Fond funciar. Decizia nr. 1112/2014. Tribunalul ARAD
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1112/2014 pronunțată de Tribunalul ARAD la data de 16-12-2014 în dosarul nr. 629/210/2014
ROMÂNIA
TRIBUNALUL A. Operator 3207/2504
SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR. 1112
Ședința publică din 16 decembrie 2014
Președinte L. L.
Judecător O. S. S.
Grefier A. B.
S-a luat în examinare apelul exercitat de apelanta C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Zărand în contradictoriu cu intimații C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor A., C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Șicula și B. F., împotriva sentinței civile nr. 555/24.09.2014 pronunțată de Judecătoria Chișineu - Criș având ca obiect fond funciar.
La apelul nominal nu se prezintă nimeni.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Apelul este scutit de plata taxei de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, nemaifiind alte cereri de formulat și alte incidente de soluționat, președintele completului, constatând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și de drept, închide dezbaterile.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului înregistrat pe rolul acestei instanțe la data de 07.11.2014, constată că prin sentința civilă nr. 555/24.09.2014 pronunțată în dosarul nr._, Judecătoria Chișineu Criș a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Zărand; excepție invocată din oficiu de către instanță și a respins ca neîntemeiată acțiunea civilă formulată de reclamanta C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Zărand, județul A., în contradictoriu cu pârâții: C. Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra terenurilor A., C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Șicula și B. F..
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că instanța s-a pronunțat mai întâi asupra excepției lipsei calității procesuale active a reclamantei invocată din oficiu.
Excepția lipsei calității procesuale active este o excepție de fond care face de prisos în caz de admitere, cercetarea celorlalte excepții invocate în cauză sau fondul cauzei, situația în care va analiza cu prioritate această excepție, înaintea oricăror altor cereri.
Față de excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, se reține că, aceasta, nu este titulara dreptului de proprietate asupra terenului înscris în titlul de proprietate și nu solicită nici un drept de proprietate asupra acestuia.
Scopul promovării prezentei acțiuni este acela de a anula parțial un titlu de proprietate emis în favoarea unei persoane fizice pe considerentul că și altei persoane fizice i s-ar fi eliberat pe același teren titlu de proprietate, dar ulterior.
C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Șicula și C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor A. s-au opus admiterii acțiunii reclamantei, pe considerentul că nu se face dovada celor afirmate.
Instanța apreciază că temeiul de drept al cererii de chemare în judecată este art. III din Legea nr.169/1997 care a reglementat situațiile în care s-a putut cere anularea unui titlu de proprietate și persoanele care au legitimitate în promovarea unor acțiuni cu un astfel de obiect. În cauză, nu este vorba despre o plângere care să fie supusă regimului juridic al art.51-58 din Legea 18/1991.
În această situație, prezenta acțiune a putut fi promovată doar de persoanele indicate de art. III alin. 2 din Legea 169/1997, respectiv: primar, prefect, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților și de alte persoane care justifică un interes legitim, iar soluționarea cererilor este de competența instanțelor judecătorești de drept comun.
Art. 5 lit.L din Regulamentul privind procedura de constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului și modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum și punerea în posesie a proprietarilor aprobat prin HG 890/2005, a reglementat atribuțiile comisiilor locale, prevede că acestea, “identifică terenurile atribuite ilegal și sesizează primarul, care înaintează sub semnătură acțiuni în constatarea nulității absolute pentru cazurile prevăzute la art. III din Legea nr. 169/1997 cu modificările și completările ulterioare”
Prin urmare, comisia (inclusiv președintele acesteia) a avut doar abilitatea de a verifica situațiile în care se impune promovarea unei acțiuni în constatarea nulității reconstituirilor sau constituirilor făcute ilegal și de a sesiza primarul care are legitimitate procesuală activă să promoveze acțiune în justiție.
Prin prisma acestor dispoziții legale a rezultat că este o distincție clară între C. locală, pe de o parte și Primar, pe de altă parte, nu este vorba de una și aceeași persoană. Dispozițiile din legile reparatorii se coroborează și cu prevederile art.63 alin. 1 din Legea nr.215/2001 care la lit.E au acordat posibilitatea ca primarul, în calitate de autoritate executivă locală, să exercite, pe lângă atribuțiile expres prevăzute de Legea nr.215/2001, și alte atribuții stabilite de lege, iar posibilitatea promovării acțiunilor în constatarea nulității absolute a titlurilor de proprietate, emise cu încălcarea legii, stabilită prin Legea 169/1997, este o astfel de atribuție.
C. locală nu a putut fi încadrată nici în categoria de “orice altă persoană care justifică un interes legitim”, deoarece, aceasta s-a referit la persoane care au fost prejudiciate prin actele de reconstituire sau constituirea dreptului de proprietate și nicidecum la organele cu atribuții în aplicarea legii, responsabile până la urmă de aceste reconstituiri sau constituiri nelegale.
În sensul celor de mai sus este și practica judiciară. A se vedea în acest sens Decizia nr.277R/2007 a Tribunalului Bistrița Năsăud, a menționat în lucrarea “Fond funciar culegere de jurisprudență universal juridic București 2009” autor DL B. și GC F., pag.353”.
De altfel, reclamanta nu a invocat un interes procesual legitim în promovarea prezentei acțiuni. Faptul că a fost sesizată de către Avocatul Poporului, care s-a interesat de anumite situații juridice de la nivelul localității, sau faptul că reclamanta a dorit anularea unor titluri de proprietate pe considerentul că tot ea ulterior a dispus emiterea altor titluri de proprietate pe aceeași suprafață de teren, chiar real, nu justifică un interes al reclamantei în cauză, în promovarea prezentei acțiuni.
Instanța a avut mari rezerve asupra faptului că a avut loc un transfer de terenuri din raza localității Zărand, spre . în care, dacă ar fi fost adevărată o astfel de afirmație, titlurile de proprietate subsecvente nu mai puteau fi emise de către C. locală Zărand, ci de către C. locală Chereluș; or, reclamanta a susținut că tot ea a emis și titlurile de proprietate subsecvente. Mai mult, s-a reținut că, în caz de suprapunere a două titluri de proprietate pe același teren, în lipsa altor cauze de nulitate, ultimul titlu de proprietate este anulabil, ci nu primul, pentru că ultimul s-a emis pe o suprafață de teren constituită sau reconstituită anterior; or, în cazul de față, reclamanta a dorit anularea primului titlu de proprietate, nu a celui subsecvent.
Față de cele de mai sus, reclamanta a formulat o cerere de anulare a unui titlu de proprietate, iar nu o plângere împotriva unei hotărâri a comisiei locale sau județene, în temeiul art. III din Legea 169/1997, în condițiile art. 36, și art. 40 Noul Cod de procedură civilă, instanța a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei și a respins acțiunea.
În temeiul dispozițiilor art. 453 Noul Cod de procedură civilă, instanța a luat act că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată în cauză.
Împotriva acestei soluții, în termen legal a declarat apel reclamanta C. locală de stabilire a dreptului de proprietate asupra terenurilor Zarand, solicitând admiterea apelului și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceași instanță, întrucât cererea a fost respinsă pe excepție, fără a se intra în cercetarea fondului.
În motivarea cererii de apel arată că a solicitat în contradictoriu cu C. Județeană de Fond Funciar, cu C. locală Șicula și cu persoana fizică înscrisă în Titlul de proprietate, să se radieze una din parcelele înscrise în titlul de proprietate întrucât aceasta a făcut obiectul unui schimb de terenuri între . care a plecat) și . a plecat) terenurile respective. Apreciază că din prevederile legilor funciare, respectiv Legea 18/1991, rezultă fără echivoc calitatea procesuală activă sau pasivă după caz, a Comisiei județene sau locale invocând prevederile art. 52 alin. (2) din Legea 18/1991, art. 53 alin.(2) din legea 18/1991, art.55 alin.(l). consideră că fără temei, prima instanță a pus la îndoială schimbul de teren care s-a efectuat în anul 1997, motivat pe aceea că de ce s-au emis titlurile de proprietate pentru cetățenii din Chereluș de către comisia locală Zarand și că explicația se regăsește în înscrisurile depuse la dosar dar care au fost ignorate nemotivat de prima instanță. Arată că în Hotărîrea Comisiei Județene nr. 106 din data de 30.06.1997 s-a validat propunerea comisiei locale Șicula și s-a radiat un număr de 35 de cetățeni din lucrarea comisiei Șicula cu o suprafață de 24,9 hectare cărora li s-a reconstitui dreptul de proprietate pe raza comunei Zărand. Apreciază că prima instanță a ignorat un Proces verbal din data de 10.06.1997 întocmit între Comisiile locale de fond funciar Șicula și a comunei Zărand prin care s-a arătat că se predă de către Zărand la Șicula suprafața de 25,95 hectare teren și că locuitorilor satului Chereluș cărora li se vor repartiza aceste terenuri, „eliberarea titlurilor de proprietate cade în sarcina Comisiei locale de fond funciar Zarand" însă cu toate că reclamanta a indicat ca temei de drept prevederi ale legii 18/1991, prima instanță a analizat cererea prin prisma unor prevederi ale Legii nr. 169/1997 încălcând astfel principiul disponibilității, întrucât reclamanta a solicitat judecarea unei anumite situații de fapt pe care a încadrat-o într-o reglementare de drept și anume a Legii 18/1991 iar dacă s-ar fi pus problema unui alt temei de drept, prima instanță trebuia să îl pună în discuția părților ceea ce nu s-a făcut, despre temeiul de drept al Legii/169/1997 aflând pentru prima oară când a fost comunicată hotărârea.
Pârâta C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor A., a depus la dosar întâmpinare arătând că lasă la aprecierea instanței admiterea apelului formulat de către C. locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Zărand.
În motivare arată că prima instanță în mod greșit a invocat aplicabilitatea în cauză a prevederilor art. III, alin.2 din Legea nr. 169/1997 referitoare la nulitatea absolută a actelor de constituire sau reconstituire a dreptului de proprietate atâta timp cât obiectul prezentei cauze îl constituie anularea parțială a unui titlu de proprietate, acest aspect fiind sesizat în motivarea sentinței arătându-se că scopul principal al acțiunii este acela de a anula parțial un titlu de proprietate pe considerentul că pe una dintre parcelele înscrise în titlu i s-ar fi eliberat titlu de proprietate și unei alte persoane.
În consecință fiind vorba despre radierea din titlul de proprietate nr._/13.06.1994 a parcelei nr. 2629/5/8 cu suprafața de 5.700 mp, consideră că este evident că nu se invocă nulitatea absolută a acestui titlu astfel că în cauză nu sunt aplicabile dispozițiile art. III alin.2 din Legea nr. 169/1997. Față de obiectul cauzei, apreciază că, potrivit art.52 (2) din Legea nr. 18/1991 C. locală are, în limitele competenței sale și prin derogare de la dispozițiile Codului de procedură civilă, calitate procesuală pasivă și, când este cazul, activă, fiind reprezentată legal prin primar sau, pe baza unui mandat convențional, de către unul dintre membri, nefiind obligatorie asistarea prin avocat. În aplicarea acestui text legal se putea invoca excepția lipsei calității procesuale active a Comisiei locale de fond funciar Zărand raportat la faptul că în cererea de chemare în judecată nu se indică faptul că reclamanta ar fi reprezentată de primar și astfel admiterea excepției lipsei calității procesuale active a reclamantei trebuia întemeiată pe dispozițiile art.52 alin.2 din Legea nr. 18/1991.
În drept invocă dispozițiile art.205 Cod procedură civilă, Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Legea nr. 169/1997, H.G. nr.890/2005.
Intimații C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Șicula și B. F., deși legal citați nu s-a prezentat în instanță și nu au formulat apărări în cauză.
Analizând apelul de față, prin prisma motivelor formulate și a probelor administrate, tribunalul reține următoarele:
Prin apelul formulat, se tinde la anularea hotărârii primei instanțe și trimiterea cauzei spre rejudecare pentru o pretinsă soluționare greșită a excepției lipsei calității procesuale active a reclamantei-apelante.
În primul rând se impune precizarea că nu pot fi primite motivele de apel, invocate de apelantă în sensul că acțiunea s-ar încadra în dispozițiile art.52 și următoarele din Legea nr.18/1991, actualizată și nu în dispozițiile art.III din Legea nr.169/1997 actualizată. Aceasta întrucât, reclamanta-apelantă nu a formulat o plângere împotriva hotărârii comisiei locale sau județene de reconstituire a dreptului de proprietate privată asupra terenurilor ci o cerere de anulare parțială a unui titlu de proprietate, ce se încadrează în dispozițiile art.III din Legea nr.169/1997 actualizată și nu în prevederile Legii 18/1991, cum corect a sesizat și prima instanță. De altfel, însăși formularea acțiunii „radierea din titlul de proprietate a parcelei” presupune o nulitate parțială a titlului respectiv întrucât este de neconceput ca dintr-un titlu de proprietate valabil în întregime să fie radiate una sau mai multe mențiuni. Ca atare, este necesară mai întâi constatarea nulității totale sau parțiale a titlului și doar în consecință radierea mențiunilor nevalabile. Așa fiind, acțiunea reclamantei-apelante este o acțiune în nulitatea parțială a titlului de proprietate, guvernată de dispozițiile art.III din Legea nr.169/1997 actualizată.
Analizând regimul juridic al acțiunii în constatarea nulității titlului de proprietate, sub aspectul legitimării procesuale active, tribunalul observă că, potrivit art.5 lit.l din Regulamentul aprobat prin H.G. nr.890/2005, primarul „înaintează sub semnătură acțiuni în constatarea nulității absolute pentru cazurile prevăzute de art.III din Legea nr.169/1997”. O dispoziție similară există în art.6 lit.i din același regulament, în ce privește legitimarea procesuală activă a prefectului de a introduce acțiuni în constatarea nulității absolute a titlului de proprietate. În consecință, în aceste ipoteze comisia locală sau județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor nu au calitate procesuală activă pentru a introduce o acțiune în constatarea nulității absolute, ele având doar posibilitatea de a identifica terenurile atribuite ilegal și de a sesiza, după caz, primarul sau prefectul, pentru ca aceștia să promoveze o acțiune în constatarea nulității absolute.
Prin urmare, în situația în care comisia locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Zărand nu avea legitimare procesuală activă pentru introducerea acțiunii în constatarea nulității titlului de proprietate, prima instanță a admis corect excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei-apelante respingând acțiunea.
În consecință, apelul formulat împotriva hotărârii primei instanțe este nefondat, urmând a fi respins în baza art.480 alin.1 din Codul de procedură civilă.
Văzând că nu se pune problema cheltuielilor de judecată,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul exercitat de apelanta C. locală Zărand de stabilire a dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, în contradictoriu cu intimații C. județeană A. de stabilire a dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, C. locală Șicula de stabilire a dreptului de proprietate privată asupra terenurilor și B. F. împotriva sentinței civile nr. 555/24.09.2014 pronunțată de Judecătoria Chișineu Criș.
Fără cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 16 decembrie 2014.
Președinte Judecător Grefier
L. L. O. S. S. A. B.
Red. L.L./Tehnored. A.B.
7 ex./5 .
Se comunica:
1. Apelant - C. L. pt. Stab.Dreptului de Proprietate Privată Asupra Terenurilor Zărand - Zărand, J. A.
2. Intimați:- C. Județenă Pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Asupra Terenurilor A. - A., ., J. A.
- C. L. Pentru Stabilirea Dreptului De Proprietate Privată Asupra Terenurilor Șicula - Șicula, ., J. A.
- B. F. - Zărand, nr. 481
- B. F. – Afișare la ușa instanței
Prima instanță – Judecătoria Chișineu Criș – Judecător N. Ghicilescu
| ← Obligaţie de a face. Decizia nr. 187/2014. Tribunalul ARAD | Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea... → |
|---|
