Validare poprire. Hotărâre din 18-06-2013, Tribunalul ARAD
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Tribunalul ARAD la data de 18-06-2013 în dosarul nr. 5029/55/2013
ROMÂNIA
TRIBUNALUL A. Operator 3207/2504
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR.843/ R
Ședința publică din data de 18 iunie 2013
Președinte Ș. V.
Judecător R. M.
Judecător A. C.
Grefier F. M.
S-a luat în examinare recursul declarat de recurenta . SRL în contradictoriu cu intimații . și . împotriva Sentinței civile nr. 3471 din 29.04.2013 pronunțată de Judecătoria A. în dosarul nr._, având ca obiect validare poprire și cererea de suspendare a executării Sentinței civile nr.3471 din 29.04.2013 a Judecătoriei A. formulată de recurenta . SRL.
La apelul nominal se prezintă reprezentanta recurentei avocat G. S. din Baroul T., absenți fiind reprezentanții intimatelor.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, constatându-se că recursul a fost declarat și motivat în termen și legal timbrat.
La data de 12.06.2013 recurenta a depus la dosar o cerere prin care solicită instanței să comunice sentința civilă nr. 3471 din 29.04.2013 pronunțată de Judecătoria A. în dosarul nr._, în vederea motivării recursului. La 13.06.2013 recurenta a depus la dosar motivele recursului.
Față de depunerea motivelor de recurs instanța respinge cererea de comunicare a sentinței.
Avocata recurentei arată că sediul societății s-a schimbat din 19 ianuarie 2012 și depune la dosar Furnizare de informații de la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul T., privind sediul actual al societății.
Avocata recurentei mai arată că prin recursul formulat a solicitat suspendarea executării Sentinței civile nr.3471 din 29.04.2013 a Judecătoriei A. și cere ca în probațiune să depună actele care au stat la baza compensării dintre recurentă și intimata ..
Instanța consideră că nu sunt utile soluționării cauzei actele care au stat la baza acordului întrucât există la dosar acordul, astfel încât se va respinge cererea în probațiune.
Avocata recurentei arată că nu formulează alte cereri, iar față de faptul că instanța va rămâne în pronunțare cu cauza la acest termen nu mai susține cererea de suspendare a executării sentinței.
Instanța, constatând cauza în stare de soluționare, acordă cuvântul în dezbaterea pe fond a recursului.
Avocatul recurentei solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra recursului înregistrat pe rolul Tribunalului A. la data de 9.05.2013, constată că, prin Sentința civilă nr.3471/29 04 2013 pronunțată de Judecătoria A. în temeiul art.460 Cod procedură civilă instanța a admis cererea așa cum a fost formulată, sens în care a dispuns validarea popririi înființate de B.E.J. H. P. prin adresa de înființare a popririi comunicată terțului poprit la 04.03.2013, în cadrul dosarului execuțional nr.252/2011.
A obligat terțul poprit S.C. C. & P. Construzioni S.R.L. să plătească creditorului, până la concurența sumei de 28.562,88 lei lei, sumele de bani pe care acesta (terțul poprit) le datorează debitorului S.C. M. E. S.R.L.
În temeiul art.274 al.1 Cod procedură civilă a constata că nu s-au cerut cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această soluție s-a reținut că:
Prin încheierea nr.2491/29.06.2011 pronunțată de Judecătoria A. în dosar nr._/55/201, a fost încuviințată executarea silită a titlului executoriu constând în bilet la ordin BITR3AC_ emis la data de 14.04.2011, în sumă de 22.520,88 lei, de către debitoarea S.C. M. E. S.R.L. A. pentru creditoarea S.C. Lavina C. S.R.L. A. în dosarul execuțional nr.252/2011.
Împrejurarea că în dispozitivul încheierii menționate s-a indicat în mod expres faptul că executarea silită se va face prin poprire, precum și terții popriți, nu împiedică executorul judecătoresc să realizeze poprirea și a altor terți, în măsura identificării acestora.
În condițiile în care art.373 al.3 Cod procedură civilă prevede că în temeiul încheierii de executare silită executorul judecătoresc poate proceda la executarea silită a obligației stabilită în titlul executoriu în oricare din formele prevăzute de lege, instanța va respinge ca nefondată apărarea terțului poprit în sensul că executarea silită prin poprirea sa nu a fost încuviințată de instanță.
Pe de altă parte, instanța reține faptul că terțul poprit recunoaște, prin întâmpinare, faptul că între debitoarea S.C. M. E. S.R.L și terțul poprit S.C. C. & P. Construzioni S.R.L. cele două societăți comerciale s-au derulat raporturi comerciale în perioada 2008-2010, existând mai multe creanțe reciproce.
În ceea ce privește susținerea terțului poprit în sensul că nu ar datora sume de bani către debitoarea S.C. M. E. S.R.L., întrucât între cele două societăți a operat compensarea creanțelor reciproce, compensare în urma căreia S.C. M. E. S.R.L. ar datora către terțul poprit suma de 4.494,55 lei este nefondată, câtă vreme pretinsa compensare a operat doar în baza unor contracte de prestări servicii, iar nu în temeiul unor facturi fiscale, așa cum prevede art.3 și următoarele din H.G.nr.685/1999.
Având în vedere că art.11 din H.G.nr.685/1999 prevede un regim special al ordinelor de compensare, acestea fiind “numerotate din tipografie, iar evidența lor este strictă. Ordinele de compensare eronat completate sau necompletate și degradate se distrug de o comisie desemnată special de către conducătorul Serviciului de compensare pentru aceasta, întocmindu-se un proces-verbal. Ordinul de compensare emis de Serviciul de compensare reprezintă document justificativ de înregistrare în contabilitate a stingerii creanțelor și a datoriilor care au făcut obiectul compensării. Ordinul de compensare se anexează la nota contabilă”, instanța reține că documentul intitulat „acord” încheiat la data de 05.02.2013 între S.C. M. E. S.R.L și terțul poprit S.C. C. & P. Construzioni S.R.L. nu poate produce efecte juridice față de terți.
În plus, în conformitate cu prevederile art.1622 al.1 Cod civil, compensația nu are loc în detrimentul drepturilor dobândite de un terț.
Data înscrisă în documentul intitulat „acord” nu este opozabilă creditorului urmăritor, fiind vorba de un înscris sub semnătură privată, documentul putând fi încheiat și după comunicarea adresei de poprire, cu scopul de a sustrage de la executare silită crențele pe care le are terțul poprit față de debitoarea urmărită, cu atât mai mult cu cât se tinde la compensarea unor creanțe care derivă din raporturi comerciale derulate în perioada 2008-2010.
Împotriva acestei soluții s-a declarat recurs de către recurenta – terț poprit, recursul fiind în termen față de împrejurarea că sentința deși trebuia comunicată la sediul procesual ales, aceasta s-a comunicat la un sediu cu care societatea recurentă nu figurează nici măcar în Registrul comerțului.
Prin recursul formulat s-a solicitat modificarea în tot a hotărârii recurate și suspendarea executării sentinței până la soluționarea recursului, cerere la care ulterior s-a renunțat conform celor consemnate în practicaua deciziei.
În motivarea recursului s-a reținut în esență că poprirea a fost înființată nelegal la cererea creditoarei pentru o datorie a debitoarei constând într-o creanță de 28 562,88 lei, ce derivă dintr-un bilet la ordin, iar executorul judecătoresc a dispus înființarea acesteia la un sediu greșit și în condițiile în care executarea nu era autorizată și față de acest terț poprit.
De asemenea raporturile contractuale dintre terțul poprit – recurenta – și debitoare, care au constat în mai multe contracte de prestări servicii prin intermediul cărora debitoarea s-a obligat la efectuarea unor lucrări de construcții /amenajări față de recurentă, s-au finalizat prin compensarea creanțelor reciproce ale părților, încheindu-se în acest sens un acord din care rezultă că de fapt debitoarea este cea care datorează terțului și nu invers. Compensarea a avut loc înainte de declanșarea executării, iar executorului i s-au comunicat aceste aspecte de către terțul poprit.
În ceea ce privește petitul de suspendare a executării sentinței s-a motivat că punerea acesteia în executare ar determina un blocaj economic al recurentei.
Examinând recursul prin prisma prevederilor art.304, 3041 C.proc.civ. tribunalul reține că acesta este întemeiat.
Conform Încheierii nr.2491/29 06 2011 a Judecătoriei A. s-a admis cererea de încuviințare a executării silite la cererea creditoarei prin poprire, fără ca recurenta să fie menționată ca fiind terț poprit în cadrul dosarului execuțional.
Prin Decizia Curții Constituționale nr. 458 din 31 martie 2009 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 373^1 din Codul de procedură civilă, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 13 din Legea nr. 459/2006 publicată în Monitorul Oficial nr. 256 din 17 aprilie 2009, decizie prin care s-a reintrodus faza încuviințării executării silite de către instanțe s-au reținut următoarele:
,, Conferirea unei asemenea competențe executorilor judecătorești, care nu fac parte din autoritatea judecătorească și a căror activitate, potrivit art. 4 din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătorești, se află sub coordonarea și controlul Ministerului Justiției, încalcă atât dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (4), potrivit cărora "Statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor - legislativă, executivă și judecătorească - în cadrul democrației constituționale", cât și pe cele ale art. 126 alin. (1), potrivit cărora "Justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege".
De asemenea, lăsarea unei faze a procesului civil la aprecierea reprezentanților unui serviciu administrativ, care nu se bucură de garanțiile de independență și imparțialitate ale instanței de judecată, încalcă dreptul părților la un proces echitabil consfințit de art. 21 alin. (3) din Constituție și de art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Aceasta cu atât mai mult cu cât legalitatea începerii procedurii de executare produce efecte asupra tuturor actelor de executare ulterioare și, prin urmare, asupra tuturor părților implicate în această procedură. Curtea reține, în acest sens, că executarea silită nu trebuie privită unilateral, numai din perspectiva creditorului și a drepturilor acestuia, ci și din perspectiva debitorului, căruia deopotrivă trebuie să-i fie asigurate garanțiile ce caracterizează dreptul la un proces echitabil, prin înlăturarea oricăror posibilități de abuz și a eventualelor demersuri șicanatorii. Accesul la o instanță de judecată, prin posibilitatea contestării actelor de executare făcute cu încălcarea legii, nu constituie întotdeauna un remediu suficient oferit persoanei împotriva căreia s-a procedat în mod nelegal la începerea executării silite. Este necesară o garanție procesuală a debitorului pentru prevenirea oricărui abuz în exercitarea dreptului de către creditorul urmăritor, iar controlul judecătoresc al începerii executării silite constituia o asemenea garanție, adecvată și eficientă, a dreptului la un proces echitabil al tuturor părților implicate în această procedură.”
Față de cele ce preced nu poate fi acceptată motivarea primei instanțe în sensul că executorul poate proceda conform art.373 alin.3 C.proc.civ. la executarea silită a obligației stabilite în titlu în oricare dintre formele prevăzute de lege și că executorul poate identifica și alți terți popriți, atâta timp cât în baza principiului disponibilității creditorul a cerut poprirea ca formă de executare, iar instanța s-a pronunțat în aceste limite pe obiectul cu care a fost sesizat în conformitate cu art.129 alin.6 C.proc.civ.
Neexistând o încuviințare a executării silite față de recurentă, aceasta nefiind terț poprit nu se poate pune nici problema validării popririi, ceea ce atrage în baza art.304 pct.9 C.proc.civ. admiterea recursului.
Cererea de suspendare a executării sentinței va rămâne fără obiect, nemaifiind nici susținută.
Pentru considerentele expuse se va respinge cererea de suspendare a executării Sentinței civile nr.3471 din 29 04 2013 a Judecătoriei A. formulată de recurenta . SRL.
Se va admite recursul formulat de recurenta . SRL în contradictoriu cu intimații: . și . împotriva Sentinței civile nr. 3471 din 29 04 2013 pronunțată de Judecătoria A. și în consecință se va dispune modificarea în tot a sentinței, în sensul respingerii cererii de validare a popririi.
Conform art.274 C.proc.civ. nu se pune problema cheltuielilor de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge cererea de suspendare a executării Sentinței civile nr.3471 din 29 04 2013 a Judecătoriei A. formulată de recurenta . SRL.
Admite recursul formulat de recurenta . SRL în contradictoriu cu intimații: . și . împotriva Sentinței civile nr. 3471 din 29 04 2013 pronunțată de Judecătoria A. și în consecință dispune modificarea în tot a sentinței, în sensul respingerii cererii de validare a popririi.
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 18.06.2013.
Pentru
Președinte Judecător Judecător
Ș. V. R. M. A. C.
aflat la Seminarul profesional
organizat de I.N.M în cadrul formării continue,
semnează Președinta Secției-civile N. C.
Grefier
F. M.
Red.Ș.V. Tred. Ș.V.
2 ex./1.07.2013
Nu se comunică părților:
recurentei . SRL – cu sediul ales în Timișoara, .. 2, . – la cab. av. G. S.
intimata . – cu sediul în A., . A.
intimata . – cu sediul în A., ..3-11,.,.
Judecător S. S. - Judecătoria A.
| ← Pretenţii. Hotărâre din 20-05-2013, Tribunalul ARAD | Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea... → |
|---|
