Pretenţii. Sentința nr. 6/2014. Tribunalul ARAD
| Comentarii |
|
Sentința nr. 6/2014 pronunțată de Tribunalul ARAD la data de 02-04-2014 în dosarul nr. 14529/55/2013
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ARADOperator 3207/2504
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR. 428
Ședința publică din data de 02 aprilie 2014
Președinte: M. C.
Judecător: D. C. U.
Grefier: L. K.
S-a luat în examinare apelul declarat de apelanții T. L. A. și T. L. împotriva sentinței civile nr. 6/13.01.2014 pronunțată de Judecătoria A. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata A. I. SRL, având ca obiect pretenții.
La apelul nominal se prezintă reprezentanta apelanților – avocat Bățălărian S. din Baroul A. și reprezentantul intimatei – avocat Zăhoi C. A. din Baroul A., lipsă fiind apelanții.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Apelul este timbrat cu 159 lei taxă judiciară de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, reprezentantul intimatei a depus la dosar împuternicire avocațială.
Nefiind solicitată administrarea de probe ori formulate alte cereri, instanța consideră cauza în stare de soluționare și acordă cuvântul asupra apelului.
Reprezentanta apelanților solicită admiterea apelului astfel cum a fost formulat cu cheltuieli de judecată în primă instanță și în apel. Invocă dispozițiile art. 1079 cod civil și arată că intimata nu și-a îndeplinit obligația introducerii energiei electrice, imobilul nu are energie electrică și nu a avut niciodată, iar pe stradă există energie electrică de șantier până la capătul străzii. Precizează că prin întâmpinare intimata a invocat excepția prescripției dreptului la acțiune, ce a fost întreruptă prin depunerea cererii.
Reprezentantul intimatei excepția prescripției dreptului la acțiune și solicită respingerea apelului și menținerea hotărârii primei instanțe, fără cheltuieli de judecată. Precizează că, conform contractului încheiat între părți obligația este una de diligență. Societatea intimată a depus avizul de racordare și a efectuat toate formalitățile necesare pentru racordarea energiei electrice.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra apelului înregistrat la Tribunalul A. la data de 11 februarie 2014, constată că prin sentința civilă nr. 6 din 13.01.2014 pronunțată de Judecătoria A. în dosarul nr._ s-a respins acțiunea civilă având ca obiect obligație de a face, formulată de reclamanții T. L. A. și T. L., în contradictoriu cu pârâta S.C. A. I. S.R.L., fără cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că între părți s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 3486/14.08.2009 de către BNP M.. Conform art. 3 din contract, pârâta s-a obligat să efectueze toate demersurile necesare introducerii infrastructurii, pe terenul ce face obiectul contractului, respectiv energia electrică. Din cele susținute de reclamanți, ar rezulta că, până în cursul anului 2011-2012, pârâta și-ar fi îndeplinit o parte din obligații, cu excepția introducerii energiei electrice. Din acest motiv, imobilul nu poate fi utilizat.
Potrivit contractului de vânzare-cumpărare încheiat între părți, obligația reclamanților constă în plata sumei de 2000 euro, în schimbul căreia pârâta s-a obligat să efectueze unele lucrări. Suma de 1000 euro a fost achitată de reclamantă, dar pârâta nu și-a îndeplinit toate obligațiile.
Prima instanță a reținut că, raportat la data încheierii contractului inter partes, respectiv 15.06.2011, sunt incidente prevederile Codului civil de la 1864. Potrivit art. 1079 Codului civil de la 1864, în cazul obligațiilor de a da sau de a face, pentru a se dovedi refuzul de a executa obligația și culpa debitorului, acesta din urmă trebuie pus în întârziere printr-o notificare făcută prin intermediul executorului judecătoresc competent (art.1079 alin.1 Cod civil de la 1864 raportat la dispozițiile Legii nr.188/2000 privind executorii judecătorești). Ca atare reclamanții trebuiau să pună pârâta în întârziere printr-o notificare făcută prin intermediul executorului judecătoresc, dovedind astfel refuzul pârâtei de a executa obligația și având posibilitatea constrângerii pârâtei pe cale judecătorească. Reclamanții nu au pus în întârziere pârâta, motiv pentru care nu au dovedit refuzul acesteia de a executa obligația asumată și nu au posibilitatea de a obține constrângerea pârâtei pe cale judiciară.
Din aceste considerente, prima instanța a respins acțiunea civilă, formulată de reclamanții, fără cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel apelanții T. L. A. și T. L. prin care solicită admiterea apelului, schimbarea în tot a hotărârii apelate în sensul admiterii acțiunii civile formulate cu obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare arată că hotărârea instanței de fond nelegală și netemeinică. Punerea în întârziere reglementată de art. 1079 Cod civil nu reprezintă "o dovadă" în sensul material al dreptului civil, astfel că ea nu este necesară în cazurile prevăzute de art. 1079 alin. 2 Cod civil.
Rolul punerii în întârziere a debitorului influențează două aspecte privind pretențiile creditorului: "daunele nu sunt debite decât atunci când debitorul este pus în întârziere de a îndeplini obligația sa" (art. l081 Cod civil.); "pârâtul care a recunoscut la prima zi de înfățișare pretențiile reclamantului nu va putea fi obligat la plata cheltuielilor de judecată, afară numai dacă a fost pus în întârziere înainte de chemarea în judecată"(art. 275 C.p.civ.).
Precizează că în prezenta cauză nu s-au solicitat daune-interese, iar intimata nu a recunoscut pretențiile apelanților decât indirect.
Ceea ce interesează apelanții este împrejurarea de a nu mai plăti diferența în sumă de 1.000 euro către intimată, întrucât aceasta nu și-a îndeplinit obligațiile contractuale asumate, respectiv nu a introdus curent electric la imobil, urmând să efectueze ei această operațiune pe costul lor.
În drept au invocat art. 480 alin. 2 C.p.civ.
Intimata a depus întâmpinare prin care solicită respingerea apelului și menținerea sentinței nr. 6 din 13.01.2014 pronunțată de Judecătoria A. în dosar nr._, cu obligarea apelanților la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare arată că la data de 14.08.2009 a încheiat cu apelanții un contract de vânzare cumpărare privind imobilul înscris în CF nr._ - V.. . face parte dintr-un ansamblu rezidențial urmând ca pe toate parcelele ce fac obiectul ansamblului rezidențial, proprietarii parcelelor urmând să construiască locuințe.
Intimata a invocat prescripția dreptului la acțiune, fiind îndeplinit termenul general de prescripție respectiv 3 ani de la data nașterii raportului juridic, în conformitate cu prevederile art. 3 și 7 din Dec. 167/1958.
Avizul tehnic de racordare din data de 27.07.2013 nu este un act prin care s-a întrerupt cursul prescripției extinctive, fiind un aviz general al întregului ansamblu rezidențial și nu strict în relația personal-contractuală dintre părți.
În conformitate cu prevederile art. 16 din Dec. Lege nr. 167/1958, cursul prescripției se întrerupe doar prin act de recunoaștere a dreptului „act începător de executare sau introducerea unei cereri de chemare în judecată.
Rezultă și din cererea de apel că apelanții solicită restituirea unei sume de bani plătită intimatei. În consecință, raportat la data nașterii dreptului la acțiune, respectiv data de 14.08.2009, dreptul material la acțiune s-a prescris.
Societatea intimată a introdus și realizat în acest ansamblu rezidențial utilitățile, respectiv rețea de apa potabilă, rețea de canalizare și drumuri. De asemenea, proprietarii imobilelor construite pe parcelele achiziționate beneficiază de energie electrică în regim de furnizare pentru organizare de șantier până la obținerea tuturor avizelor și aprobărilor necesare de la furnizorul național de energie electrică, furnizor care deține monopolul în domeniu.
Referitor la contractul de vânzare-cumpărare, arată faptul că societatea intimată, conform clauzelor contractuale, nu și-a asumat niciun fel de obligație privind introducerea și racordarea energiei electrice pe terenurile înstrăinate către terți. Obligația societății intimate este de diligență, caracterizată prin aceea că obligația debitorului consta în îndatorirea sa de a depune toată diligența necesară pentru ca rezultatul dorit să se realizeze, ceea ce a și făcut.
În conformitate cu prevederile art. 969 și art. 970 Cod civil, convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante. Acțiunea în justiție prin care reclamantul cere obligarea pârâtului la executarea în natură a obligației trebuie să îndeplinească anumite condiții: existența unui contract valabil, existența unui prejudiciu, existența culpei pârâtului, punerea în întârziere a pârâtului, legătura de cauzalitate între fapta pârâtului și prejudiciul cauzat reclamantului. Analizând aceste condiții, intimata arată că, singura condiție îndeplinită este un contract valabil încheiat.
Precizează că nu se poate vorbi despre un prejudiciu, nu există, avizele de racordare și introducere a energiei electrice fiind în sarcina proprietarului imobilului construit pe . nu există, în speță sunt incidente disp. art. 1082 Cod civil vechi, deoarece întârzierea în executarea obligației nu le poate fi imputată, atât timp cât a realizat toate demersurile dar aprobările, avizele și autorizațiile sunt de natură a fi eliberate de un terț. Condiția punerii în întârziere nu există, apelanții nu au uzat de prevederile legale în materie.
În drept a invocat dispozițiile art. 205 Cod proc. civ, art. 480 Cod proc. civ. art. 2 alin. 1^1 și alin. l ^2, art. 60^1 din Legea nr. 192/2006 actualizată, art. 969 și art. 970 cod civil vechi, art. l079, art. 1082 cod civil vechi, art. 1522 Cod civil nou.
La data de 12.03.2014 apelanții au depus la dosar note de ședință prin care arată că excepția prescripției dreptului la acțiune invocată de intimată prin întâmpinare este nefondată.
În speță, intimata s-a obligat ca până în data de 13.08.2010 să introducă, la imobilul proprietatea apelanților, energia electrică. Conform art. 16 alin. 1 lit. c din Decretul 167/1958, orice act de executare din partea debitorului întrerupe termenul de prescripție, ori intimata a depus la dosarul cauzei "avizul tehnic de racordare" nr._ din 29.07.2013.
Arată că obiectul litigiului nu-l reprezintă restituirea sumei de 1.000 euro achitată deja, ci anularea celeilalte părți din obligație, respectiv plata către intimată a sumei de 1.000 euro, totalul fiind de 2.000 euro. Prin prezentul litigiu se tinde la exonerarea apelanților de la plata restului de 1.000 euro neachitat.
Examinând apelul declarat, în temeiul disp. art. 479 NCPC, instanța constată că apelul declarat este fondat, urmând a fi admis, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Între părți s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 3486/14.08.2010 pentru imobilul situat în ,,Cartier rezidențial V.”, lotul 113 în suprafață de 508 mp teren arabil în intravilan, înscris în CF nr._ V., pentru prețul achitat integral de către cumpărători (f. 7-8 Jud. A. ), contract în care se stipulează: ,,În vederea edificării de construcții, subscrisa vânzătoare, prin mandatar, mă oblig ca, până la data de 13.08.2010, să efectuez toate demersurile necesare introducerii infrastructurii pe terenul care face obiectul prezentului contract, respectiv apă, canal, energie electrică, drum și realizarea efectivă a lucrărilor, avansând din surse proprii contravaloarea acestora către regiile autonome sau către societățile comerciale cu care am încheiat sau voi încheia contractele necesare realizării în concret a infrastructurii, urmând ca sumele să mi le recuperez de la beneficiarii cumpărători în termen de cel mult 1 (un) an de zile de la data semnării prezentului contract, respectiv cel târziu în data de 13.08.2010, contravaloarea aferentă introducerii utilităților pe terenul care face obiectul prezentului contract, respectiv apă, canal, energie electrică, drum și realizarea efectivă a lucrărilor, reprezentând echivalentul a 2.000 euro la care se adaugă și taxa pe valoarea adăugată…”.
Din cuprinsul contractului încheiat la 14.08.2009 rezultă astfel că intimata vânzătoare s-a obligat să realizeze efectiv lucrările precizate, cu recuperarea ulterioară a costurilor de la apelanți, în termen de cel mult 1 an de la data semnării contractului, iar până la data promovării cererii de chemare în judecată și a apelului, imobilul proprietatea apelanților cumpărători nu este racordat la rețeaua de energie electrică, aspect recunoscut de intimată, ceea ce duce la imposibilitatea folosirii imobilului de către proprietari. Obligația asumată de efectuare a lucrărilor nu este una de diligență, așa cum susține intimata, conform clauzei contractuale ce reprezintă legea părților potrivit art. 969 Cod civil.
Intimata nu și-a respectat toate obligațiile asumate prin contract și nu a invocat o cauză care să o exonereze. Invocă excepția prescripției dreptului material la acțiune, apreciată de instanță ca neîntemeiată, față de disp. art. 3, art. 7, art. 16 lit. a și c din Decretul nr. 167/1958, întrucât intimata a efectuat o parte a lucrărilor la care s-a obligat prin contract (apă, canal), iar în vederea racordării la rețeaua de energie electrică, a obținut de la Enel Dictribuție Banat Avizul tehnic de racordare pentru consumator necasnic nr._ din 26.07.2013 pentru obiectivul ,,Cartier rezidențial” (f. 24-25 dos. instanță de fond).
Potrivit art. 1073 C. civ., creditorul are dreptul de a dobândi îndeplinirea exactă a obligației, în caz contrar are dreptul la dezdăunare, iar conform art. 1077 C. civ. ,,nefiind îndeplinită obligația de a face, creditorul poate asemenea să fie autorizat de a o aduce el la îndeplinire pe cheltuiala debitorului”, fiind stabilit astfel principiul executării în natură a obligațiilor.
Prin acțiunea formulată reclamanții-apelanți urmăresc executarea obligației contractuale de către intimată, în natură, iar în cazul în care debitorul nu o îndeplinește de bună-voie, executarea silită se face tot în natură, prin obligarea debitorului sau prin autorizarea creditorului să o execute, în temeiul art. 1077 C. civ, pe cheltuiala debitorului, prin contract fiind stipulat prețul obligației de realizare a tuturor utilităților la 2.000 euro, din care a fost achitată suma de 1.000 euro.
Apelanții nu au investit instanța de fond cu o acțiune în rezoluțiune judiciară a contractului sau în stabilirea răspunderii contractuale sau delictuale a pârâtei-intimate, nu au solicitat acordarea de daune cominatorii sau compensatorii pentru neîndeplinirea obligației de către intimată, pentru ca instanța să analizeze condițiile de admisibilitate invocate de intimată prin întâmpinare sau să fie necesară punerea în întârziere prev. de art. 1079 C. civil.
Punerea în întârziere se face prin notificare prin intermediul executorului judecătoresc sau prin cererea de chemare în judecată a debitorului, intimata nu a îndeplinit obligația până la data stabilită prin contract, 13.08.2010 (art. 1079 alin. 2 pct. 3 C. civ.), refuzul său de executare a obligației rezultând din apărările formulate în dosar.
Astfel fiind, față de considerentele de fapt și de drept expuse, instanța constată că acțiunea reclamanților este întemeiată și urmează a fi admisă.
Având în vedere considerentele de fapt și de drept expuse, în temeiul art. 480 alin. 2 din noul Cod de procedură civilă, tribunalul va admite apelul formulat de apelanții T. L. A. și T. L. împotriva sentinței civile nr. 6/_ pronunțată de Judecătoria A. în dosarul nr._, va schimba în tot sentința apelată, în sensul că va admite acțiunea formulată de reclamanți și va obliga pârâta să efectueze demersurile necesare introducerii energiei electrice la imobilul înscris în CF nr._ V., nr. cad. 5709, iar în caz contrar autorizează reclamanții să efectueze aceste demersuri pe seama și cheltuiala pârâtei.
În temeiul art. 451 și urm. din Noul Cod de procedură civilă, instanța va obligă intimata-pârâtă la cheltuieli de judecată reprezentând taxa de timbru aferentă acțiunii și apelului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de apelanții T. L. A. CNP_ și T. L. CNP_ ambii cu domiciliul în com. V., ., județ A. și cu domiciliul procesual ales la cab. avocat Bățălărian S. în A., .. 43, ., împotriva sentinței civile nr. 6/_ pronunțată de Judecătoria A. în dosarul nr._ .
Schimbă în tot sentința apelată, în sensul că admite acțiunea formulată de reclamanții T. L. A. și T. L. în contradictoriu cu pârâta . cu sediul în ., județ A..
Obligă pârâta să efectueze demersurile necesare introducerii energiei electrice la imobilul înscris în CF nr._ V., nr. cad. 5709, iar în caz contrar autorizează reclamanții să efectueze aceste demersuri pe seama și cheltuiala pârâtei.
Obligă pârâta la 477,6 lei cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 02.04.2014.
Președinte, Judecător,
M. C. D. C. U.
Grefier,
L. K.
Red. CM/29.04.2014
Thred.KL/29.04.2014
5ex/3com.
Se comunică:
apelantei T. L. A. cu domiciliul procesual ales la cab. avocat Bățălărian S. în A., .. 43, .
apelantului T. L. cu domiciliul procesual ales la cab. avocat Bățălărian S. în A., .. 43, .
intimatei . cu sediul în ., județ A..
Prima instanță - Judecătoria A. – judecător C. C. A.
| ← Completare/lămurire dispozitiv. Decizia nr. 131/2014.... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 519/2014. Tribunalul ARAD → |
|---|
