Sechestru asigurător. Decizia nr. 191/2015. Tribunalul ALBA
Comentarii |
|
Decizia nr. 191/2015 pronunțată de Tribunalul ALBA la data de 24-03-2015 în dosarul nr. 9160/176/2014
ROMÂNIA
TRIBUNALUL A.
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR.191/A/2015
Ședința publică din 24 Martie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE D. G.
Judecător M. I. M.
Grefier ANIȘOARA C.
Pe rol se află judecarea apelului declarat de pârâtul P. M. - R. împotriva încheierii nr. 6022/CC/2014 pronunțată de Judecătoria A. I. în dosar nr._ în contradictoriu cu reclamantul H. – M. G..
Obiect cauză – sechestru asigurator.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă în instanță avocat C. M. - E. pentru pârâtul apelant și avocat T. P. pentru reclamantul intimat.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Mandatara apelantului depune la dosar chitanța reprezentând onorariu de avocat în apel, în cuantum de 500 lei.
Instanța pune în discuția părților excepția tardivității declarării apelului, invocată de intimat.
Mandatarul intimatului susține excepția tardivității declarării apelului așa cum a fost formulată.
Mandatara apelantului solicită respingerea excepției ca neîntemeiată raportat la data comunicării încheierii de către executorul judecătoresc.
Instanța, în deliberare, respinge excepția tardivității declarării apelului față de înscrisul depus la dosar la fila 31.
Mandatarii părților învederează că nu au alte cereri de formulat.
Instanța constată apelul în stare de judecată și acordă cuvântul mandatarilor părților.
Mandatara apelantului solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat și pe cale de consecință, respingerea cheltuielilor de judecată acordate de instanța de fond.
Apreciază că, în mod greșit instanța de fond a acordat cheltuielile de judecată solicitate de reclamantul intimat. Prin decizia 952/2014, ICCJ a hotărât că, disp.art.543 al. 1 NCPC, potrivit cărora partea care pierde procesul va fi obligată la cheltuieli de judecată la cererea părții care câștigă, au la bază culpa procesuală care revine părții care a pierdut procesul ca urmare a dezbaterilor judiciare. Sechestrul asigurător este o măsură de protecție a creditorului care exclude culpa procesuală și se încuviințează în toate situațiile în care există o creanță garantată în scris și exigibilă, fără a exista titlu executoriu, dacă se face dovada promovării unei acțiuni.
Rațiunea sechestrului asigurător este tocmai aceea de a asigura creditorului posibilitatea efectivă de a-și recupera creanța în situația admiterii cererii de chemare în judecată. Că este așa, stau dovadă prevederile art.937 NCPC potrivit cărora ,,valorificarea bunurilor sechestrate nu se va putea face decât după ce creditorul a obținut titlu executoriu.”
În aceste condiții, apreciază că, solicitarea apelantului privind acordarea cheltuielilor de judecată în apel este pe deplin justificată, având la bază culpa procesuală și dezbaterea judiciară, întrucât apelul formulat vizează greșita solicitare și greșita acordare a cheltuielilor de judecată în fața instanței de fond.
Cu cheltuieli de judecată în apel, conform chitanței depuse la dosar.
Mandatarul intimatului solicită respingerea apelului, învederând că, potrivit art.479 NCPC, instanța de apel verifică limitele cererii de apel, stabilirea situației de fapt și aplicarea legii de către instanța de fond. Aplicarea legii de către instanța de fond vizând cheltuielile de judecată are un caracter accesoriu obiectului principal. Obiectul principal al cererii este sechestrul asigurător. Sechestrul asigurător este o cerere incidentă, grefată pe o cerere principală. Acțiunea pe fond tocmai astăzi a avut termen de judecată pe rolul Judecătoriei A. I.. Sechestrul asigurător nu se poate introduce fără o acțiune pe fond. Culpa procesuală în promovarea cererii de sechestru și căderea în pretenții este generată de existența litigiului dintre părți prin promovarea cererii introductive. Distinct de cheltuielile de judecată pe acțiunea introductivă, pe cererea de sechestru asigurător, partea care cade în pretenții este cea împotriva căreia reclamantul din introductivă, petentul din cererea de sechestru face dovada îndeplinirii condițiilor. Pe de altă parte, există dovada unei creanțe certe sau care poate proveni dintr-un înscris, precum și elementele care converg la luarea unei măsuri de indisponibilizare temporară a averii celui de rea-credință care, în acest stadiu procesual, este apreciat ca fiind titularul sau autorul unei conduite ilicite. Cererea de sechestru asigurător se judecă în cameră de consiliu fără citarea părților și se aduce la cunoștință debitorului doar în momentul aplicării ei, tocmai pentru a nu i se da posibilitatea acestui debitor de rea-credință să-și înstrăineze bunurile.
Față de aceste elemente, în opinia sa, cupa procesuală este dovedită. Nu intimatul a fost nevoit să se apere, ci a fost nevoit să promoveze cererea de sechestru asigurător, dovedind condițiile și necesitatea ca un judecător național să pronunțe o hotărâre provizorie de protecție provizorie a drepturilor celui care reclamă un drept pe fondul cauzei.
TRIBUNALUL
Asupra apelului civil de față;
Prin încheierea nr. 6022/CC/2014 pronunțată de Judecătoria A. I. în dosar nr._ a fost admisă cererea de instituire a sechestrului asigurator formulată de reclamantul H. M. G. în contradictoriu cu pârâtul P. M. R. și, în consecință:
S-a dispus înființarea sechestrului asigurator asupra bunurilor mobile și imobile urmăribile ale debitorului până la concurența sumei de 65.000 lei.
S-a stabilit cauțiune în sarcina reclamantului în cuantum de 6.500 lei, ce se va depune până la data de 15.12.2014.
Nedepunerea cauțiunii în termenul fixat va atrage desființarea de drept a sechestrului asigurator.
A fost obligat pârâtul la plata către reclamant a sumei de 1092 lei cu titlul de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:
Sechestrul asigurator este acea măsură asiguratorie la care apelează creditorul unei sume de bani, care constă in indisponibilizarea bunurilor mobile sau imobile urmăribile ale debitorului, până la rămânerea definitivă a hotărârii date in procesul principal, in scopul valorificării bunurilor in momentul in care creditorul va obține un titlu executoriu.
Conform art. 952 alin. 1 din codul de procedură civilă „(1) Creditorul care nu are titlu executoriu, dar a cărui creanță este constatată în scris și este exigibilă, poate solicita înființarea unui sechestru asigurator asupra bunurilor mobile și imobile ale debitorilor, dacă dovedește că a intentat cerere de chemare în judecată.. El poate fi obligat la plata unei cauțiunii în cuantumul fixat de către instanță.”
În cauză, instanța a reținut că reclamantul are o creanță constatată prin act scris și care este exigibilă, astfel cum rezultă din înscrisul denumit „Declarație” (f.10-11) și extrasul de cont (f. 12) și a intentat acțiune înregistrată sub dosar nr._ (f.22-32), fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 952 alin. 1 din Codul de procedură civilă.
Față de cele de mai sus, instanța a admis cererea formulată de reclamantul H. M. G. și a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile și imobile urmăribile ale debitorului până la concurența sumei de 65.000 lei.
Având în vedere prevederile art. 952 și art. 1056 C.pr.civ. instanța a stabilit cauțiune în sarcina reclamantului în cuantum de 6.500 lei, ce se va depune până la data de 15.12.2014. Instanța a apreciat că se impune plata unei cauțiuni pentru acoperirea unui eventual prejudiciu cauzat pârâtului, în situația în care cererea reclamantului se va respinge ca neîntemeiată.
Conform art. 955 C.pr.civ., nedepunerea cauțiunii în termenul fixat va atrage desființarea de drept a sechestrului asigurator.
În baza art. 453 C. pr. civ. a obligat pârâtul la plata către reclamant a sumei de 1092 lei cu titlul de cheltuieli de judecată reprezentând taxa judiciară de timbru și onorariu avocat.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel pârâtul P. M. R., solicitând admiterea acestuia și, pe cale de consecință, înlăturarea cheltuielilor de judecată acordate de instanța de fond, pentru următoarele motive:
Acordarea cheltuielilor de judecată de către instanța de fond prin încheierea nr. 6022/CC/2014 este nelegală.
Prin decizia nr. 952/20.03.2014, Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât ca dispozițiile art. 453 al.l NCPC potrivit cărora "partea care pierde procesul va fi obligata, la cererea pârtii care pierde procesul la cheltuieli de judecata" au "la baza culpa procesuala care revine pârtii care a pierdut procesul ca urmare a dezbaterilor judiciare". Astfel, "ideea de culpa a pârtii, care, prin atitudinea sa a determinat partea potrivnica să intenteze o acțiune în realizarea dreptului, este o condiție a acordării cheltuielilor de judecată.
Sechestrul asigurător este o garanție care se încuviințează în toate situațiile în care există o creanță garantată în scris și exigibilă, fără a exista titlu executoriu, dacă se face dovada că s-a intentat cerere de chemare în judecată. Aceasta din urmă poate fi admisă sau respinsă, în funcție de probele de la dosar, tocmai de aceea, potrivit art. 937 NCPC, "valorificarea bunurilor sechestrate nu se va putea face decât după ce creditorul a obținut titlul executoriu".
Sechestrul asigurător este o măsură asiguratorie și provizorie care exclude culpa procesuală, rațiunea acestuia fiind aceea de a asigura creditorului, în situația admiterii acțiunii principale, posibilitatea efectivă de a-și recupera creanța.
Cererea de sechestru asigurător se soluționează în camera de consiliu, prin încheiere, fără citarea pârtilor, astfel că ideea culpei procesuale este exclusă.
Prezența intimatului în camera de consiliu la data judecării cererii de sechestru asigurător se datorează faptului că acesta este cel care a formulat cererea, a avut cunoștință de ea și a putut să se informeze cu privire la termenul stabilit de instanța, în timp ce pârâtul apelant, în lipsa citației, nu avea cum să afle de existența acestei cereri pe rolul Judecătoriei A. I., astfel că ideea culpei procesuale este exclusă.
Față de toate acestea, apreciază întemeiat apelul formulat și solicită admiterea sa, cu obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată.
In drept a invocat art. 953 al.3 NCPC.
Verificând apelul de față prin prisma criticilor formulate, acesta se apreciază a fi întemeiat pentru considerentele ce vor fi expuse:
Tribunalul constată că prin încheierea nr. 6022/CC/2014 a Judecătoriei A. I., pronunțată în dosar nr._, a fost admisă cererea de instituire a sechestrului asigurator formulată de reclamantul H. M. G., în contradictoriu cu pârâtul P. M. R., și, în consecință, s-a dispus înființarea sechestrului asigurator asupra bunurilor mobile și imobile urmăribile ale debitorului până la concurența sumei de 65.000 lei. A fost stabilită cauțiune în sarcina reclamantului în cuantum de 6.500 lei, ce se va depune până la data de 15.12.2014. Totodată, pârâtul a fost obligat la plata către reclamant a sumei de 1092 lei cu titlul de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru și onorariu avocațial.
Conform art. 453 alin. 1 C.p.c., partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată. Totodată, conform art. 454 C.p.c., pârâtul care a recunoscut, la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate, pretențiile reclamantului, nu va putea fi obligat la plata cheltuielilor de judecată, cu anumite excepții prevăzute de lege.
Tribunalul constată că în conformitate cu prevederile art. 953 alin. 2 C.p.c., cererea de sechestru asigurător se judecă de urgență, în camera de consiliu, fără citarea părților, prin încheiere executorie.
Prin urmare, în această procedură specială pârâtul nici măcar nu are cunoștință despre faptul că împotriva sa a fost formulată o cerere de instituire a unui sechestru, pentru a putea formula un punct de vedere. Prevederile legale citate mai sus, referitoare la plata cheltuielilor de judecată, au la bază existența unei culpe procesuale a pârâtului, care prin opoziția sa la pretențiile părții adverse, o determină pe această să facă anumite cheltuieli de judecată.
De altfel, în această procedură nu se poate considera că pârâtul a pierdut procesul dacă instanța procedează la instituirea sechestrului, tocmai datorită faptului că procedura este necontencioasă și presupune verificarea doar a anumitor aspecte formale. În plus, se prevede și posibilitatea stabilirii unei cauțiuni în sarcina reclamantului, tocmai pentru că este posibil ca pretențiile pe fond ale creditorului să fie nefondate, aspect ce se va stabili în urma soluționării fondului cauzei.
Prin urmare, Tribunalul va admite apelul formulat de P. M. R., împotriva încheierii nr. 6022/CC/2014 a Judecătoriei A. I., pronunțate în dosar nr._ și, în consecință, va schimba, în parte, sentința apelată, doar în ceea ce privește obligarea pârâtului P. M. R. la plata cheltuielilor de judecată, pe care le va înlătura.
Având în vedere admiterea apelului, va obliga intimatul Homostean M. G. la plata în favoarea apelantului a cheltuielilor de judecată din apel, în cuantum de 500 lei, reprezentând onorariu avocațial. În acest caz, Tribunalul îl va obliga pe intimat la plata cheltuielilor judiciare, întrucât în calea de atac procedura este contencioasă, au fost citate părțile, iar intimatul s-a opus admiterii apelului.
Pentru aceste motive,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul formulat de P. M. R., împotriva încheierii nr. 6022/CC/2014 a Judecătoriei A. I., pronunțate în dosar nr._ .
Schimbă, în parte, sentința apelată, doar în ceea ce privește obligarea pârâtului P. M. R. la plata cheltuielilor de judecată, pe care le înlătură.
Obligă intimatul Homostean M. G. la plata în favoarea apelantului a cheltuielilor de judecată din apel, în cuantum de 500 lei, reprezentând onorariu avocațial.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 24.03.2015.
Președinte, D. G. | Judecător, M. I. M. | |
Grefier, ANIȘOARA C. |
Red:MM/Tehnored:AC/4ex./A.C.16 Aprilie 2015
Judecător fond:N. C. D.
← Contestaţie la executare. Decizia nr. 190/2015. Tribunalul ALBA | Contestaţie la executare. Sentința nr. 1604/2015. Tribunalul ALBA → |
---|