. 197 alin. 2 Cod civil, în care se prevede că netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată, în condițiile legii.
Potrivit art. 394 C.p.c., după închiderea dezbaterilor părțile nu mai pot depune nici un înscris la dosarul cauzei, sub sancțiunea de a nu fi luat în seamă. În plus, prezența avocatului intimaților într-o altă sală de judecată nu poate constitui un motiv de netimbrare a cererii prealabil ședinței de judecată, mai ales că de la comunicarea cu apelanții a citației prin care li s-a pus în vedere să achite taxa de timbru și până la primul termen de judecată, a trecut aproximativ de 3 luni, timp suficient pentru achitarea unei taxe de timbru în cuantum de 50 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Anulează ca netimbrat apelul declarat de reclamanții B. C., B. R., B. C., R. L.( fostă B.) și B. T., împotriva sentinței civile nr. 571/2015 pronunțată de Judecătoria A. I. în Dosar nr._ .
Obligă apelanții la plata în favoarea intimatului B. A. M. a sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 15.09.2015.
Președinte, Judecător
M. I. M. D. G.
Grefier,
N. C.
Red.MIM
Tehnored.C.N.-4exp.
Septembrie 2015
Judecător fond:
C. H. D.
| ← Fond funciar. Decizia nr. 213/2015. Tribunalul ALBA | Pretenţii. Sentința nr. 748/2015. Tribunalul ALBA → |
|---|
