Fond funciar. Decizia nr. 311/2013. Tribunalul ARAD
| Comentarii |
|
Decizia nr. 311/2013 pronunțată de Tribunalul ARAD la data de 04-09-2013 în dosarul nr. 1049/246/2013
ROMÂNIA
TRIBUNALUL A. Operator 3207/2504
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR. 311
Ședința publică din data de 04.09.2013
Președinte H. Opren
Judecător A. Ș.
Grefier D. S.
S-a luat în examinare apelul declarat de apelanta-intimata C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate Pâncota în contradictoriu cu intimații P. Orașului Pâncota și intimata-petentă Asociația „C. foștilor urbarialiști di . civile nr. 845 din 03.06.2013 pronunțată de Judecătoria Ineu în dosarul nr._, având ca obiect fond funciar.
La apelul nominal se prezintă reprezentanta apelantei-consilier juridic B. C. și reprezentanta intimatei—avocat T. F. din Baroul A..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a facut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, nefiind formulate alte cereri, instanța constată cauza în stare de soluționare și acordă cuvântul în dezbaterea pe fond a apelului.
Reprezentanta apelantei solicită admiterea apelului și schimbarea în tot a hotărârii atacate și refacerea procesului verbal de punere în posesie, fără cheltuieli de judecată și fără obligarea Primarului orașului Pâncota la penalități de întârziere.
Reprezentantul intimatei solicită respingerea apelului ca nefondat cu consecința menținerii ca temeinică și legală a hotărârii primei instanțe.
TRIBUNALUL:
Deliberând asupra apelului înregistrat pe rolul acestei instanțe sub nr._ din 24.07.2013 constată că prin sentința civilă nr. 845/03.06.2013 pronunțată de Judecătoria Ineu, s-a admis plângerea precizată formulată de petenta Asociația “C. Foștilor Urbarialiști din . P. - în calitate de Președinte al asociației Avocat T. F. I., în contradictoriu cu intimații C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor a orașului Pîncota, de pe lângă Primăria orașului Pîncota și P. orașului Pîncota, pentru obligație de a face, acordare penalități și în consecință: a fost obligată intimata C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor a orașului Pîncota, la întocmirea documentației tehnice și înaintarea la Oficiul Județean de cadastru și Publicitate Imobiliară A., în vederea eliberării titlului de proprietate în favoarea petentei, privind suprafața de 373,1397 ha., individualizată în procesul-verbal de punere în posesie cu nr.450 din 20.06.2012; a fost obligat intimatul P. orașului Pîncota, la punerea efectivă în posesie a petentei, cu suprafața de 373,1397 ha, individualizată în procesul-verbal de punere în posesie cu nr. 450 din 20.06.2012, sub sancțiunea daunelor cominatorii în cuantum de 500 lei pentru fiecare zi de întârziere, începând cu data rămânerii definitive a hotărârii și până la executarea obligației, iar intimații au fost obligați în solidar la 2000 lei cheltuieli de judecată către petentă.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut următoarele:
Petenta Asociația ,,C. Foștilor Urbarialiști din . ca persoană juridică de drept privat, în conformitate cu prevederile art.28 din Legea nr.1/2000, filele 6-12 dosar.
Prin cererea înregistrată la C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor A. cu nr._/30.11.2005, petenta Asociația ,, C. Foștilor Urbarialiști din . reconstituirea dreptului de proprietate în natură și pe vechiul amplasament pentru suprafața totală de 373,1397 ha pășune, situată pe teritoriul administrativ al orașului Pîncota . CF 1599 Măderat, cu top.995-1060/c/5/2/1/1, fila 15 dosar.
Prin Hotărârea nr. 99 din 09.08.2011, emisă de C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor A., s-a admis cererea petentei, în sensul reconstituirii în natură a suprafeței de 373,1397 ha pășune, ți totodată s-a dispus Comisiei locale Pîncota pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, stabilirea amplasamentului pentru aceiași suprafață, respectiv de a proceda la punerea în posesie și respectiv de a proceda la întocmirea documentației necesar emiterii titlului de proprietate și înaintarea la OCPI, fila 14 dosar, hotărâre ce nu a fost contestată pe calea plângerii, conf.art.53 din Legea nr. 18 /1991, în termen legal.
Prin cererea nr.5 din 30.01.2013 petenta a solicitat Comisiei locale Pîncota pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor de a trece la punerea sa în posesie cu suprafața de 373,1397 ha pășune, reconstituită în baza Hotărârii nr. 99 din 09.08.2011, emisă de C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor A..
În urma efectuării măsurătorilor topografice de către ., confirmate de C. locală Pîncota, fila 24 dosar, a fost întocmit procesul verbal de punere în posesie nr.450 la data de 20 iunie 2012, fila 16 – 17 dosar, însușit atât de petentă, cât și de intimata C. L. Pîncota pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, fără a se proceda la punerea efectivă în posesie a petentei cu suprafața reconstituită.
În raport de apărările intimatei de ordin unu, respectiv pe de o parte că procesul verbal de punere în posesie pe care se fondează cererea petentei nu este legal întocmit, iar pe de altă parte că asupra unor terenuri s-a înscris dreptul de proprietate în favoarea Orașului Pîncota, instanța de fond a reținut că asupra imobilelor din CF_ cu nr. top. 995-1060/c/5/2/2/2/2 teren în suprafață de_ mp., din CF_ cu nr. top.995-1060/c/5/2/1/1/1/2, teren în suprafață de_ mp., apare ca proprietar Orașul Pîncota, pe titlu de dezmembrare, respectiv comasare, din anul 2006, fiind abnotate din CF 1599 Măderat în CF 278 Măderat, nou înființat. Referitor la înscrierea dreptului de proprietate în CF, privind cele două suprafețe de teren, dezmembrate din CF 1599 Măderat, această înscriere a fost contestată de petentă, prin acțiunea de anulare CF introdusă la data de 1 martie 2010, ce a făcut obiectul dosarului nr._ al Judecătoriei Ineu.
Prin Decizia nr.1055 R din 17.11.2010, a Tribunalului A., pronunțată în soluționarea recursului declarat împotriva sentinței civile nr.1115 din 20.07.2010 din dosarul menționat, s-a reținut că deși petenta apare întabulată în CF 1599 Măderat și a formulat cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate, în cadrul litigiului acesta nu poate cerere rectificarea înscrierii în CF, în baza Legii nr.7/1996, decât în măsura în care, în cadrul procedurii de reconstituire a dreptului de proprietate i se va recunoaște dreptul de proprietate, moment la care se va putea discuta valabilitatea înscrierii dreptului de proprietate în favoarea Orașului Pîncota sau al valabilității actului juridic în baza căruia s-a stabilit dreptul de proprietate în favoarea Orașului Pîncota( pagina 4, alin.1).De asemenea, la pagina 4, alin.4 din aceiași decizie, se arată că ,,ar putea deveni în viitor( proprietatea composesoratului) în măsura în care imobilul a fost solicitat în temeiul Legii nr.247/2005, iar C. Județeană sau după caz instanța de judecată, vor concluziona că reclamantul este îndreptățit la reconstituirea dreptului de proprietate asupra acestor suprafețe de teren”.
Astfel, chiar dacă asupra imobilelor cu nr. top. 995-1060/c/5/2/2/2/2 din CF_, teren în suprafață de_ mp., respectiv cu nr. top.995-1060/c/5/2/1/1/1/2, din CF_, teren în suprafață de_ mp., apare înscris dreptul de proprietate în favoarea Orașului Pîncota, pe titlu de dezmembrare, prin reconstituirea dreptului de proprietate în natură și pe vechiul amplasament în anul 2011, s-a recunoscut dreptul de proprietate al petentei, iar actul administrativ jurisdicțional prin care s-a efectuat această recunoaștere nu a fost contestat, retractat sau anulat până în prezent.
Intimata C. L. Pîncota pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor nu a făcut dovada nulității procesului verbal, în conformitate cu prevederile art.III din Legea nr.169/1997, deși în apărare arată că acesta este nelegal, iar pe de altă parte, prin administrarea probei cu interogatoriul, fila 54 dosar, aceasta recunoaște atât faptul că amplasamentele înscrise în procesul verbal de punere în posesie reprezintă vechiul amplasament deținut de petentă respectiv că la întocmirea acestui proces verbal s-a respectat procedura prevăzută de art.34 din HG. nr.890/2005.
În acest context, prima instanță a apreciat că apărările intimatei sunt neîntemeiate, fiind înlăturate. Potrivit prevederilor art.9 alin.9, din Legea nr.18/1991, cu modificările aduse prin Legea nr.76 /2012, Nerespectarea obligațiilor prevăzute la alin. (6) de către primar sau secretar atrage atât răspunderea administrativă și disciplinară a acestuia, potrivit legii, cât și plata de penalități în condițiile prevăzute de art.894 c.pr.civilă, sau după caz de daune-interese prevăzute de codul civil. La art.64 din aceiași lege, se prescrie că ,,În cazul în care comisia locală refuză înmânarea titlului de proprietate emis de comisia județeană sau punerea efectivă în posesie, persoana nemulțumită poate face plângere la instanța în a cărei rază teritorială este situat terenul. Dacă instanța admite plângerea, primarul va fi obligat să execute de îndată înmânarea titlului de proprietate sau, după caz, punerea efectivă în posesie, sub sancțiunea plății de penalități, în condițiile prevăzute de art.894 c.pr.civilă”.
Astfel, cum reconstituirea dreptului de proprietate petentei nu a fost contestată în condițiile arătate, petenta este asimilat creditorului, care, în accepțiunea prevederilor art.1516 c.civil, are dreptul la îndeplinirea integrală, exactă și la timp a obligației, și mai mult prin hotărârea de reconstituire a dreptului de proprietate a petentei s-au prevăzut expres obligațiile de punere în posesie precum și efectuarea documentației pentru a se emite titlu de proprietate, instanța găsește ca întemeiate și pretențiile petentei privind instituirea unor penalități, pentru cazul în care intimații nu vor da curs obligațiilor de îndeplinit.
În fine, instanța de fond a mai avut în vedere și ocrotirea proprietății ca drept fundamental, deopotrivă ocrotit în legislația națională precum și în Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Potrivit jurisprudenței CEDO în materie de proprietate, citând aici cauza D. c. României, în care s-a statuat că ,,Dacă cererea de reconstituire a dreptului de proprietate a fost admisă de C. locală pe un amplasament precizat pe o listă anexă la propunere, iar C. județeană a validat propunerea și a eliberat adeverință, rezultă că amplasamentul era clar identificat și sunt aplicabile dispozițiile art.1 Protocol 1.
Sub acest aspect, susținerea autorităților conform căreia, lipsa punerii în posesie și eliberarea titlului de proprietate, face ca cel în cauză să nu poată fi considerat proprietarul terenului în litigiu, deoarece cele două hotărâri ale comisiilor nu au determinat nașterea în patrimoniul său a dreptului de proprietate și nici a dreptului de creanță, câtă vreme au fost pronunțate în cadrul unei proceduri administrative, nu este conformă jurisprudenței CEDO. În cauză există o valoare patrimonială referitor la care reclamantul putea pretinde că are speranța legitimă de a obține dreptul de proprietate asupra terenului, întrucât prin cele două hotărâri ale comisiilor de fond funciar amplasamentul era identificat și nu i se mai putea duce atingere. Controversa privind valoarea adusă de doctrină și jurisprudență certificatelor de proprietate nu schimbă cu nimic această concluzie, așa încât reclamantul are un bun în sensul art.1, din Protocol 1( Curtea făcând trimitere de altfel și la cauza Kopecky c. Slovaciei, cererea_/1998, hotărârea din 28 septembrie 2004, și cauza T. c. României, hotărârea din 29.09.2005)”.
Astfel, pentru cele expuse, instanța de fond văzând în drept dispozițiile art. 8,art.53,art.64 Legea nr.18/1991, cu modificările aduse prin Legea nr.76 /2012,prevederile art.5, art.33 și următoarele din HG nr.890 /2005 cu modificări, a apreciat că plângerea este întemeiată, urmând să fie admisă așa cum a fost precizată. În consecință, a fost obligată intimata C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor a orașului Pîncota, la întocmirea documentației tehnice și înaintarea la Oficiul Județean de Cadastru și Publicitate Imobiliară A., în vederea eliberării titlului de proprietate în favoarea petentei, privind suprafața de 373,1397 ha., individualizată în procesul-verbal de punere în posesie cu nr. 450 din 20.06.2012. A fost obligat intimatul P. orașului Pîncota, la punerea efectivă în posesie a petentei, cu suprafața de 373,1397 ha, individualizată în procesul-verbal de punere în posesie cu nr. 450 din 20.06.2012, sub sancțiunea daunelor cominatorii în cuantum de 500 lei pentru fiecare zi de întârziere, începând cu data rămânerii definitive a hotărârii și până la executarea obligației.
Întrucât s-au solicitat și justificat cheltuieli de judecată, văzând în drept prev. art.453 cod procedură civilă, instanța de fond a obligat intimații în solidar la 2000 lei cheltuieli de judecată către petentă, reprezentând onorariu de avocat, potrivit facturii fiscale de la fila 177 dosar.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel intimata C. locală de fond funciar Pâncota prin Primar solicitând schimbarea în tot a hotărârii atacate, invocând în drept dispozițiile art. 470, 471, 482 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, art. 4 (1) din Legea nr. 1/2000, modificat de pct. 4 al art. I, Titlul VI din Legea nr. 247/2005, Legea nr._ privind Noul Cod Civil.
În motivarea cererii de apel apelanta a arătat că, reclamantul a solicitat instanței obligarea Comisiei locale pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, atribuirea titlurilor de proprietate și punerea în posesie Pîncota la întocmirea documentației tehnice și înaintarea acesteia Oficiului Județean de Cadastru și Publicitate Imobiliară A., în vederea eliberării titlului de proprietate pentru suprafața de 373, 1397 ha, conform procesului verbal de punere în posesie nr.450/20.06.2012. C. locală pentru stabilirea dreptului de propriei atribuirea titlurilor de proprietate și punerea în posesie Pîncota a constatat ulterior întocmirii procesului-verbal de punere în posesie nr.450/20.06.2012 care a avut la bază măsurători topografice efectuate de . contractată de reclamant, că în cuprinsul acestuia figurează înscrise ca suprafețe de restituit și suprafețele de teren de:_ mp, top. 995-1060/C/5/2/2/2/2, CF._, proprietatea publică a orașului Pîncota;_ mp, top. 995-1060/c/5/2/l/l/l/2, CF._ proprietatea publică orașului Pîncota terenuri utilizate ca exploatație miniera, respectiv „Cariera de piatră Măderat".
Apelanta arată că potrivit art. 4 (1) din Legea nr. 1/2000, modificat de pct. 4 al art. I, Titlul VI din Legea nr. 247 din 19 iulie 2005: „Pentru terenurile din extravilanul localităților, foste proprietăți ale persoanelor fizice si juridice, care au trecut in proprietatea statului si pe care se găsesc instalații hidrotehnice, hidroelectrice sau de hidroameliorații, pe care se desfășoară activități miniere de exploatare sau operațiuni petroliere de dezvoltare-explorare si exploatare, se restituie, in condițiile legii, foștilor proprietari sau moștenitorilor acestora suprafețe echivalente constituite din rezerva existenta la comisiile locale, iar in situația in care aceste suprafețe sunt insuficiente, din domeniul privat al statului, din aceeași localitate sau din alte localități, acceptate de foștii proprietari. In cazurile in care compensarea nu este posibila se vor acorda despăgubiri foștilor proprietari sau moștenitorilor acestora, in condițiile legii".
Față de acestea, apelanta C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, atribuirea titlurilor de proprietate și punerea în posesie Pîncota apreciază că nu poate proceda la întocmirea documentației tehnice și înaintarea acesteia Oficiului Județean de Cadastru și Publicitate Imobiliară A., în vederea eliberării titlului de proprietate pentru suprafața de 373, 1397 ha, conform procesului verbal de punere în posesie nr.450/20.06.2012, întrucât acesta trebuie refăcut, prin eliminarea suprafețelor de teren pe care se găsește exploatația miniera „Cariera de piatră Măderat", proprietatea publică a orașului Pîncota. Reclamantului i se va acorda teren în echivalent pentru diferența de 3,00 ha, pe alt amplasament.
De asemenea, în ceea ce privește obligarea Primarului orașului Pîncota la punerea efectivă în posesie a reclamantei, sub sancțiunea daunelor cominatorii de 500 de lei pentru fiecare zi de întârziere, începând cu data rămânerii definitive a hotărârii și până la punerea efectivă în posesie, apelanta arată că aliniatul 2 al art.64 din Legea nr.18/1991, republicată, actualizată, prevede: „ Dacă instanța admite plângerea, primarul va fi obligat să execute de îndată înmânarea titlului de proprietate sau, după caz, punerea efectivă în posesie, sub sancțiunea plății de penalități în condițiile prevăzute la art. 894 din Codul de procedură civilă". În noua reglementare prevăzută de Legea nr. 287/2009 privind noul Cod Civil, temeiul juridic în baza căruia se poate obține acordarea de daune cominatorii se regăsește în prevederile art. 1516: „ Drepturile creditorului, (1) Creditorul are dreptul la îndeplinirea integrală, exactă și la timp a obligației.(2) Atunci când, fără justificare, debitorul nu își execută obligația și se află în întârziere, creditorul poate, la alegerea sa și fără a pierde dreptul la daune-interese, dacă i se cuvin: să ceară sau, după caz, să treacă la executarea silită a obligației; să obțină, dacă obligația este contractuală, rezoluțiunea sau rezilierea contractului ori, după caz, reducerea propriei obligații corelative; să folosească, atunci când este cazul, orice alt mijloc prevăzut de lege pentru realizarea dreptului său."
Apelanta în cererea de apel mai arată că, completarea Codului de Procedură Civilă cu dispozițiile art. 580 ind. 3, text de lege care instituie posibilitatea stabilirii unei amenzi civile pe zi de întârziere pentru refuzul executării obligației de a face (sau de a nu face), "dacă obligația de a face nu poate fi îndeplinită prin altă persoană decât debitorul", ori nici C. locală de Fond Funciar Pîncota și nici P. orașului Pîncota nu a refuzat punerea în posesie a reclamantului-Asociația „ C. Foștilor Urbarialiști din . a învederat faptul căci nu poate proceda la punerea efectivă în posesie cu suprafața individualizată în procesul-verbal de punere în posesie nr.450/20.06.2012, întrucât, conform acestui proces-verbal, reclamantului i s-ar atribui în proprietate un bun public al orașului Pîncota. Potrivit punctului III din Anexa la Legea nr.213/1998, privind proprietatea publica: „ Domeniul public local al comunelor, orașelor si municipiilor este alcătuit din următoarele bunuri: drumurile comunale, vicinale si străzile;piețele publice, comerciale, târgurile, oboarele si parcurile publice, precum si zonele de agrement; lacurile si plajele care nu sunt declarate de interes public național sau județean; rețelele de alimentare cu apa, canalizare, termoficare, stațiile de tratare si epurare a apelor uzate, cu instalațiile, construcțiile si terenurile aferente; terenurile si clădirile in care își desfășoară activitatea consiliul local si primăria, precum și instituțiile publice de interes local, cum sunt: teatrele, bibliotecile, muzeele, spitalele, policlinicile si altele asemenea; locuințele sociale; statuile si monumentele, dacă nu au fost declarate de interes public național; bogățiile de orice natura ale subsolului, în stare de zăcământ, daca nu au fost declarate de interes public național;terenurile cu destinație forestiera, dacă nu fac parte din domeniul privat al statului și dacă nu sunt proprietatea persoanelor fizice ori a persoanelor juridice de drept privat; cimitirele orășenești și comunale."
Apelanta invocă prevederile art.120(2) din Legea nr.215/2001, Legea administrației publice locale, republicată, conform cărora „ Bunurile ce fac parte din domeniul public sunt inalienabile, imprescriptibile și insesizabile." Atât C. locală de fond funciar Pîncota, cât și P. orașului Pîncota, au admis că vor proceda la punerea în posesie a reclamantului cu suprafața de 373, 1397 ha, în vederea eliberării Titlului de Prorietate, cu mențiunea că reclamantului i se va acorda teren în echivalent pentru diferența de 3,00 ha, pe alt amplasament. Ca atare, obligarea Primarului orașului Pîncota la daune cominatorii de 500 le/zi de întârziere, până la executarea obligației, este inadamisibilă. Astfel apelanta a solicitat admiterea apelului, și, pe cale de consecință schimbarea în tot a hotărârii atacate, întrucât art.7 din Legea nr. 165/2013, prevede că: „ (1) Până la întocmirea situației centralizatoare la nivel local, se suspendă emiterea hotărârilor de validare/invalidare de către comisiile județene de fond funciar sau, după caz, de către C. de Fond Funciar a Municipiului București, eliberarea titlurilor de proprietate, punerea în posesie de către comisiile locale de fond funciar, precum și orice alte proceduri administrative în domeniul restituirii fondului funciar."
Intimata Asociația „ C. foștilor urbarialiști din . la dosar întâmpinare în data de 07.08.2013 prin care a solicitat respingerea apelului ca fiind nefondat și menținerea ca legală și temeinică a sentinței atacate, cu cheltuieli de judecată, invocând în drept dispozițiile art.205 Cod procedură civilă.
În motivarea poziției sale intimata a arătat că i-a fost reconstituit dreptul de proprietate prin hotărârea nr. 99/09.08.2011, pentru suprafața de 373,1397 ha teren agricol-pășune, actele doveditoare care au stat la baza reconstituirii dreptului de proprietate fiind :CF nr. 1599-Măderat; măsurătorile topografice efectuate de către ., transpuse în planul de identificare scara 1:_, prin care s-a identificat vechiul amplasament al formei asociative, confirmate de comisia locală Pîncota ; procesul-verbal de punere în posesie nr. 450/20.06.2012. Pentru suprafața de 373,1397 ha teren agricol-pășune, reconstituirea dreptului de proprietate s-a efectuat pe vechiul amplasament, conform actului doveditor, respectiv CF nr. 1599-Măderat. De asemenea, s-a avut în vedere faptul că vechiul amplasament nu a făcut obiectul retrocedării către alte persoane. Apelanta-pârâtă nu a contestat modul în care s-a reconstituit dreptul de proprietate printr-o acțiune întemeiată pe dispozițiile art. 53 din Legea nr. 18/1991 sau pe dispozițiile art. III din Legea nr. 169/1997, motiv pentru care aceasta avea obligația de a efectua demersurile administrative către O.C.P.I A., în vederea eliberării titlului de proprietate.
Intimata apreciază că susținerile apelantei-pârâte, potrivit cărora procesului-verbal de punere în posesie nu este legal, sunt nefondate, întrucât aceasta nu a făcut dovada nulității procesului verbal de punere în posesie în conformitate cu prevederile art. III din Legea nr. 169/1997, iar în urma administrării probei cu interogatoriul, apelanta-pârâtă a recunoscut că amplasamentele înscrise în titlul de proprietate, reprezintă vechiul amplasament al formei asociative, respectiv faptul că la întocmirea procesului verbal de punere în posesie s-a respectat procedura prevăzută la art. 34 din Regulamentul aprobat prin HG nr. 890/2005.
De asemenea, dispozițiile art. 4, alin. (1) din Legea nr. 1/2000, modificat de pct. 4 al art. I, Titlul VI din Legea nr. 247/2005, invocate de apelanta-pârâtă și care reprezentau o excepție de la reconstituirea dreptului de proprietate pe vechiul amplasament nu sunt incidente în speță, întrucât prin validarea de către C. Județeană de fond funciar, a cererii de reconstituire formulată de subscrisa, s-a făcut aplicabilitatea dispozițiilor art. III, alin. 1.1 din Legea nr. 169/1997, cu modificările și completările ulterioare, în sensul că terenul proprietatea orașului Pîncota a trecut în rezerva comisiei locale de fond funciar, în vederea punerii în posesie, iar odată cu . Legii nr. 165/16.05.2013 și a HG nr. 401/19.06.2013, s-a instituit cadrul legal privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor proprietate publică și a terenurilor pe care se găsesc instalații hidrotehnice, hidroelectrice sau de hidroameliorații.
Intimata mai arată că: potrivit art. 12, alin. (1), lit. c din Legea nr. 165/16.05.2013, atribuirea terenurilor se face „pe terenul proprietate publică, trecut în condițiile legii în proprietatea privată a statului, sau pe terenul proprietate privată a statului, care a fost administrat pe raza unității administrativ-teritoriale de institute, stațiuni de cercetare și alte instituții publice"; că, potrivit art. 12, lit. f) din HG nr. 401/19.06.2013, terenurile agricole ocupate de investiții, în speță terenurile pe care se găsesc instalații hidrotehnice, hidroelectrice sau de hidroameliorații, pot face obiectul reconstituirii dreptului de proprietate în conformitate cu prevederile legilor fondului funciar și ale Legii nr. 165/2013.
Intimata susține, referitor la obligarea pârâtului P. orașului Pîncota, la punerea efectivă în posesie, sub sancțiunea daunelor cominatorii în cuantum de 500 lei pentru fiecare zi de întârziere, că instanța de fond în mod corect a reținut, în urma probelor administrate, conduita negativă a pârâților în raport cu obligațiile expres prevăzute de lege în sarcina acestora, fiind incidente dispozițiile art. 64, alin. (2) din Legea nr. 18/1991 și art. 1516 C.civ.
Analizând hotărârea atacată prin prisma motivelor de apel,constată că este fondat.
Prima instanță atunci când a pronunțat hotărârea trebuia să aibă în vedere și alte aspecte.
Astfel, pe fondul cauzei însăși reclamanta – intimată recunoaște că nu s-a pus problema reconstituirii suprafeței de teren solicitate, iar C. locală de fond funciar Pâncota a demarat toate procedurile în acest sens .
Ori, din totalul suprafeței retrocedate de 373,13 ha teren faptul că o suprafață de teren de 3 ha face parte din domeniul public și nu poate fi retrocedată, nu poate duce la concluzia că este vorba despre o conduită culpabilă a apelantei. Suprafața de 3 ha reprezintă sub 1 % din totalul privat, iar aceasta face parte din proprietatea Orașului Pâncota, reprezentând și Cariera de piatră Măderat. Sub acest aspect dispozițiile privind proprietatea publică cuprinse în anexa III la L. 213/1998 sunt aplicabile și mai mult sunt inalienabile, imprescriptibile și insesizabile, cum prevăd și dispozițiile Legii 215/2001 republicată.
Textul art. 12 din Legea nr.165/2013 invocat de intimată în întâmpinare nu este aplicabil, în speță fiind vorba despre atribuirea terenurilor pe proprietatea publică, trecut în condițiile legii în proprietatea privată a statului sau pe terenul proprietatea privată a statului și are în vedere instalații hidrotehnice, hidroelectrice sau hidroameliorații, ceea ce nu este cazul în prezenta cauză. Mai mult, din ansamblul probator și poziția părților nu rezultă refuzul comisiei de a proceda la retrocedare și în nici un caz vreo culpă a Primarului cu privire la punerea în posesie, ceea ce face ca textul art. 64 din Legea nr. 18/1991 să nu fie aplicabil.
Astfel fiind, în baza art.480 Noul Cod procedură civilă, apelul se va admite, se va schimba în parte sentința în sensul că din suprafața de teren atribuită petentei se vor scoate 3 ha teren urmând a se stabili un alt amplasament și se va înlătura obligarea Primarului Orașului Pâncota la plata sumei de 500 lei /zi daune cominatorii.
Se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul intimatei C. locală de fond funciar Pîncota prin Primar în contradictoriu cu petenta Asociația Composesoratului foștilor Urbarialiști Măderat împotriva Sentinței civile nr.845/2013 pronunțată de Judecătoria Ineu din dosarul nr._ .
Schimbă în parte sentința în sensul că din suprafața de teren atribuită petentei se va scoate suprafața de teren de 3 ha ce reprezintă domeniu public și se va stabili un alt amplasament.
Înlătură obligarea Primarului Pîncota la plata sumei de 500 lei pe zi daune cominatorii.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate.
Fără cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi 04 septembrie 2013.
Președinte, Judecător, Grefier
H. O. A. Ș. D. S.
Red.H.O.
Tehnored.V.M.
2 ex/ 30.09.2013
Se comunică părților.
Apelantă-C. locală de fond funciar Pîncota prin Primar- Pîncota .. 68 jud A.
-intimată-Asociația Composesoratului foștilor Urbarialiști Măderat-loc. Măderat nr. 506 jud A.
Redactat primă instanță Judecătoria Ineu – judecător L. M.
| ← Despăgubiri Legea nr.221/2009. Sentința nr. 966/2013.... | Expropriere. Sentința nr. 2716/2013. Tribunalul ARAD → |
|---|
