Pretenţii. Decizia nr. 917/2013. Tribunalul ARAD
Comentarii |
|
Decizia nr. 917/2013 pronunțată de Tribunalul ARAD la data de 02-07-2013 în dosarul nr. 3439/246/2012
ROMÂNIA
TRIBUNALUL A. Operator - 3207/2504
Secția civilă
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 917/R
Ședința publică din data de 02 iulie 2013
Președinte R. M.
Judecător V. Ș.
Judecător O. Ș. S.
Grefier I. I.
S-a luat în examinare recursul formulat de recurenta - pârâtă . V. SA – Sucursala A. în contradictoriu cu intimata-reclamantă J. E. A. și intimatul-pârât B. P. împotriva Sentinței civile nr.537/14 03 2013 pronunțată de Judecătoria Ineu în dosarul nr._ .
La apelul nominal se prezintă intimata reclamantă asistată de avocat L. L. din Baroul A. și reprezentantul intimatului pârât – avocat K. D. G. din Baroul A., lipsă fiind reprezentantul recurentei.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință.
Nemaifiind alte cereri de formulat, tribunalul reține dosarul spre soluționare și acordă cuvântul asupra recursului,
Avocata intimatei reclamante solicită respingerea recursului și menținerea ca legală și temeinică a sentinței recurate, cu cheltuieli de judecată, depunând în acest sens chitanța privind onorariul de avocat. Despăgubirea s-a stabilit la nivelul retribuției unui profesor de biologie și este normal ca reclamanta intimată să beneficieze o despăgubire egală cu drepturile salariale de care ar fi beneficiat dacă ar fi fost în activitate și nu de o sumă fixă la care s-ar adăuga inflația. Dacă intimata și-ar fi putut desfășura activitatea ar fi beneficiat de indexările acordate și se află în incapacitate de muncă tocmai urmare accidentului suferit.
Reprezentantul intimatului – pârât pune concluzii de admitere a recursului declarat de . V. SA, pentru motivele arătate în concluziile scrise depuse la dosar; fără cheltuieli de judecată.
TRIBUNALUL
În deliberare asupra recursului înregistrat la data de 08 mai 2013 constată că prin sentința civilă nr. 537/14 03 2013 pronunțată de Judecătoria Ineu în dosarul nr._ s-a admis acțiunea precizată formulată de reclamanta J. E. A. împotriva pârâților B. P. și Asirom Vienna Insurance G. SA pentru pretenții –majorare despăgubiri, și în consecință s-a dispus majorarea despăgubirilor civile de la suma de 739,30 lei lunar stabilită prin decizia civilă 130/R/2006 a Tribunalului A. la suma de 1.753 lei lunar conform adresei nr. 224/28.01.2013 eliberată de Inspectoratul Școlar al Județului A. obligând pârâții în solidar la plata acestei sume lunare și a sumei de 30.233,6 lei reprezentând majorările rezultate prin indexarea salariilor profesorilor începând cu luna decembrie 2009 și până în prezent.
Instanța a dispus majorarea despăgubirilor periodice lunare reprezentând salariu de însoțitor de la suma de 313,42 lei lunar stabilită prin sentința civilă nr. 130/2002 a Judecătoriei Ineu modificată prin Decizia nr.1113/2002 a Tribunalului A. la suma de 756 lei lunar obligând pârâții în solidar la plata acestor sume. Nu s-au acordat cheltuieli de judecată
Pentru a hotărâ astfel instanța de fond a reținut că la data de 25.12.1975 în urma săvârșirii infracțiunii de vătămare corporală din culpă de către pârâtul B. P., reclamanta și-a pierdut capacitatea de muncă, fiind încadrată în prezent în gradul I de invaliditatea permanentă așa cum rezultă din certificatul medical nr. 1762/29.11.2000.
Prin sentința penală nr. 1675/1976 pârâtul a fost obligat la plata unor despăgubiri periodice reprezentând retribuția unui profesor de biologie în sumă de 3.796 lei lunar și retribuția a 2 îngrijitori. Despăgubirile s-au acordat sub formă de prestații periodice deoarece întinderea totală a prejudiciului a fost imposibil de stabilit cu anticipație. Astfel pentru a se păstra echilibrul între paguba produsă prin fapta prejudiciabilă și despăgubirea menită a înlocui acea pagubă, despăgubirile periodice au fost majorate în mai multe rânduri prin Decizia civilă 11/1995 a Tribunalului A., prin sentința civilă nr. 270/1998 a Judecătoriei Ineu modificată prin Decizia nr. 825/1998 a Tribunalului A., sentința civilă nr. 582/1999 a Judecătoriei Ineu, sentința civilă 130/2002 a Judecătoriei Ineu modificată prin Decizia 1113/2002 a Tribunalului A. și sentința civilă nr. 1077/2005 a Judecătoriei Ineu modificată prin Decizia civilă nr.l30/R/l3.02.2006 a Tribunalului A..
Despăgubirile periodice au fost stabilite prin raportare la retribuția unui profesor de biologie, și nu s-a stabilit o sumă fixă care apoi să fie actualizată cu indicele de inflație.
Instanța a apreciat că, ceea ce trebuie analizat este salariul unui profesor de biologie în prezent, de care reclamanta ar fi beneficiat dacă nu și-ar fi pierdut capacitatea de muncă iar în prezent salariul unui profesor cu gradul definitiv și vechime de 32 de ani este de 1.753 lei și potrivit principiului reparării integrale a prejudiciului suma de 30.233,6 lei reprezintă majorările rezultate din indexarea salariilor profesorilor. Dacă și-ar fi exercitat activitatea, reclamanta ar fi beneficiat cu certitudine de majorările venitului lunar. Această diferență reprezintă o pagubă ce trebuie acoperită pentru a se realiza concordanța necesară între cuantumul prejudiciului și cel al despăgubirilor.
Împotriva sentinței a declarat recurs pârâta . V. SA – Sucursala A., solicitând admiterea recursului și modificarea sentinței atacate în sensul admiterii în parte a acțiunii reclamantei, respectiv majorarea prestației lunare raportat la rata inflației și acordarea acestor despăgubiri de la data introduceri cererii și nu retroactiv din anul 2009.
În motivarea recursului recurenta arată că nu se opune majorării prestațiilor periodice lunare, apreciind că această majorare este întemeiată, însă în raport cu rata inflației și nu a adeverințelor depuse, în condițiile în care potrivit legislației ce reglementează salarizarea personalului din învățământ, aceasta este stabilită în raport cu munca depusă, cantitatea și calitatea acesteia, importanța socială a muncii, condițiile concrete în care aceasta se desfășoară și rezultatele obținute. Salariile se diferențiază pe funcții în raport cu nivelul pregătirii profesionale, experiența și răspunderea în muncă, precum și de nivelul de complexitate al activității specifice fiecărui post. Din acest motiv, susține recurenta că apreciază eronată majorarea prestației periodice lunare a reclamantei ce nu a profesat niciodată ca și cadru didactic, astfel că nu se pot avea în vedere criteriile ce influențează salarizarea în învățământ, cu raportare la salariul lunar aferent unei norme didactice pentru un profesor cu studii superioare, cu grad definitiv și vechime de 32 de ani.
Recurenta a solicitat Institutului Național de S. un buletin informativ și procedând la reactualizarea sumei de 739,50 lei / lună cu rata inflației reclamanta ar benefica de o prestație periodică de 1061,56 lei/lună, recurenta apreciind că acesta este factorul ce trebuie avut în vedere la majorarea prestației lunare.
În ceea ce privește suma de 39,.233,6 lei, reprezentând majorări rezultate din indexările salariilor profesorilor începând cu luna decembrie 2009, recurenta a solicitat acordarea acestor despăgubiri de la data introducerii cererii și nu retroactiv din aul 2009, reclamanta având posibilitatea de a solicita majorarea prestației lunare în orice moment.
În drept a invocat art. 299-316 C.pr.civ.
Prin întâmpinare intimata J. E. A. a solicitat respingerea recursului și menținerea ca legală și temeinică a sentinței recurate; cu cheltuieli de judecată, în motivare reiterând motivele reținute de instanța de fond în considerentele hotărârii recurate. Intimata a solicitat respingerea apărărilor recurentei ca fiind străine de natura cauzei, întrucât despăgubirea s-a stabilit la nivelul salariului unui profesor de biologie, iar intimata nu și-a putut desfășura activitatea de cadru didactic tocmai din cauza urmărilor infracțiunii din culpă săvârșite asupra sa.
În ceea ce privește cererea din recurs de stabilire a majorărilor salariale rezultate ca urmare a indexărilor salariale din ultimii 3 ani de la data cererii și raportat la indicele de inflație, intimata a solicitat respingerea și a acestui capăt de cerere, cu motivarea că solicitarea ei este perfect admisibilă câtă vreme este formulată în termenul general de prescripție de 3 ani.
Prin concluziile scrise depuse la dosar, intimatul B. P. a solicitat admiterea recursului declarat de pârâta . V. SA – Sucursala A. astfel cum a fost formulat și a arătat în motivare că la data producerii accidentului era asigurat, având încheiată o poliță de răspundere civilă auto cu recurenta - pârâtă, astfel că obligația de despăgubire, de reparare a prejudiciilor cauzate revine asigurătorului, pârâtul – intimat putând fi obligat doar la ceea ce depășește limita maximă de despăgubire astfel cum este stabilită prin polița de asigurare – limită care nu este atinsă.
Analizând recursul prin prisma dispozițiilor art. 304 și art. 3041 Cod procedură civilă, tribunalul constată că nu este întemeiat, pentru următoarele considerente:
Intimata asigurătoare nu contestă dreptul la majorarea prestației periodice cu titlu de despăgubiri, ci criteriul în funcție de care se face și anume salariul unui profesor de biologie cu gradul definitiv și vechime de 32 de ani, susținând că raportarea corectă ar fi la rata inflației, iar pe de altă parte nu se pot solicita retroactiv despăgubirile începând cu 2009.
Criticile recurentei nu pot fi primite având în vedere faptul că pe de o parte prin Sentința penală nr.1675 din 12 07 1976 a Judecătoriei A. prin care a fost condamnat asiguratul intimatei, intimatul B. P., s-a reținut ca și criteriu de acordare a prestațiilor periodice salariului unui profesor de biologie, ori intimata-reclamantă J. E. A. se află încadrată în gradul I de invaliditate permanentă. Acest reper de majorare tranșat cu putere de lucru judecat a fost valorificat și prin Decizia civilă nr.130/R din 13 02 2006 a Tribunalului A..
Pe de altă parte, faptul că majorarea se cere și retroactiv, atâta timp cât pretenția se înscrie în termenul general de 3 ani pentru prescripția extinctivă, exprimă unul din principiile fundamentale ale reparației prejudiciului ca urmare a angajării răspunderii civile delictuale și anume principiul reparației integrale care include despăgubiri atât pentru paguba efectivă cât și pentru beneficiul nerealizat.
Pentru motivele expuse se va respinge recursul formulat de recurenta . V. SA – Sucursala A. în contradictoriu cu intimații J. E. A. și B. P. împotriva Sentinței civile nr.537/14 03 2013 pronunțată de Judecătoria Ineu.
Întrucât recursul se va respinge, în baza art.274 C.proc.civ. se va obliga recurenta la plata către intimata J. E. A. a sumei de 1000 lei cheltuieli de judecată, reprezentând onorariul de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul formulat de recurenta . V. SA – Sucursala A. în contradictoriu cu intimații J. E. A. și B. P. împotriva Sentinței civile nr.537/14 03 2013 pronunțată de Judecătoria Ineu.
Obligă recurenta la plata către intimata J. E. A. a sumei de 1000 lei cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 2 07 2013.
Președinte, Judecător,Judecător,
M. R. V. Ș. S. O. S.
Grefier,
I. I.
Red.V.Ș.
Tehnored.I .I/ 2 ex.
Data: 8 07 2013
Nu se comunică:
Recurentă: . V. SA – Sucursala A. – A., .. 1-3, județ A.
Intimata-reclamantă J. E. A. – A., ., ., .
Intimatul-pârât B. P. – Sebil, ., județ A.
Prima instanță judecător B. F..
← Succesiune. Decizia nr. 861/2013. Tribunalul ARAD | Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea... → |
---|