Pretenţii. Decizia nr. 1181/2013. Tribunalul ARAD

Decizia nr. 1181/2013 pronunțată de Tribunalul ARAD la data de 16-10-2013 în dosarul nr. 9699/55/2012

ROMÂNIA

TRIBUNALUL A. Operator 3207/2504

SECȚIA CIVILĂ

Dosar nr._

DECIZIA CIVILĂ NR. 1181

Ședința publică din data de 16 octombrie 2013

Președinte S. O. S.

Judecător D. C. U.

Judecător M. C.

Grefier L. K.

S-au luat în examinare recursurile declarate de recurentul-reclamant A. M. și recurenta-pârâtă Serdineanț I. în contradictoriu cu intimata-pârâtă G. C. împotriva sentinței civile nr. 3519 din 07.05.2013 pronunțată de Judecătoria A. în dosarul nr._ având ca obiect, pretenții.

La apelul nominal nu se prezintă nimeni.

S-a făcut referatul cauzei după care se constată că părțile au pus concluzii cu privire la fondul cauzei în ședința publică din 09.10.2013, concluziile fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

TRIBUNALUL

Constată că prin sentința civilă nr. 3519/07.05.2013 pronunțată de Judecătoria A. în dosarul nr._, a fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamantul A. M. și a fost obligă pârâta Serdineanț I. să plătească reclamantului echivalentul în lei al sumei de 11.458, 5 euro, la cursul BNR din ziua plății, cu titlu de despăgubiri, precum și la plata cheltuielilor de judecată.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că după cum a rezultat din declarațiile martorilor coroborate cu cele ale părților, acestea au conviețuit o perioadă de 17 ani, timp în care au fost renovate două imobile aflate, la acel moment, în proprietatea pârâtei.

Din raportul de expertiză efectuat de expert B. S., a rezultat că lucrările de renovare constând în construirea și finisarea completă a unei noi camere, construirea cămării de alimente, montarea gresiei în bucătărie, montarea gresiei și a faianței în baie, montarea gresiei pe hol, turnarea planșeului celei de a doua camere, tencuitul celei de-a doua camere, montarea parchetului laminat, montarea teracotelor în cele trei camere, montarea porților la stradă, montarea porții la .-a doua curte, montarea copertinei la ușa de la . grajdului pentru animale, construirea colnei acoperite, refacerea cotețelor pentru animale, schimbarea gardului care împrejmuiește imobilul, deschiderea unei intrări noi în coridor, au o valoarea totală de 22.917 euro.

S-a constatat că din probele administrate nu s-a relevat în concret măsura contribuției reclamantului la renovare din propriile resurse bănești și nici care au fost exact acestea în perioada celor 17 ani. Relevant în acest sens este aceea că nici reclamantul însuși, în expunerea stării de fapt prin care își susține pretențiile, nu le arată cu exactitate, ci la modul generic.

Prima instanță a admis pretențiile, în măsura recunoașterii pârâtei, în baza art. 1204 C. civ. (incident în speță în baza art. 230 din L. nr. 71/2011), care a arătat că jumătate din valoarea investițiilor realizate în comun i se cuvin reclamantului.

Prin urmare, văzând cuantumul acestora și în considerarea principiului îmbogățirii fără justă cauză, prima instanță a obligat pârâta Serdineanț I. să plătească reclamantului echivalentul în lei al sumei de 11.458,5 euro, la cursul BNR din ziua plății, cu titlu de despăgubiri.

Prima instanță nu a admis pretenția de a fi obligată și pârâta G. C. la aceeași sumă, în solidar, întrucât simpla împrejurare că aceasta a devenit nuda proprietară a unuia dintre imobile, ulterior renovării acestuia, nu o justifică, prin ea însăși.

Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs atât reclamantul A. M., cât și pârâta Serdineanț I..

Prin recursul formulat de recurentul A. M., acesta a solicitat instanței de recurs admiterea recursului, modificarea în parte a sentinței, în sensul obligării în solidar a pârâtelor Serdineant I. și G. C. la plata către acesta a sumei de 11.458,5 euro sau a echivalentului în lei calculat conform cursului BNR din ziua plații efective, reprezentând contravaloarea investițiilor realizate de către reclamant la imobilul situat in Felnac nr.345 Jud. A., înscris in CF 993 Felnac.

Arată că, se critică hotărârea instanței de fond pentru aspecte de nelegalitate și netemeinicie prin prisma motivelor de recurs prevăzute de art.304 pct.9 teza a II-a si a III-a Cod procedură civilă și art.304/1 Cod procedură civilă.

În anul 2002, ca urmare a insistențelor de a reglementa situația recurentului față de cele două imobile generată de investițiile pe care le-a realizat, intimata-pârâtă Serdineant I. a instituit in favoarea recurentului un drept de uzufruct viager asupra imobilului situat în Felnac nr. 345, înscris în CF 993 Felnac cu nr. top 300/a prin contractul de donație și constituire de drept de uzufruct viager autentificat la BNP M. C. la data de 18.12.2002. Prin același contract intimata-pârâtă Serdineant I. i-a donat intimatei-pârâte G. C. nuda proprietate asupra acestui imobil, în prezent aceasta fiind nuda proprietara a imobilului. Cu toate acestea, instanța de fond a respins această cerere reținând în mod greșit faptul că investițiile efectuate in acest imobil au fost realizate anterior încheierii contractului de donație și constituire de uzufruct viager autentificat sub nr.6419/18.12.2002 la BNP M. C..

După cum rezulta din cuprinsul raportului de expertiza tehnică, lucrările de amenajare și investițiile au fost terminate în cursul anului 2008, iar poarta imobilului de la nr.345 a fost finalizata in anul 2009, rezultând clar că o parte din investițiile realizate la imobil prin contribuția recurentului, au fost realizate și după anul 2002, an în care intimata-pârâtă G. C. a dobândit, prin donație nuda proprietate asupra imobilului. Toate investițiile realizate asupra imobilului au sporit valoarea întregului imobil situat in Felnac nr. 345, și profită nudei proprietare, intimata-pârâtă G. C..

Apreciază instanța de fond că se află în prezenta situației constructorului de bună-credință, în speță fiind incidente dispozițiile art.494 alin.3 din vechiul Cod civil, aplicabil în speța dedusa judecații.

Având în vedere buna credința a recurentului la momentul realizării investițiilor, art. 494 alin. 3 parte finală Cod civil, prevede că proprietarul terenului și al construcției, este îndatorat în temeiul principiului îmbogățirii fără justă cauză să îl despăgubească pe constructor, realizator al investițiilor in imobilul proprietatea intimatei-pârâte G. C.. Prima instanță nu a analizat nici natura juridica a contractului de donație și constituire de uzufruct viager autentificat sub nr.6419/18.12.2002 la BNP M. C., deoarece donația este caracterizata prin trecerea unor valori dintr-un patrimoniu în altul fără echivalent, cu intenția de a face o donație.

Intimata-pârâtă G. C. a dobândit nuda proprietate asupra imobilului prin donație, ea fiind ținută de obligația de a-i achita contravaloarea investițiilor pe care le-a realizat în imobil, întrucât la momentul dobândirii acestuia nu a plătit nimic în schimbul nudei proprietăți donate acesteia de către intimata-pârâtă Serdineant I..

În drept, recurentul își întemeiază recursul pe dispozițiile art.274, 299, 303, 304, 304/1, 312 C. 1865, art.494, 801, 803 vechiul Cod civil.

Prin recursul formulat de recurenta Serdineanț I., aceasta solicită instanței admiterea recursului și modificarea sentinței recurate, în sensul reducerii cuantumului pretențiilor acordate reclamantului de către instanța de fond.

Se arată în motivarea recursului că prima instanță nu a stabilit în mod corect sumele de bani care au rezultat în mod exclusiv din raportul de expertiză tehnică judiciară efectuat în cauză.

Recurenta arată că lucrările au fost efectuate în regie proprie, astfel încât în calculul prețului materialelor și al manoperei nu trebuia adăugat CAS-ul, șomajul, sănătatea, fondul de risc, cărți de muncă, cheltuieli indirecte, profir și TVA. Prin aceste adăugiri la sumele de bani, expertul a mărit în mod nejustificat valoarea lucrărilor executate în regie proprie.

De asemenea, se arată că la calcularea valorii grajdului și a șopronului, expertul a folosit coeficientul de actualizare folosit la calcul clădirilor case familiale și nu pentru anexe gospodărești.

În continuare, recurenta efectuează un calcul al investițiilor la imobile și arată că valoarea ce i se cuvine reclamantului este de 6.940,5 Euro și nu de 11.458,5 Euro, cât a stabilit prima instanță.

În drept, recurenta își întemeiază recursul pe dispozițiile art.312 alin.1 și 3, 316 Cod procedură civilă rap. la art.304 pct.9, 304 ind.1 Cod procedură civilă.

Recurentul A. M. depune întâmpinare la recurs prin care solicită respingerea ca nefondat a recursului promovat de recurenta-parata Serdineant I., deoarece aceasta nu a formulat obiecțiuni la expertiză în termen legal, iar cererea de completare, în recurs, a raportului de expertiza este inadmisibilă întrucât contravine dispozițiilor art.305 C. 1865 conform cărora în instanța de recurs nu se pot produce noi probe, cu excepția înscrisurilor, care pot fi depuse până la încheierea dezbaterilor.

Examinând ambele recursuri prin prisma probelor existente la dosarul cauzei și a prevederilor art.304 pc.9 coroborate cu cele ale art.3041 Cod procedură civilă, tribunalul a apreciat că ambele recursuri sunt întemeiate pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

În ceea ce privește recursul formulat de către recurentul A. M., tribunalul reține faptul că prin contractul de donație și constituire drept de uzufruct viager autentificat sub nr.6419/18.12.2002, pârâta Serdineanț I. a donat nuda proprietate a imobilului din Felnac, nr.345, către pârâta G. C., ea rămânând cu dreptul de uzufruct viager asupra acestui imobil.

Prin urmare, investițiile pe care le-a făcut reclamantul recurent A. M., îi profită atât pârâtei Serdineanț I., cât și pârâtei G. C. care sunt titularele unor desmembrăminte ale dreptului de proprietate.

Potrivit art. 494 al.3 Cod civil, dacă proprietarul voiește a păstra pentru dânsul investițiile făcute la imobil, acesta este dator a plăti valorarea materialelor și prețul muncii, iar cum și pârâta G. C. este titulara nudei proprietăți a imobilului, ea trebuie să fie obligată în solidar cu pârâta Serdineanț I. la plata contravalorii acestor investiții, deoarece dacă nu ar fi obligată la plata acestor investiții, ea s-ar îmbogăți fără justă cauză, întrucât imobilul al cărei nud proprietar este și-a sporit valoarea ca urmare a investițiilor făcute fără contribuția ei.

Astfel, tribunalul constată că și pârâta Grosul C. trebuie să fie obligată în solidar cu pârâta Serdineanț I. la plata contravalorii investițiilor făcute de către reclamantul A. M., întrucât ambele pârâte sunt titulare ale unor desmembrăminte ale dreptului de proprietate asupra imobilului.

În ceea ce privește recursul formulat de către pârâta recurentă Serdineanț I. cu privire la suma la care a fost obligată și care reprezintă valoarea investițiilor, tribunalul constată că într-adevăr cheltuielile privind CAS, șomajul, sănătatea, fondul de risc, cărți de muncă și profit, nu trebuiau calculate la contravaloarea investițiilor, deoarece aceste investiții la imobile s-au efectuat în regie proprie nu prin intermediul unor firme specializate, iar prețul materialelor achiziționate de reclamant de la firmele producătoare, include și aceste cheltuieli care nu trebuiau adăugate la prețul final.

În ceea ce privește coeficientul folosit de către expert la calculul valorii grajdului și a șopronului, instanța nu este în măsură să se pronunțe asupra acestuia deoarece expertiza efectuată de expert este o lucrare de specialitate, iar pârâtele nu au formulat obiecțiuni la expertiză în termen legal, astfel încât au fost decăzute din acest drept. Pentru a modifica coeficienții de calcul este necesară părerea unor specialiști în domeniu, instanța neputând lua în considerare calculele făcute de recurenta pârâtă prin recursul formulat.

De asemenea, adăugarea cotei de TVA la contravaloarea finală a investițiilor, este corectă deoarece valoarea materialelor s-a luat fără TVA, acesta fiind adăugat la prețul final.

Astfel, pentru imobilul situat în Felnac, nr.345, eliminând din calcul CAS, șomajul, sănătatea, fondul de risc, cărți de muncă și profit, rezultă suma de 45.066,55 lei la care se adaugă valoarea șopronului și a grajdului rezultând suma de 71.732,55 lei, sumă care transformată în Euro la cursul de 4,396 lei = 1 Euro, este de 16.317,68 Euro.

La fel pentru imobilul situat în Felnac, nr. 345a, eliminând din calcul CAS, șomajul, sănătatea, fondul de risc, cărți de muncă și profit, rezultă suma de 10.848,31 lei, sumă care transformată în Euro la cursul de 4,396 lei = 1 Euro, este de 2.467,77 Euro.

Adunând aceste două sume pentru investițiile la cele două imobile, rezultă suma de 18.785,45 Euro, sumă care împărțită la 2 este de 9.392,72 Euro și reprezintă valoarea la care vor fi obligate cele două pârâte în solidar, să o plătească reclamantului.

Având în vedere considerentele anterior menționate, în temeiul art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă art. 3041 Cod procedură civilă, tribunalul va admite recursul formulat de recurentul A. M., în contradictoriu cu intimatele Serdineanț I. și G. C. și va admite recursul formulat de recurenta Serdineanț I., împotriva sentinței civile nr.3519/07.05.2013 pronunțată de Judecătoria A. în dosarul nr._ și va modifică această hotărâre în parte în sensul că obligă în solidar ambele pârâte Serdineanț I. și G. C., la plata către reclamantul A. M. a sumei de 9.392,72 Euro, la cursul BNR din ziua plății, cu titlu de despăgubiri, menținând celelalte dispoziții ale sentinței atacate.

În temeiul art.274 Cod procedură civilă, tribunalul va respinge cheltuielile de judecată solicitate de părți în recurs, având în vedere că ambele recursuri au fost admise.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul formulat de recurentul A. M., în contradictoriu cu intimatele Serdineanț I. și G. C. și admite recursul formulat de recurenta Serdineanț I., împotriva sentinței civile nr.3519/07.05.2013 pronunțată de Judecătoria A. în dosarul nr._ și în consecință:

Modifică această hotărâre în parte în sensul că obligă în solidar ambele pârâte Serdineanț I. și G. C., la plata către reclamantul A. M. a sumei de 9.392,72 Euro, la cursul BNR din ziua plății, cu titlu de despăgubiri.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate.

Fără cheltuieli de judecată în recurs.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi 16.10.2013.

Președinte, Judecător, Judecător,

S. O. S. D. C. U. M. C.

Grefier,

L. K.

Red. DCU /29.10.2013

Thred. CI

2ex. Nu se comunică

Primă instanță – judecător A. O.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Pretenţii. Decizia nr. 1181/2013. Tribunalul ARAD