Legea 10/2001. Sentința nr. 378/2015. Tribunalul ARAD
| Comentarii |
|
Sentința nr. 378/2015 pronunțată de Tribunalul ARAD la data de 02-06-2015 în dosarul nr. 378/2015
ROMÂNIA
TRIBUNALUL A. Operator - 3207/2504
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 378
Ședința publică din data de 02 iunie 2015
Președinte L. L. Grefier A. B.
S-a luat în examinare, în vederea pronunțării, acțiunii civile formulată de reclamanții S. C. și B. F., în contradictoriu cu P. S. A., având ca obiect Legea nr. 10/2001.
La apelul nominal nu se prezintă nimeni.
Părțile nu au fost citate, fiind amânată pronunțarea hotărârii judecătorești din ședința publică din data de 26 mai 2015, pentru azi.
S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată că, prin serviciul registratură al instanței, la data de 29.05.2015 părțile au depus la dosarul cauzei concluzii scrise.
Dezbaterile și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 26.05.2015, încheiere ce face parte integrantă din prezentă hotărâre, când s-a amânat pronunțarea pentru termenul de astăzi, instanța trece la soluționarea cauzei.
TRIBUNALUL
Prin acțiunea civilă înregistrată la Tribunalul A. la data de 04.03.2015, reclamanții S. C. și B. F., au solicitat anularea deciziei civile nr. 140/29.01.2015, restituirea imobilelor înscrise în CF 1846 A. cu nr. top. 2332 și nr. top 2333/a, restituirea cotei de ½ a construcției înscrise în CF_ A. cu nr. top. 2329/a/2, rectificarea CF în sensul radierii dreptului de proprietate, dispunerea ca O.C.P.I. A. să facă cuvenitele mențiuni în CF, acordarea de despăgubiri și obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii, reclamanții arată că, firma I. S. SA, fabrică de calapoade, tocuri și articole de lemn a deținut în proprietate mai multe bunuri mobile și imobile în A.. Această firmă a fost proprietara imobilelor înscrise în CF 1846 A. cu nr. top. 2332 – casă cu nr. 121 în . și nr. top. 2333/a – intravilan în . nr. 121 și asupra imobilului înscris în CF_ A. cu nr. top. 2329/a/2 – intravilan în ..
Reclamanții mai arată că, aceste imobile au fost naționalizate abuziv și fără titlul valabil, de către Statul Român.
La data de 05.03.1945, acționarii firmei au fost S. I. ce deținea un număr de 1060 acțiuni, S. L. ce deținea un număr de 1800 acțiuni, S. B. cu 320 acțiuni, S. M. cu 50 acțiuni și Dr. Ș. V. cu 720 acțiuni, toți funcționarii firmei au fost membrii de familie.
Reclamanții mai arată că, între părți, a mai existat pe rolul instanței de judecată un litigiu ce a format obiectul dosarului nr._, soluționat irevocabil de Curtea de Apel Timișoara prin decizia civilă nr. 1722/03.07.2012, prin care pârâta a fost obligată la emiterea unei decizii prin care să se propună acordarea de măsuri reparatorii în condițiile Titlului VII din Legea 247/2005.
De asemenea, se mai arată că, la data de 20.03.2013 a intrat în vigoare Legea 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire în natură sau prin echivalent a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist, iar la data intrării în vigoare a Legii 165/2013 au fost abrogate prevederile Titlului VII din Legea nr. 247/2005 care stabileau procedura de acordare a măsurilor reparatorii.
Astfel, reclamanții mai arată că, decizia emisă de pârâtă este lovită de nulitate deoarece nu respectă prevederile imperative ale legii, raportat la împrejurarea că persoana învestită cu soluționarea notificării s-a rezumat la respingerea notificării fără să propună acordarea de măsuri reparatorii.
În drept, reclamanții invocă dispozițiile art. 480 Cod Civil, art. 6 din Legea nr. 213/1998, art. 112 și urm. Cod Procedură Civilă și Legea 10/2001.
Prin întâmpinare depusă la dosarul cauzei, pârâta P. S. A. solicită respingerea acțiunii formulate.
Prin întâmpinare, pârâta invocă autoritatea de lucru judecat.
Pârâta mai arată că, din actele anexate acțiunii, L. M. care deține 50 de acțiuni și care este moștenitoarea foștilor acționari S. I. cu 1060 acțiuni și S. B. cu 320 acțiuni, un număr de 1430 acțiuni din totalul de 4000 ce reprezentau capitalul social al intreprinderii Fabrica de calapoade, tocuri și articole de lemn.
Antecesoarea reclamanților a invocat pe calea notificării doar calitatea de moștenitor după defuncții S. I. și S. B., nu și după restul acționarilor, în cauză că nu sunt incidente prevederile art. 4 alin. 4 și prevederile art. 18 din Legea 10/2001, respectiv reclamanții nu sunt îndreptați să obțină restituirea în natură a imobilelor ce au aparținut lui I. S. SA.
În drept, pârâta invocă dispozițiile art. 205, 430 Noul Cod de Procedură Civilă, Legea 10/2001 și art. 41 din Legea nr. 165/2013.
Prin răspuns la întâmpinare, reclamanții solicită respingerea excepției autorității de lucru judecat ca neîntemeiată.
Din analiza excepției autorității de lucru judecat, tribunalul reține următoarele:
Art. 430 Noul Cod de Procedură Civilă reglementează autoritatea de lucru judecat, ca efect al hotărârii judecătorești din momentul pronunțării acesteia.
Art. 430 alin. 2 Noul Cod de Procedură Civilă statuează în sensul că nu numai dispozitivul hotărârii judecătorești dobândește autoritatea de lucru judecat, ci și considerentele pe care aceasta se sprijină, inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasă.
Art. 431 alin. 1 Noul Cod de Procedură Civilă reglementează efectele lucrului judecat în sensul că o acțiune nu poate fi judecată în mod definitiv decât o singură dată, fiind interzisă reluarea aceleiași judecăți, în condițiile identității de părți, obiect și cauză.
Art. 431 alin. 2 reglementează prezumția legală de lucru judecat, care reprezintă manifestarea pozitivă a autorității de lucru judecat.
În acest caz nu este necesar să existe tripla identitate de părți, obiect și cauză, ci este suficient ca în judecata ulterioară să fie adusă în discuție o chestiune litigioasă care să aibă legătură cu ceea ce s-a soluționat anterior, așa încât aceasta să nu poată fi contrazisă, indiferent dacă această rezolvare a fost dată prin dispozitiv sau numai în considerente, date fiind dispozițiile art. 430 alin. 2 Noul Cod de Procedură Civilă.
Din actele dosarului, tribunalul reține că, prin decizia nr. 1722/R/03.07.2012 dată de Curtea de Apel Timișoara în dosar nr._ al Tribunalul A.. Potrivit deciziei invocate, instanța a obligat pârâta P. S. să elibereze o decizie privind nerestituirea în natură a imobilelor solicitate, persoanele îndreptățite urmând a primi despăgubiri în condițiile Titlului VII din Legea nr. 247/2005.
Din considerentele acestei decizii reținem că în mod irevocabil Curtea de Apel Timișoara a apreciat că reclamanții sunt îndreptățiți să obțină măsuri reparatorii prin echivalent și nu restituirea în natură a imobilelor ce au aparținut intreprinderii I. S. Jr.
În cauză există autoritate de lucru judecat, fiind întrunite condițiile identității de obiect, părți și cauză.
În privința părților reținem că atât în caua soluționată de Curtea de Apel Timișoara, cât și în prezenta cauză, reclamanții sunt aceeași, respectiv S. C. și B. F..
Astfel, în speță, soluții de obiect al cererii de chemare în judecată, se include nu doar obiectul material, ci și dreptul subiectiv ce poartă asupra acestuia. Există identitate de obiect dacă într-o primă cerere pretenția concretă a constituit-o recunoașterea dreptului de proprietate asupra unei case, iar în ce-a de-a doua cerere s-a solicitat ieșire din indiviziune, deoarece în ambele cereri s-a urmărit stabilirea dreptului de proprietate asupra aceleiași case.
Astfel în cauza soluționată irevocabil de Curtea de Apel Timișoara, cât și în prezenta cauză se solicită restituirea în natură a imobilelor înscrise în CF nr. 1846 A., nr. top. 2332 și 2333/a și pentru cota de ½ parte din terenul înscris în CF nr._ A., nr. top. 2329/a/2.
Prin elementele cauzei se înțelege elementul pretenției afirmate, respectiv instituția sau categoria juridică ori principiul de drept substanțial, pe care reclamantul își întemeiază pretenția. Reclamanții s-au prevalat în ambele cauze de dispozițiile Legii 10/2001, de art. 480 cod civil și de art. 6 din Legea nr. 213/1998.
Susținerile reclamantului, în sensul că după pronunțarea deciziei civile nr. 1722/R/03.07.2012 au intervenit unele notificări să înlăture autoritatea de lucru judecat a acestei hotărâri judecătorești.
Astfel, deși au fost abrogate dispozițiile Titlului VII din Legea nr. 147/2005 privind procedura de acordare a despăgubirilor, decizia Curții de Apel Timișoara nu își pierde autoritatea de lucru judecat în ceea ce privește emiterea unei decizii de acordare a despăgubirilor, însă aceste despăgubiri nu vot fi acordate conform Titlului VII din Legea nr. 247/2005 care este abrogată, ci după procedura stabilită de art. 21 din Legea nr. 165/2013.
Tribunalul reține că prin decizia civilă nr. 140/29.01.2015 pârâta nu a făcut altceva decât să emită o decizie în conformitate cu cele dispuse prin decizia civilă nr. 1722/R/03.07.2012 a Curții de Apel Timișoara. Faptul că această decizie administrativă poate fi atacată în instanță, nu presupune o judecată asupra chestiunilor tranșate de către Curtea de Apel Timișoara și care se regăsesc în decizia administrativă emisă de pârâtă.
Pentru aceste motive, fiind întrunite dispozițiile art. 430 și art. 431 Noul Cod de Procedură Civilă, va admite excepția autorității de lucru judecat, invocată de pârâtă prin întâmpinare și va respinge acțiunea civilă formulată de reclamanții S. C. și B. F..
Văzând că nu se pune problema cheltuielilor de judecată,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite excepția autorității de lucru judecat, invocată de pârâtă prin întâmpinare.
Respinge acțiunea civilă formulată de reclamanții S. C. domiciliat în Ungaria, 1081, Budapesta, S. Uta, nr. 5 . și B. F. domiciliată în A., ., ambii cu domiciliul procesual ales în A., ., .”, în contradictoriu cu pârâta P. S. A., cu sediul în A., .. 83-83.
Fără cheltuieli de judecată.
Cu apel în 30 zile de la comunicare, ce se depune la Tribunalul A..
Pronunțată în ședința publică din 02 iunie 2015.
Președinte, Grefier,
L. L. A. B.
Red. L.L.
Thred.A.B
5 ex./ 26.06.2015
3 .
Se comunică:
Reclamanții: S. C. și B. F., A., dom proc ales soc. civ. av Lanevschi & Lanevschi, . .> Pârâta: P. S. A. prin Expert SPRL, A., .. 5
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 661/2015. Tribunalul ARAD | Grăniţuire. Decizia nr. 662/2015. Tribunalul ARAD → |
|---|
