Succesiune. Sentința nr. 101/2015. Tribunalul ARAD
| Comentarii |
|
Sentința nr. 101/2015 pronunțată de Tribunalul ARAD la data de 09-06-2015 în dosarul nr. 710/2015
ROMÂNIA
TRIBUNALUL A. Operator - 3207/2504
Secția I civilă
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 710
Ședința publică din 09 iunie 2015
Președinte M. A.
Judecător T. B.
Grefier V. L.
S-a luat în examinare apelul exercitat de apelanta K. R. în contradictoriu cu intimații U. G. A. D. și C. R. împotriva sentinței civile nr. 101/12.02.2015 pronunțată de Judecătoria Chișineu - Criș având ca obiect, succesiune.
La apelul nominal se prezintă reprezentantul apelantei – avocat C. I. B. din Baroul A., lipsă fiind părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Apelul este legal timbrat cu suma de 251 lei taxă judiciară de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care reprezentantul apelantei depune încheierea civilă nr. 336/C/04.05.2014 pronunțată de Judecătoria Chișineu – Criș și adresa nr. 1919/10.10.2014 eliberată de Direcția Topografică Militară „General de divizie Constanțin Barozzi” din cadrul Ministerului Apărării Naționale Statul M. General. Învederează că vânzătorul a decedat și nu s-a făcut succesiunea.
Nefiind alte cereri de formulat și alte incidente de soluționat, președintele completului deschide dezbaterile.
Reprezentantul apelantei solicită admiterea apelului, casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond, fără cheltuieli de judecată.
Constatând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și de drept președintele completului de judecată închide dezbaterile.
TRIBUNALUL
Constată că prin sentința civilă nr. 101/12.02.2015 Judecătoria Chișineu – Criș a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei K. R. invocată din oficiu.
A respins cererea formulată de reclamanta K. R. în contradictoriu cu pârâții U. G. A. D. și C. R. domiciliat în Chișineu Criș, având ca obiect succesiune, ca formulată de o persoană fără calitate procesuală activă.
Pentru a pronunța sentința, prima instanță a reținut că potrivit susținerilor reclamantei între aceasta și numita S. T., în prezent decedată, au intervenit contracte de vânzare-cumpărare în cursul anului 2004 cu privire la două suprafețe de teren extravilan, întabulate în CF nr._ și CF_ Chișineu Criș, contracte ce nu au fost încheiate în formă autentică, prețul fiind însă plătit integral.
În temeiul dispozițiilor art.248 al. 1 C.p.c instanța de fond s-a pronunțat mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond, care fac inutilă, în tot sau în parte administrarea de probe sau cercetarea procesului.
Potrivit art. 36 C.p.c. calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părți și subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecății, calitatea procesuală putând fi transmisă în condițiile art.38 C.p.c. legal sau convențional.
În conformitate cu dispozițiile art. 6 al. 2 C.civ. 2009 și art. 3 din Legea de aplicare a Codului civil din 2009, prezentului litigiu îi sunt aplicabile dispozițiile Codului Civil din 1864, întrucât atât decesul numitei S. T. cât și încheierea contractelor pe care le invocă reclamanta au avut loc înainte de . Noului Cod Civil, respectiv în anii 2004 și 2009.
Potrivit art.728 C.civ. nimeni nu poate fi obligat să rămână în stare de indiviziune, această stare putând înceta prin partaj voluntar sau judiciar.
În ce privește titularii acțiunii de partaj judiciar, calitatea procesuală activă le revine în primul rând coindivizarilor și succesorilor în drepturi ai acestora, în cazul de față fiind vorba de o stare de indiviziune născută ca urmare a deschiderii succesiunii unei persoane, moștenitorilor legali sau testamentari ori succesorilor lor în drepturi.
În al doilea rând partajul judiciar poate fi solicitat și de către creditorii personali ai moștenitorilor pe calea acțiunii oblice, acțiunea de partaj fiind una patrimonială, astfel cum rezultă din dispozițiile art. 974 C.civ., însă pentru ca o astfel de acțiune să fie admisibilă este necesar ca la momentul pronunțării hotărârii să fie îndeplinite condițiile acțiunii oblice, respectiv existența unei creanțe certe, lichide și exigibile.
În al treilea rând se admite că partajul judiciar poate fi solicitat și de creditorii moștenirii, aceștia având o poziție similară creditorilor personali ai moștenitorilor, însă tot în condițiile acțiunii oblice.
În cazul de față, conform extraselor de carte funciară aflate la dosar proprietar al cotei de ½ din suprafețele de teren indicate de reclamantă în cererea de chemare în judecată precizată este numita S. T., decedată în anul 2009 conform certificatului de deces aflat la dosar în copie, iar reclamanta prin cererea introductivă solicită dezbaterea succesiunii acesteia din urmă și atribuirea suprafețelor de teren pârâților în calitate de moștenitori legali.
Din înscrisurile aflate la dosar nu rezultă că reclamanta ar avea calitatea de moștenitor, respectiv calitatea de succesor în drepturi al unuia dintre moștenitorii defunctei S. T., de asemenea, nu rezultă nici că aceasta ar avea calitatea de creditor personal al vreunuia dintre moștenitorii defunctei S. T..
În ce privește calitatea de creditor al succesiunii, reclamanta pentru a avea calitate procesuală activă în cauză trebuie să facă dovada calității sale față de succesiunea numitei S. T. în condițiile unei acțiuni oblice, respectiv să facă dovada existenței unei creanțe, care în primul rând trebuie să fie certă.
În conformitate cu dispozițiile art. 662 al. 2 C.p.c. creanța este certă când existența ei rezultă în mod neîndoielnic din conținutul titlului, iar în cazul de față reclamanta se prevalează de două contracte de vânzare-cumpărare încheiate cu privire la cota de ½ din două suprafețe de teren cu defuncta, însă nici unul dintre aceste contracte nu a fost încheiat în formă autentică și nu există la dosar în nici o formă.
Cu privire la înscrisul olograf intitulat contract de vânzare-cumpărare instanța de fond a constatat că acesta nu îndeplinește condițiile de valabilitate prevăzute de art. 1179 C.civ. nici măcar pentru un act sinalagmatic sub semnătură privată, întrucât în conținutul acestuia nu sunt identificate suficient părțile contractante, nici individualizate suprafețele de teren vândute, nici nu este întocmit în atâtea exemplare câte părți semnatare sunt și lipsește mențiunea cu privire la numărul de exemplare.
Mai mult, drepturile reale asupra terenurilor de orice fel pot fi transmise doar prin act autentic încă de la . Legii nr.18/1991, prin urmare înscrisul olograf aflat la dosar nu este apt pentru a determina existența unei creanțe certe în persoana reclamantei care să-i confere calitatea de creditor al succesiunii și implicit calitate procesuală activă, aceasta din urmă fiind o condiție de exercitare a acțiunii civile distinctă de interes.
În consecință, instanța de fond în temeiul dispozițiilor art. 40 al. 1 rap. art. 36 C.p.c. a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei invocată din oficiu și a respins cererea ca formulată de o persoană fără calitate procesuală activă.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel, în termenul legal, apelanta K. R. prin care a solicitat admiterea apelului, anularea sentinței atacate, trimiterea cauzei spre judecare instanței de fond.
În motivare a arătat despre calitatea procesuală activa, că presupune identitate între reclamant și titularul dreptului afirmat. Astfel a considerat că are interes direct în speță.
În anul 2004, a cumpărat de la defuncta S. T. un teren extravilan, printr-un contract de vânzare-cumpărare sub semnătura privată, teren pe care îl folosește din 2004. În prezent terenul este înscris în două CF-uri, respectiv CF nr._ Chișineu -Criș și_ Chișineu - Criș.
Învederează că numita S. T. a decedat în anul 2012.
Pentru a-și perfecta transferul de proprietate, pe lângă altele, trebuie să îndeplinească unele condiții ale Legii 17/2014, respectiv vânzătorul trebuie să ceară mai multe adeverințe, de la primărie, de la Ministerul Apărării Naționale și la Ministerul Culturii.
Ori, vânzătorul S. T. este decedată, din anul 2012, deci pentru a putea îndeplini condițiile Legii 17/2014, doar succesorii vânzătoarei S. T., pot cere acele trei adeverințe conform legii.
A învederat că succesorii nu au interes, dovada fiind adeverința de la Camera Notarilor Publici privind dezbaterea succesiunii după S. T., mediere procesul verbal de informare gratuită, prin care demonstrează că a invitat succesorii defunctei S. T., pentru a dezbate succesiunea pe cale notarială și a-și perfecta contractul de vânzare-cumpărare pentru acel teren.
În data de 14 mai 2014 a cerut Judecătoriei Chisineu Cris, printr-un proces de prestație tabulară să îi perfecteze acel contract de vânzare-cumpărare, acțiune anulată, deoarece nu a putut îndeplini condițiile impuse de Legea 17/2014, vânzătoarea care este singura în măsură să îndeplinească condițiile Legii 17/2014 fiind decedată.
Intimații U. G. A. D. și C. R., deși legal citați, nu au formulat întâmpinare.
Analizând apelul prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor art. 476-478 Cod de procedură civilă, instanța constată că acesta este neîntemeiat pentru următoarele considerente:
Astfel, din dispozițiile art. 36 Cod procedură civilă rezultă că una din condițiile pentru ca o persoană să fie parte în proces este calitatea procesuală ce contribuie la desemnarea titularului dreptului de a acționa și a persoanei împotriva căreia se poate exercita acțiunea, calitatea procesuală activă justificând dreptul unei persoane de a participa ca reclamant în procesul civil.
Într-un proces calitatea de reclamant poate aparține doar persoanei care pretinde că i-a fost încălcat un drept propriu recunoscut de lege, calitatea procesuală activă presupunând existența unei identități între persoana reclamantului și persoana care este titular al dreptului în raportul juridic dedus judecății.
Se constată că în mod corect a reținut prima instanță că din înscrisurile dosarului nu rezultă calitatea de succesor în drepturi a reclamantei față de vreun moștenitor al defunctei ori calitatea sa de creditor personal al vreunuia dintre aceștia, după cum nu rezultă nici calitatea sa de creditor al succesiunii.
Se observă că reclamantul a investit instanța de judecată cu o acțiune oblică incompletă, acesta solicitând dezbaterea succesorală după autoarea promitentului - vânzător U. G. A. D. și partajul judiciar, fără a solicita instanței și prestația tabulară.
Ori în aceste condiții reclamanta nu își justifică propria calitate procesuală activă, astfel că în mod legal prima instanță a admis excepția.
Pentru aceste considerente, în baza art. 480 Cod procedură civilă apelul va fi respins ca neîntemeiat.
Văzând că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul exercitat de apelanta K. R. în contradictoriu cu intimații U. G. A. D. și C. R. împotriva sentinței civile nr. 101/12.02.2015 pronunțată de Judecătoria Chișineu – Criș.
Fără cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 09.06.2015.
Președinte Judecător Grefier
pentru judecător M. A. T. B. V. L.
aflată în concediu de odihnă
semnează președinte secția I civilă N. C.
Red.TB / Thred.MC
5 ex./ 3 .
Se comunică cu:
- apelanta K. R. – dom. procedural la cab. av. C. I. B. din
Chișineu - Criș, ., județul A.
- intimatul U. G. A. D. – Chișineu - Criș, ., județul A.
- intimatul C. R. - Chișineu Criș, ., județul A.
Primă instanță – Judecătoria Chișineu – Criș - judecător I. R.
| ← Revendicare imobiliară. Sentința nr. 395/2015. Tribunalul ARAD | Contestaţie la executare. Sentința nr. 1876/2015. Tribunalul ARAD → |
|---|
