Partaj judiciar. Decizia nr. 129/2013. Tribunalul ARAD
| Comentarii |
|
Decizia nr. 129/2013 pronunțată de Tribunalul ARAD la data de 02-04-2013 în dosarul nr. 1643/246/2012
ROMÂNIA
TRIBUNALUL A. Operator 3207/2504
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ Nr. 129
Ședința publică din data de 2 aprilie 2013
Președinte L. B.
Judecător O. Ș. S.
Grefier A. C.
S-a luat în examinare apelul declarat de apelanta-reclamantă T. A. în contradictoriu cu intimatele pârâte T. B. și P. A., împotriva sentinței civile nr. 2275 din 31.10.2012 a Judecătoriei Ineu pronunțată în dosarul nr._, având ca obiect succesiune.
La apelul nominal se prezintă apelanta-reclamantă T. A. asistată de avocat A. șerban din Baroul A., precum și intimata-pârâtă P. A. asistată de avocat C. A. din Baroul A., lipsă fiind intimata-pârâtă T. B..
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, reprezentanta intimatei P. depune la dosar împuternicire avocațială și arată că nu consideră necesar completarea raportului de expertiză, și arată că nu are cereri de formulat.
Reprezentantul apelantei arată de asemenea că nu este relevantă evaluarea acelui teren nefiind necesară efectuarea expertizei, neamaiavând alte cereri de formulat.
Instanța considerând cauza în stare de soluționare acordă cuvântul în dezbaterea apelului.
Reprezentantul apelantei susține apelul așa cum a fost formulat, solicitând admiterea acestuia, schimbarea în parte a hotărârii atacate în sensul sistării stării de coproprietate asupra imobilului prin formarea a două loturi potrivit suplimentului la raportul de expertiză, precum și modificarea liniei de hotar, precizând că ieșirea din indiviziune a fost soluționată irevocabil, cu cheltuieli de judecată depunând la dosar dovada achitării onorariului avocațial.
Reprezentanta intimatei P. solicită respingerea apelului, cu cheltuieli de judecată.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului înregistrat la această instanță la data de 10 ianuarie 2013, constată că prin sentința civilă nr. 2275/31.10.2012 pronunțată în dosarul nr._, Judecătoria Ineu, a admis acțiunea precizată formulată de reclamanta T. A. împotriva pârâtelor T. B. și P. A., pentru stabilire masă succesorală, partaj judiciar, uzucapiune și grănițuire.
A constatat că masa succesorală rămasă în urma defunctului T. I., decedat la data de 02.02.2010, se compune din cota de 1/2 părți din cota de proprietate de 2/12 părți de sub B.2.1, din imobilul înscris în C.F. nr._ Tauț, C.F. vechi nr.1021 N., cu nr. top. 518-519, compus din teren intravilan, respectiv, curte și grădină în suprafață scriptică de 2.554 m.p., situat în . vocație succesorală, au ca moștenitoare legale reclamanta în calitate de fiică, și pârâta T. B., în calitate de soție supraviețuitoare, restul cotei de 1/2 părți din cota de proprietate de 2/12 părți de sub B.2.2, reprezentând bun comun al pârâtei T. B..
A dispus predarea masei succesorale de mai sus, către reclamantă și pârâta T. B.,și a constatat că asupra cotei de proprietate de sub B.2, respectiv 2/12 părți din imobilul de mai sus-arătat, sunt coproprietari reclamanta, ca moștenitoare legală și pârâta T. B., ca moștenitoare respectiv ca proprietar sub B.2.2, ca bun comun,
A sistat starea de coproprietate privind cota de proprietate de sub B.2, respectiv 2/12 părți, prin atribuire către reclamantă, fără sultă,
A constatat că reclamanta a dobândit dreptul de proprietate pe titlu de uzucapiune prin joncțiunea posesiilor, asupra cotei de 3/12 părți, de sub B.1 din imobilul înscris în C.F. nr._ Tauț, C.F. vechi nr. 1021 N., cu nr. topografic 518-519, compus din teren intravilan, respectiv, curte și grădină în suprafață scriptică de 2.554 m.p., asupra căreia apare înscris ca proprietar tabular H. G., decedat la data de 14.03.1931.
A constatat că asupra imobilului înscris în C.F. nr._ Tauț, C.F. vechi nr. 1021 N., cu nr. topografic 518-519, compus din teren intravilan, respectiv, curte și grădină în suprafață scriptică de 2.554 m.p., sunt coproprietari reclamanta în cota de 2/12 părți de sub B.2, prin moștenire și ieșire din indiviziune, respectiv în cotă de 3/12 părți de sub B.1, prin uzucapiune, și pârâta P. A., în cotă totală de 7/12 părți, ca moștenitoare legală a proprietarului tabular de sub B.3, B.4, B.5, defunctul C. I., decedat la data de 17.02.1980,
A sistat starea de coproprietate asupra imobilului înscris în C.F. nr._ Tauț, C.F. vechi nr. 1021 N., cu nr. topografic 518-519, compus din teren intravilan, respectiv, curte și grădină în suprafață scriptică de 2.554 m.p. conform folosinței faptice, și formarea a două loturi cu nr. top. nou, conform raportului de expertiză topografică efectuat de expert P. A., ce face parte integrantă din prezenta hotărâre pe care le atribuie astfel: lotul cu nr. top nou 518-519/1, compus din casa cu nr. admin. 490 N. neevidențiată în CF, și teren aferent de 477 mp, faptic de 463 mp., reclamantei; lotul cu nr.top. nou 518-519/2, compus din casa cu nr. admin. 487 N. neevidențiată în CF, și teren aferent de 2077 mp, faptic de 2017 mp., pârâtei P. A., fără sultă.
A dispus notarea asupra nr.top.nou 518-519/1 a construcției casă și anexe la nr.ad-tiv. 490, prin accesiune în favoarea reclamantei,
A stabilit linia de hotar dintre nr. top nou 518-519/1, compus din casa cu nr. admin. 490 N. și teren aferent de 477 mp, faptic de 463 mp., proprietatea reclamantei și nr.top. nou 518-519/2, compus din casa cu nr. administrativ 487 N. neevidențiată în CF, și teren aferent de 2077 mp, faptic de 2017 mp., proprietatea pârâtei P. A., conform raportului de expertiză topografică efectuat de expert P. A., ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, pe aliniamentul 2-3-4-5, evidențiat prin contur de culoare roșie pe planul de situație, anexă la raportul de expertiză menționat.
A autorizat efectuarea cuvenitelor mențiuni în CF, conform hotărârii la rămânerea definitivă și irevocabilă, respectiv conform raportului de expertiză topografică efectuat de expert P. A..
A obligat pârâta P. A. la 750 lei cheltuieli de judecată către reclamantă.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanța a reținut că, asupra imobilului identificat în CF nr._ Tauț, provenit din conversia de pe hârtie a CF nr. 1021 N., cu nr. topografic 518-519, compus din teren intravilan, respectiv, curte și grădină în suprafață scriptică de 2.554 m.p., sub B.1 figurează ca și proprietar tabular H. G., în cotă de 3/12 părți, pe titlu de donație conform contractului de donație din 15.05.1913, iar sub B.2 apar înscriși ca și proprietari tabulari T. I. și soția T. B., născuta B., în cota de 2/12 pe titlu de donație potrivit contractului de donație nr.100/08.03.1965. De asemenea, sub B.3,4 și 5, figurează ca și proprietar tabular C. I. pe titlu de moștenire în cota de 2/12, 4/12 respectiv 1/12 potrivit certificatelor de moștenitor nr.193/1963, 267/1966 și nr.128/1970.
Defunctul T. I., a decedat la data de 02.02.2010,astfel că masa succesorală rămasă în urma defunctului se compune din cota de 1/2 părți asupra cotei de proprietate de 2/12 părți de sub B.2 asupra imobilului înscris în C.F. nr._ Tauț, provenit din conversia de pe hârtie a CF nr. 1021 N., cu nr. top.518-519, compus din teren intravilan, respectiv, curte și grădină în suprafață scriptică de 2.554 m.p., respectul cotei de 1/2 părți din cota de 2/12 părți aparținând pârâtei T. B., ca bun propriu.
Potrivit actelor de stare civilă, Anexei 23 eliberată de . de 26.04.2012, f.11,12,13,15 dosar, privind moștenitorii defunctului T. I. decedat la data de 02 februarie 2010, respectiv față de prevederile art.953 și următoarele cod civil, a reținut că vocație succesorală la moștenirea acestuia au pârâta T. B. în calitate de soție supraviețuitoare în cota de ¼ parte, respectiv reclamanta T. A. în calitate de fiică, în cota de ¾ parte.
Conform Încheierii nr.11/27.06.2012, eliberată de BNP B. E.-H. Ineu, rezultă că nu figurează în Registrul de evidență al procedurilor succesorale al Camerei Notarilor Publici Timișoara, sediul secundar A., ca fiind dezbătută succesiunea defunctului T. I., decedat la data de 02.02.2010.
Potrivit adeverinței nr.1101/26.04.2012 f.8 emisă de Primăria comunei Tauț, rezultă că pe suprafața de 426 mp., casă, curte și grădină înscrisă în CF nr._ Tauț, provenit din conversia de pe hârtie a CF nr. 1021 N., cu nr. top. 518-519, există construită casa cu nr. adm. 490, iar din certificatul emis sub nr.1100/26.04.2012 de Primăria comunei Tauț, fila 10 dosar, se reține că imobilul casă și anexe gospodărești de la nr.490 sunt construite înainte de anul 1965.
Casa cu nr.adm.490 și anexele existente la același număr nu au fost înscrise în cartea funciară, asupra acestora defunctul T. I. și pârâta T. B., dobândind dreptul de proprietate extratabular, prin construire.
Astfel, în raport de cele de mai sus, având în vedere și poziția pârâtei T. B., care nu a contestat componența succesiunii defunctului, nici a cotelor părți, instanța a apreciat ca întemeiat capătul de cerere având ca obiect succesiunea defunctului T. I., precum și a partajării acesteia conform cererii reclamantei, prin atribuirea cotei de 2/12 părți, de sub B.2, reclamantei, fără sultă către pârâta de ordin unu.
Cu privire la capătul de cerere având ca obiect constatarea uzucapiunii asupra cotei de 3/12 părți, de sub B1., se reține că proprietarul tabular H. G., a decedat la data de 14.03.1931, de la decesul căruia cota de proprietate a fost folosită de antecesorii reclamantei, iar în prezent de reclamantă.
Astfel, conform declarațiilor martorilor P. E. și B. G., instanța a reținut că imobilul în cauză aferent nr. administrativ 490 N. a fost folosit de către defunctul T. I., posesiunea aferentă acestei cote fiind pașnică, continuă și sub nume de proprietar.
Potrivit dispozițiilor art. 28 alin. 1 din Legea nr.115/1938, poate solicita înscrierea dreptului de proprietate prin uzucapiune cel care a posedat un bun imobil, în condițiile legii timp de 20 de ani după moartea proprietarului înscris în cartea funciară, aceste dispoziții fiind aplicabile potrivit art.6, alin.4 din Noul Cod Civil.
Instanța a reținut astfel ca fiind întemeiate și pretențiile reclamantei cu privire la dobândirea prin uzucapiune a cotei de 3/12 părți din imobilul menționat, în condițiile de mai sus.
A mai reținut că pârâta P. A., este moștenitor legal al defunctului C. I., decedat la data de 17 februarie 1980, proprietar de sub B.3,4 și respectiv B.5 din CF nr._ Tauț, provenit din conversia de pe hârtie a CF nr. 1021 N., cu nr. topografic 518-519, compus din teren intravilan, respectiv, curte și grădină în suprafață scriptică de 2.554 m.p., în calitate de nepoată de soră.
Astfel, având în vedere cele de mai sus, instanța a reținut că asupra imobilului înscris în C.F. nr._ Tauț, C.F. vechi nr. 1021 N., cu nr. topografic 518-519, compus din teren intravilan, respectiv, curte și grădină în suprafață scriptică de 2.554 m.p., sunt coproprietari reclamanta în cotă de 2/12 părți de sub B.2, prin moștenire și ieșire din indiviziune, respectiv în cotă de 3/12 părți de sub B.1, prin uzucapiune, respectiv pârâta P. A., în cotă de 7/12 părți, ca moștenitoare legală, în calitate de nepoată de soră a proprietarului tabular de sub B.3, B.4, B.5, C. I..
Potrivit art.669 și art.670 cod civil, încetarea coproprietății prin partaj poate fi cerută oricând, afară de cazul în care partajul a fost suspendat prin lege, act juridic ori hotărâre judecătorească. Partajul poate fi făcut prin bună învoială sau prin hotărâre judecătorească, în condițiile legii.
Atât codul civil, cât și codul de procedură civilă reglementează procedura partajului, stabilind criteriile de sistare a coproprietății precum și atribuirii bunului comun.
Astfel, din concluziile raportului de expertiză tehnică topografică precum și răspunsul la obiecțiunile formulate de reclamantă, a reținut că imobilului înscris în C.F. nr._ Tauț, C.F. vechi nr. 1021 N., cu nr. topografic 518-519, compus din teren intravilan, respectiv, curte și grădină în suprafață de 2.554 m.p., îi corespund nr.de cadastru vechi 997,998,999 și 1000, iar suprafața faptică măsurată este de 2480 mp. De asemenea, pe nr.top. 518-519 se află edificate două case de locuit, cu nr.ad-tiv.487, și respectiv 490, precum și construcții anexe, bucătărie de vară, magazie, neevidențiate în cartea funciară. Imobilul este evidențiat grafic în planul de situație cu culoare albastră, pe conturul punctelor 6-5-7-8-9-10-11-12-2-1. Conform folosințelor faptice imobilul a fost dezmembrat, rezultând două loturi cu nr.top. noi astfel׃ nr. top nou 518-519/1 compus din casa cu nr. admin. 490 N. neevidențiată în CF, și teren aferent de 477 mp, faptic de 463 mp., aflat în folosința reclamantei, respectiv nr. 518-519/2 compus din casa cu nr. admin. 487 N. neevidențiată în CF, și teren aferent de 2077 mp, faptic de 2017 mp., aflat în folosința pârâtei P. A..
Cu privire la modalitatea de folosință și atribuire a celor două imobile, aceasta corespunde evidențelor administrative, instanța a avut în vedere acest criteriu la partajarea imobilului, formarea loturilor precum și atribuire, coproprietarii neinvocând creanțe reciproce derivând din starea de coproprietate sau existenta unor sarcini ale imobilului.
În ceea ce privește stabilirea liniei de hotar, a reținut că între antecesorii coproprietarilor actuali, respectiv reclamanta T. A. și pârâta P. A., a existat un partaj faptic, fiind create cele două unități locative distincte, așa cum se regăsesc faptic și în prezent.
Cu privire la existența unei linii de hotar, pârâta P. A. a arătat că proprietățile nu sunt delimitate faptic, iar în ceea ce privește linia de hotar dintre nr. administrative 587 și 490 pe porțiunea curții acesta este constituită din streașina de la casa cu nr.490, iar pe porțiunea grădinii printr-un răzor, conform obiceiului locului proprietățile nefiind împrejmuite cu gard.
Martorii audiați au arătat de asemenea că proprietățile reclamantei și respectiv ale pârâtei P. A. nu sunt delimitate prin gard, acesta fiind obiceiul în satul N., între cele două proprietăți existând un răzor.
Expertul nominalizat în cauză, menționează în raportul de expertiză că, gardul dintre imobilul de la nr.490 și cel de la nr.491, nu este poziționat pe limita de proprietate, între acestea existând o distanță de 52 cm., la capătul casei respectiv o distanță de 70 cm., la capătul grădinii.
De asemenea, gardul de lemn de la capătul grădinii aferente nr.490, este situat la o distanță de circa 2 metri de limita de proprietate corectă.
Între . care este edificată casa de la nr.490 și . care este edificată casa de la nr.487, nu există gard decât la stradă, limita de proprietate conform folosinței faptice fiind stabilită de către părțile în cauză, pe porțiunea construită la nivelul streșinii casei de la nr. 490, și în prelungirea acestei pe răzorul, mai precis poteca ce desparte grădinile celor două case.
Astfel, linia de hotar conform folosințelor faptice dintre cele două proprietăți, aferente nr. administrative 487 și 490 a fost evidențiată ca fiind pe aliniamentul 2-3-4-5, evidențiată prin contur de culoare roșie pe planul de situație, anexă la raportul de expertiză.
Astfel, în raport de cele reținute, instanța a avut în vedere la stabilirea liniei de hotar dintre cele două proprietăți, aliniamentul stabilit de expert ca fiind corespunzător folosinței faptice, evidențiată cu contur de culoare roșie.
Totodată, instanța a mai reținut și incidența prevederilor art. 555 și art. 556 cod civil, conform cărora proprietatea privată este dreptul titularului de a poseda, folosi și dispune de un bun în mod exclusiv, absolut și perpetuu, în limitele stabilite de lege. Dreptul de proprietate poate fi exercitat în limitele materiale ale obiectului său. Acestea sunt limitele corporale ale bunului care formează obiectul dreptului de proprietate, cu îngrădirile stabilite prin lege.
Potrivit prevederilor art.561 cod civil, orice proprietar poate să își îngrădească proprietatea, suportând, în condițiile legii, cheltuielile ocazionate.
Conform prevederilor art.560 cod civil proprietarii terenurilor învecinate sunt obligați să contribuie la grănițuire prin reconstituirea hotarului și fixarea semnelor corespunzătoare, suportând, în mod egal, cheltuielile ocazionate de aceasta.
Pe cale de consecință, față de cele expuse, văzând în drept dispozițiile art. 560, 669, 963, 1143 Cod Civil, art. 28 și urm. din Legea nr.115/1938, precum și prevederile art.6731 și următoarele cod civil, prevederile Legii nr.7/1996 republicată, instanța a admis acțiunea, conform dispozitivului.
Împotriva hotărârii a declarat apel, în termen legal, reclamanta T. A. solicitând admiterea apelului, schimbarea în parte a hotărârii în sensul sistării stării de coproprietate asupra imobilului înscris în c.f. nr._ Tauț cu nr. top. 518-519 prin formarea a două loturi, unul cu casa nr. adm. 490 cu teren în suprafață de 1033 mp., care să fie atribuit apelantei și altul cu casa cu nr. adm. 487 cu teren în suprafață de 1447 mp. care să fie atribuit pârâtei P. A. și stabilirea unei alte linii de hotar potrivit mărimii loturilor.
În motivare apelanta arată că deși instanța de fond a reținut corect cotele de proprietate, modul în care a dispus ieșirea din indiviziune și în care a stabilit linia de hotar este contrar cotelor de proprietate deținute de părți. Potrivit art. 6735 si art. 6731 cod procedură civilă, criteriile pe care instanța le poate avea la sistarea coproprietății sunt: acordul părților, întinderea cotelor de proprietate, natura bunurilor si criterii legate de calitatea coproprietarilor sau de îmbunătățirile aduse imobilului de către unii din coproprietari. Instanța de fond a încălcat aceste criterii și a însușit raportul de expertiză, fără a cerceta sub aspect legal, singurul criteriu avut în vedere fiind folosința faptică, deși tocmai aceasta este contestată de părți și de aici a pornit litigiul.
Modul de stabilire a loturilor propus de expert contravine dispozițiilor art. 30 aliniat 2 din H.G nr. 525/1996, care prevede un front stradal minim de 12 metri. În lipsa acordului părților, împărțeala unui teren nu se poate face decât corespunzător cotelor de proprietate deținute de părți. Prima instanță trebuia să solicite expertului întocmirea unei variante care să corespundă acestor cote, și numai dacă o astfel de variantă nu era posibilă, putea stabili parcelarea în altă modalitate, iar dacă lotul atribuit uneia din coproprietare era mai mic decât cota sa, obligatoriu trebuia prevăzută o sultă pentru egalizarea valorică a loturilor cu cota de proprietate.
În speță este posibilă formarea loturilor care să corespundă cotelor de proprietate, prin formarea a două parcele una de 1033 mp. corespunzătoare cotei reclamantei de 5/12, si una de 1447 mp. corespunzătoare cotei pârâtei P. A., astfel că solicită completarea raportului de expertiză cu o astfel de variantă, iar linia de hotar urmează a se schimba corespunzător întinderii loturilor.
Apelanta a apreciat calea de atac apelul, deoarece vizează capătul de cerere privind grănițuirea, care este neevaluabil. În ipoteza în care se va aprecia calea de atac recursul, solicită casarea sentinței si trimiterea cauzei spre rejudecare pentru cercetarea fondului, după administrarea de probe, respectiv completarea raportului de expertiză, învederând ca temei juridic în acest că art. 304 pct. 9 si art. 312 aliniat 5 cod procedură civilă.
Intimata P. A. a depus la termenul din 19 martie 2013, note de ședință prin care a apreciat apelul neîntemeiat și a solicitat respingerea și menținerea în întregime a sentinței atacate.
În primul rând apreciază că apelul nu este întemeiat juridic, fiind menționate doar temeiul juridic al recursului.
Cu privire la fond, arată că reclamanta a solicitat partajarea imobilului conform folosinței faptice, prin formarea a două loturi, sens în care s-a administrat expertiza, finalizată cu raportul de expertiză topografică nr. 693/2012, iar în urma dezmembrării au rezultat două loturi: lotul cu nr. top nou 518-519/1, compus din casa cu nr. admin. 490 N. neevidențiată în CF, și teren aferent de 477 mp, faptic de 463 mp., aflat în folosința reclamantei și lotul cu nr. top. nou 518-519/2, compus din casa cu nr. adm. 487 N. neevidențiată în CF, și teren aferent de 2077 mp, faptic de 2017 mp., în folosința pârâtei. Cu privire la linia de hotar a existat un partaj faptic, așa cum se regăsește și în prezent.
Concluzionând apreciază că apelul este netemeinic si nelegal, prin dispozițiile art. 6734 cod procedură civilă, cu referire la împărțirea bunurilor prin bună învoială și respectiv art. 294 cod procedură civilă, în sensul că în apel nu se poate schimba calitatea părților, cauza sau obiectul cererii si nu se pot face alte cereri noi.
Analizând sentința atacată din prisma criticilor aduse prin motivele de apel și a limitelor impuse de dispozițiile art. 295, 296 Cod procedură civilă, Tribunalul constată că apelul declarat este fondat.
În deliberare, tribunalul constată că minuta sentinței civile nu este semnată de judecătorul fondului pe ambele pagini, încălcând prevederile art.258 alin.1 C.pr.civ., conform cărora "dupa ce s-a întrunit majoritatea, se va întocmi de îndată dispozitivul hotărârii care se semnează, sub sancțiunea nulității, de către judecători și în care se va arăta, când este cazul, opinia separată a judecătorilor aflați în minoritate."
Potrivit dispozițiilor art.105 alin.2 teza finala C.pr.civ., în cazul nulităților prevăzute anume de lege, vătămarea se presupune, până la dovada contrarie. Or, cerința semnării minutei are rolul de a garanta neschimbarea hotărârii pronunțate și de a oferi posibilitatea verificarii legalitatii compunerii completului de judecată.
Pentru considerentele expuse, Tribunalul constată că neîndeplinirea cerinței semnării minutei atrage nulitatea întregii hotărâri apelate, astfel încât, în baza dispozitiilor art. 296 Cod pr.civ., va admite apelul, va casa sentința atacată și va trimite cauza spre rejudecare, aceleiasi instante, fiind de prisos analiza criticilor de fond invocate de apelantă.
Văzând că nu se pune problema cheltuielilor de judecată,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de apelanta-reclamantă T. A., împotriva Sentinței civile nr. 2275 din 31.10.2012, pronunțată de Judecătoria Ineu, în contradictoriu cu intimatele-pârâte T. B. și P. A., și în consecință:
Constată nulă hotărârea atacată și dispune trimiterea cauzei spre rejudecare la Judecătoria Ineu.
Fără cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică din 2 aprilie 2013.
Președinte Judecător
L. B. O. Ș. S.
Grefier
A. C.
Red. jud. OSS
Tehnored: AC
6 ex/05.04.2013
4 .
Se comunică cu:
- apelanta reclamantă T. A. domiciliată în municipiul A., ., ., județul A., cu domiciliul procesual ales în comuna Tauț, ., județul A.
- intimatele pârâtele T. B. domiciliată în comuna Tauț, ., județul A. și – „ P. A. domiciliată în comuna Tauț, ., județul A.
Instanța de fond: Judecătoria Ineu - judecător L. M.
| ← Obligaţie de a face. Decizia nr. 805/2013. Tribunalul ARAD | Declararea judecătorească a morţii. Sentința nr. 2803/2013.... → |
|---|
