Anulare act. Decizia nr. 744/2015. Tribunalul ALBA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 744/2015 pronunțată de Tribunalul ALBA la data de 17-11-2015 în dosarul nr. 744/2015
ROMÂNIA
TRIBUNALUL A.
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ Nr. 744/A/2015
Ședința publică de la 17 Noiembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE L. D. - Președinte Secția Civilă
Judecător L. P. P.
Grefier A. V.
Pe rol se află soluționarea apelurile declarate de pârâții M. A. - I. reprezentat prin Primar M. H. și MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE și DIRECȚIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B. prin reprezentant AJFP A. împotriva sentinței civile nr. 2984/2014 pronunțată de Judecătoria A. I. în dosar nr._ în contradictoriu cu reclamanții S. A. și T. M..
Obiect cauză – anulare act.
La apelul nominal făcut în cauză, se prezintă în instanță avocat A. C. pentru intimați, lipsă fiind apelanții.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Se constată că s-a înregistrat și s-a depus la dosar, prin Serviciul registratură, din partea Statului R. prin MFP reprezentat teritorial de DGR B. și AFP A., o precizare cu privire la taxele judiciare de timbru.
Se constată că s-a înregistrat și s-a depus la dosar, prin Serviciul registratură, din partea apelantului M. A. - I. prin primar M. H., dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 1029,50 lei prin OP 5961/9.11.2015.
Mandatara intimaților arată că apelul declarat de MFP nu a fost timbrat.
Instanța se socotește lămurită, declară cercetarea procesului încheiată și acordă cuvântul la dezbaterea fondului, potrivit art. 244 N.C.P.C.
Mandatara intimaților arată că nu mai are alte cereri de formulat și că este de acord ca dezbaterea în fond a procesului să se facă la termenul de astăzi, în conformitate cu prevederile art. 244 alin. 3 N.C.P.C.
Nemaifiind alte cereri de formulat și incidente de soluționat, instanța deschide dezbaterile asupra apelului, conform prevederilor art.392. N.C.P.C și acordă cuvântul părților.
Mandatara intimaților solicită respingerea apelului formulat de M. A. - I. ca nefondat, iar cu privire la apelul formulat de MFP solicită respingere acestuia ca netimbrat. Cu cheltuieli de judecată.
Instanța consideră că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, motiv pentru care închide dezbaterile, în baza art.394 N.C.P.C și reține cauza spre soluționare.
TRIBUNALUL
Asupra apelurilor de față:
Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei A. I. la data de 15.05.2013 sub dosar nr._ reclamanții S. A. și T. M. au chemat în judecată pe pârâții M. A. - I. – UAT A. I. și S. R. prin Ministerul Finanțelor Publice, solicitând ca prin hotărâre judecătorească:
I. Să se constate nulitatea absolută a Actului de donație autentificat de notariatul de Stat A. sub nr. 694/1/11.03.1975 încheiat între antecesorii reclamanților – Suhov G. și Suhov Antonina ns. Ț. în calitate de donatori și S. R. în calitate de donator, cu privire la imobilul „ curte” în suprafață de 300 m.p. situat administrativ pe raza mun. A. I., .. 1, identificat prin nr. top 2014/2/2/2, transcris din CF nr. 6590 A. I. în CF nr. 7295 A. I.- conversie în CF nr._ A. I.;
II. Să se anuleze încheierea de întabulare nr. 932/09.04.1975 înscrisă sub B1 în CF nr._ A. I. ( conversie din CF nr. 7295 A. I. ) cu consecința restabilirii situației anterioare de CF în favoarea antecesorilor reclamanților Suhov G. și Suhov Antonina ns. Ț.;
III. Să se dispună OCPI A. – Birou CF să opereze hotărârea ce se va pronunța în CF nr._ A. I. ( conversie din CF nr. 7295 A. I.);
IV. Cu cheltuieli de judecată, în caz de opunere;
În motivarea acțiunii s-a arătat, în esență, că proprietari tabulari ai imobilului în litigiu au fost bunicii reclamanților, numiții Suhov G. și Suhov Antonina, aceștia decedând în data de 03.06.1987 și 17.03.1988, având ca fiu pe numitul Suhov A. senior care a decedat la data de 08.02.2007, acesta având la rândul său doi copii – reclamanții; că antecesorii reclamanților au fost nevoiți să doneze statului parte din imobilul proprietatea lor, respectiv terenul cu destinația „ curte „ în suprafață de 300 m.p. dobândit prin act de vânzare – cumpărare în anul 1966, după ce în prealabil această suprafață s-a dezmembrat conform declarației de parcelare din imobilul înscris în CF nr. 6590 A. I., nr. top 2014/2/2 casă și teren intravilan în suprafață de 500 m.p.; că la momentul încheierii ofertei de donație autentificată sub nr. 694/1/11.03.1975 de Notariatul de Stat A. nu a existat nicio intenție reală de gratifica S. R., antecesorii reclamanților fiind supuși presiunilor di acea perioadă, cărora nu le-au putut rezista. S-a mai arătat că imobilul curte în suprafață de 300 m.p. ce a făcut obiectul contractului de vânzare – cumpărare se regăsește pe raza teritorială a mun. A. I., astfel că în temeiul dispozițiilor art. 213/1998 și Legii nr. 215/2001 beneficiarul actului de donație este în prezent M. A. I., unitatea administrativ teritorială pe raza căreia se află bunul donat; că în ce privește donațiile, cauza încheierii actului juridic trebuie să fie reprezentată de animus donandi, respectiv intenția donatorului de a gratifica donatar; că se poate prezuma în mod legitim faptul că autorii reclamanților au făcut oferta de donație lipsiți de intenția de a gratifica S. R., ceea ce atrage lipsa de cauză a actului de donație, fiind vorba de o prezumție ce poate fi stabilită în condițiile art. 1023 Cod civ.
Prin sentința civilă nr. 2984/2014 Judecătoria A. I. a respins ca neîntemeiate excepția lipsei calității procesuale pasive a Statului R. și excepția lipsei calității de reprezentare a acestuia prin Ministerul Finanțelor Publice, invocate de pârâtul S. R. prin Ministerul Finanțelor Publice în întâmpinare.
A respins ca neîntemeiată excepția prescripției dreptului la acțiune invocată de către pârâtul M. A.-I. în întâmpinare.
A admis cererea de chemare în judecată formulată de către reclamanții S. A., CNP_, domiciliat în mun. A.-I., ., ., jud. A., cu domiciliul procesual ales la cabinet avocat A. C. cu sediul în mun. A.-I., Piața I. M., nr.16A, . și T. M. CNP_, domiciliat în mun. A.-I., ., jud.A. în contradictoriu cu pârâții unitatea administrativ-teritorială M. A.-I. prin Primar cu sediul în mun.A.-I., ..5A, jud.A. și S. R. prin Ministerul Finanțelor Publice cu sediul în mun.București, ., sector 5, jud.A..
A constatat nulitatea absolută a Actului de donație autentificat de Notariatul de Stat A. sub nr.694/1/11.III.1975 încheiat între Suhov G. și Suhov Antonina, în calitate de donatori și S. R. în calitate de donatar cu privire la imobilul identificat prin nr.top 2014/2/2/2 transcris din CF 6590 A.-I. în CF 7259 A.-I., devenită prin conversie CF_ A.-I., curte, în suprafață de 300 mp.
A anulat Încheierea de întabulare nr.932/09.04.1975 înscrisă sub B1 în CF_ A.-I. (provenită din conversia CF nr.7295 A.-I.) cu consecința restabilirii situației anterioare de CF în favoarea foștilor proprietari Suhov G. și Suhov Antonina.
A dispus OCPI A. să opereze dispozițiile prezentei hotărâri în CF_ A.-I. (provenită din conversia CF nr.7295 A.-I.).
A obligat pârâții în solidar la plata către reclamanți a sumei de 1000 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu expert.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut următoarele:
Potrivit declarației de parcelare depusă la fila 22 din dosar, autentificată cu nr._ de către notarul public K. Marton, la data de 11 martie 1975, antecesorii reclamanților, Suhov G. și soția Suhov Antonina, au înțeles să parceleze imobilul proprietatea lor înscris în CF nr.6590 nr.top 2014/2/2 în . nr.top nou 2014/2/2/1 casă și curte de 200 de mp și . nr.top nou 2014/2/2/2, curte intravilan de 300 mp.
La aceeași dată de 11 martie 1975, în baza Actului de donație autentificat de Notariatul de Stat A. sub nr.694/1/11.III.1975, Suhov G. și soția Suhov Antonina au donat Statului R. și în administrarea operativă a Consiliului Popular al Municipiului A. I., imobilul înscris în CF nr.6590 a municipiului A.-I. nr.top 2014/2/2/2 curte intravilan de 300 de mp (f.23).
După cum rezultă din extrasul de carte funciară depus la fila 21 din dosar, la ora actuală, asupra imobilului teren înscris în CF nr._ (nr.CF vechi 7295) nr.top 2014/2/2/2, figurează înscris în calitate de proprietar S. R..
Față de această situație, instanța a reținut că pârâtul S. R. prin Ministerul Finanțelor Publice justifică în cauză calitatea procesuală pasivă, întrucât imobilul menționat a fost donat prin actul a cărui nulitate absolută se solicită a fi constatată, Statului R. (în administrarea operativă a Consiliului Popular al Municipiului A. I.), iar după cum rezultă în extrasul de carte funciară (f.21), S. R. figurează și în prezent în calitate de proprietar asupra terenului. Nulitatea absolută a unui act juridic nu poate fi analizată și constatată decât între părțile ce au participat la încheierea respectivului act, independent chiar de împrejurarea că, ulterior încheierii actului contestat, printr-o dispoziție a legii ori printr-un act juridic subsecvent și voluntar, consimțit de dobânditorul bunului, acesta din urmă a intrat în sfera patrimoniului altui subiect de drept. De altfel, municipiul A.-I. doar a susținut că terenul cu pricina face parte din domeniul privat al unității administrativ-teritoriale, fără însă a prezenta o hotărâre a consiliului local prin care acel teren să fie cuprins în domeniul privat al municipiului A.-I. (f.192).
În ceea ce privește reprezentarea Statului R. prin Ministerului Finanțelor, instanța a constatat că aceasta derivă din prevederile art.25 din Decretul nr.31/1954 privitor la persoanele fizice si la persoanele juridice și din art.3 pct.81 din HG nr.34/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Finanțelor Publice potrivit căruia „reprezintă statul, ca subiect de drepturi și obligații, în fața instanțelor, precum și în orice alte situații în care acesta participă nemijlocit, în nume propriu, în raporturi juridice, dacă legea nu stabilește în acest scop un alt organ.”
D. urmare, instanța a respins ca neîntemeiate excepția lipsei calității procesuale pasive a Statului R. și excepția lipsei calității de reprezentare a acestuia prin Ministerul Finanțelor Publice, invocate de pârâtul S. R. prin Ministerul Finanțelor Publice în întâmpinare.
Cu privire la excepția prescripției dreptului material la acțiune al reclamanților invocată de către pârâtul M. A.-I. în întâmpinare, instanța a respins-o ca neîntemeiată, întrucât pricina are ca obiect constatarea nulității absolute a unui contract de donație, invocându-se drept motiv de nulitate lipsa cauzei actului juridic atacat, iar acțiunea privind constatarea nulității absolute are caracter imprescriptibil. În conformitate cu jurisprudența CEDO, dreptul la acțiune al reclamanților nu este limitat la acțiunile și la termenele prevăzute de Legea nr.10/2001, aceștia fiind îndreptățiți să-și valorifice pretențiile și prin acțiunile reglementate de dreptul comun, cum este cazul acțiunii civile formulate în prezentul dosar.
Pe fondul cauzei, instanța a reținut că potrivit art.948 din vechiul Cod Civil, condițiile esențiale pentru valabilitatea unei convenții sunt:1.capacitatea de a contracta; 2. consimțământul valabil al părții ce se obligă; 3. un obiect determinat; 4. o cauză licită.
Prin cauză, se înțelege scopul concret în vederea căruia se încheie actul juridic.
În materie de donație, cauza actului juridic este dată de intenția de a gratifica (animus donandi), intenție care nu poate fi prezentă într-o operațiune juridică la încheierea căreia partea a fost determinată prin constrângere fizică sau morală. Cu alte cuvinte, simplul viciu al consimțământului constând în violență (fizică sau morală) afectează, în cazul particular al acestui gen de acte, nu doar valabilitatea consimțământului, ci și însăși cauza actului juridic, la încheierea căruia nu s-a mai regăsit, într-o astfel de ipoteză, animus donandi .
Instanța a apreciat că în cauza de față, reclamanții au făcut dovada constrângerii morale la care au fost supuși bunicii lor, pentru a fi determinați să doneze terenul înscris în CF nr._ (nr. CF vechi 7295) nr. top 2014/2/2/2 către S. R., astfel cum rezultă din declarațiile martorilor O. V. (f.111) și C. M. (f.128). Aceștia au arătat că bunici reclamanților cumpăraseră materiale de construcție și că intenționau să-și construiască o casă pe acel teren. Așadar, instanța a constatat că, în cazul bunicilor reclamanților nu a existat într-adevăr, intenția de a gratifica animus donandi S. român.
Pe baza acestor împrejurări de fapt, produse în contextul binecunoscut al practicilor statului comunist de a exercita presiuni asupra cetățenilor pentru a-i determina să-și cedeze bunurile, rezultă că în lipsa intenției de a gratifica statul comunist, Actul de donație autentificat de Notariatul de Stat A. sub nr.694/1/11.III.1975, nu are o cauză licită.
Conform art.966 din vechiul Cod Civil, „obligația fără cauză sau fondată pe o cauză falsă sau nelicită nu poate avea nici un efect.”
D. urmare, lipsa cauzei, a intenției de a gratifica, atrage nulitatea absolută a actului juridic astfel încheiat.
Față de motivele de fapt și de drept expuse, instanța a admis cererea de chemare în judecată formulată de către reclamanții S. A. și T. M. în contradictoriu cu pârâții unitatea administrativ-teritorială M. A.-I. prin Primar și S. R. prin Ministerul Finanțelor Publice.
A constatat nulitatea absolută a Actului de donație autentificat de Notariatul de Stat A. sub nr.694/1/11.III.1975 încheiat între Suhov G. și Suhov Antonina, în calitate de donatori și S. R. în calitate de donatar cu privire la imobilul identificat prin nr. top 2014/2/2/2 transcris din CF 6590 A.-I. în CF 7259 A.-I., devenită prin conversie CF_ A.-I., curte, în suprafață de 300 mp.
A anulat Încheierea de întabulare nr.932/09.04.1975 înscrisă sub B1 în CF_ A.-I. (provenită din conversia CF nr.7295 A.-I.) cu consecința restabilirii situației anterioare de CF în favoarea foștilor proprietari Suhov G. și Suhov Antonina.
A dispus OCPI A. să opereze dispozițiile prezentei hotărâri în CF_ A.-I. (provenită din conversia CF nr.7295 A.-I.).
În ceea ce privește cheltuielile de judecată, a obligat pârâții în solidar la plata către reclamanți a sumei de 1000 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu expert (f.101, f.118).
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel pârâtul M. A. - I., aducându-i critici de nelegalitate și netemeinicie, solicitând admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței apelate și pe cale de consecință respingerea acțiunii ca nefondată.
În dezvoltarea motivelor de apel se arată că hotărârea instanței de fond este nelegală și netemeinică.
Astfel susține apelantul că în mod greșit instanța de fond a respins excepția prescripției dreptului la acțiune în condițiile în care în speță sunt incidente dispozițiile Legii nr. 10/2001, dreptul la acțiune prescriindu-se în termen de 1 an de la data intrării în vigoare a acesteia (art. 45).
O altă critică adusă vizează faptul că Legea nr. 10/2001 a instituit o procedură specială, obligatorie de urmat ori, în speță această procedură nu a fost urmată astfel că în opinia apelantului acțiunea în revendicare a unui bun, care constituie obiect al legii cu caracter reparator nu mai poate fi exercitată pe calea dreptului comun.
Un al treilea motiv invocat în calea de atac îl reprezintă faptul că imobilul în litigiu a fost notificat în baza Legii nr. 10/2001 pentru restituirea în natură, soluționată prin Dispoziția nr. 889/2005 menținută ca fiind temeinică și legală prin Decizia civilă nr. 153/A/2006 pronunțată în dosar civil nr. 1964/2006 a Curții de Apel A. I..
În drept se invocă disp. art. 466 și 411 alin. 1 pct. 2 NCPC, art. 45 și 46 din Legea nr. 10/2001.
Împotriva aceleiași hotărâri a declarat apel și Ministerul Finanțelor Publice și DGRFP B., aducându-i critici de nelegalitate și netemeinicie solicitând admiterea apelului, admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a Statului R. prin DGRFP B. și pe cale de consecință respingerea acțiunii.
În dezvoltarea motivelor de apel se arată că bunul ce a făcut obiectul contractului de donație face parte din domeniul privat al unității administrativ – teritoriale, astfel că statul român nu are calitate procesuală pasivă.
Mai susține apelantul că potrivit prevederilor Legii nr. 213/1998 și ale Legii nr. 245/2001 beneficiar al contractului de donație este M. A. – I., astfel că acesta are calitate procesuală.
Verificând legalitatea și temeinicia sentinței apelate prin prisma criticilor formulate Tribunalul apreciază cele două căi de atac ca fiind fondate pentru următoarele considerente:
Cu privire la apelul Municipiului A. – I. Tribunalul reține următoarele:
Imobilul în litigiu situat pe . făcut obiectul Legii nr. 10/2001.
În cadrul procedurii speciale impuse de legiuitor acest imobil a format obiectul notificării pentru restituirea în natură fiind emisă în acest sens Dispoziția nr. 889/2005 care a format obiectul controlului judecătoresc aceasta fiind menținută ca fiind temeinică și legală prin Decizia civilă nr. 153/A/2006 pronunțată în dosar nr. 1964/2006 a Curții de Apel A. I..
Prin Legea nr. 10/2001 s-a prevăzut o procedură specială obligatorie de urmat în cazul terenurilor preluate în mod abuziv în perioada 6.03._89.
Terenul din litigiu, făcând obiectul unei proceduri speciale de retrocedare, nu poate forma și obiectul unei acțiuni în revendicare pe calea dreptului comun.
Într-adevăr, analizând petitul acțiunii cu care a fost investită instanța, la prima vedere se poate spune că obiectul acesteia nu îl constituie revendicarea, însă finalitatea acestei acțiuni constă în readucerea imobilului din patrimoniul statului și proprietatea antecesorilor reclamanților – o acțiune în revendicare deghizată.
Cu privire la apelul declarat de S. R. prin Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice B. Tribunalul apreciază că acesta nu are calitate procesuală pasivă. Terenul din litigiu face parte din domeniul privat a U.A.T. A. – I. în speță fiind incidente disp. Legii nr. 213/1995 și Legii nr. 215/2001, motiv pentru care va fi admisă excepția și va fi respinsă acțiunea față de acest pârât.
Întrucât nu au fost solicitate cheltuieli de judecată prin calea de atac acestea nu au fost acordate, însă dacă acestea s-au efectuat vor putea fi cerute pe cale separată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelurile declarate de pârâții M. A. I., reprezentat prin primar M. H. și Ministerul Finanțelor Publice și Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice B. prin reprezentant AJFP A. împotriva sentinței civile nr. 2984/2014 a Judecătoriei A. I. pronunțată în dosar nr._ și în consecință:
Schimbă în tot sentința apelată și procedând la o nouă judecată:
Respinge acțiunea civilă formulată de reclamanții SUHOV A. și T. M. în contradictoriu cu pârâții M. A. – I. și S. R. prin Ministerul Finanțelor, D.G.R.F.P.
Fără cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică azi 17 noiembrie 2015.
Președinte, L. D. - Președinte Secția Civilă | Judecător, L. P. P. | |
Grefier, A. V. |
Red. D.L.
Tehnored. A.V. 6 ex.
A.V. 8.12.2015
Judecător fond: G. G. F.
| ← Pretenţii. Hotărâre din 22-10-2015, Tribunalul ALBA | Uzucapiune. Decizia nr. 297/2015. Tribunalul ALBA → |
|---|
