Obligaţie de a face. Decizia nr. 405/2013. Tribunalul ARGEŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 405/2013 pronunțată de Tribunalul ARGEŞ la data de 17-12-2013 în dosarul nr. 1952/216/2008
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ARGEȘ
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 405/2013
Ședința publică de la 17 Decembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE E. M. C.
Judecător V. T.
Grefier E. R.
S-au luat în examinare, spre soluționare, apelurile formulate de pârâții A. ARGEȘULUI ȘI MUSCELULUI - REPREZENTATĂ PRIN ARHIEPISCOPUL C. A., DIRECȚIA A. O. - REPREZENTATĂ PRIN DIRECTOR T. SINDILARU, împotriva sentinței civile nr.573/2011 pronunțată de Judecătoria C. de Argeș în dosarul nr._, intimat fiind reclamantul D. O. A.-I. - PRIN D. C. O. și M. C. DE ARGEȘ REPREZENTATĂ DE S. CALIOPIE având ca obiect obligație de a face.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța, constată că dezbaterile în fond asupra cauzei au avut loc la data de 10.12.2013, susținerile părților fiind consemnate în acea încheiere, ce face parte integrantă din prezenta decizie:
INSTANȚA
Asupra apelului civil de față, deliberând:
Constată că prin cererea înregistrată sub nr._ /8.X.2008, așa cum a fost precizată la datele de 5.XI.2008 și 25.II.2009, reclamantul D. O. A. I. – prin procurator D. O. a chemat în judecată pe pârâtele Episcopia Argeșului și Muscelului, M. C. de Argeș și Direcția A. O. solicitând să fie obligate să execute lucrările necesare refacerii proprietății sale situate în pct. ,,Simionești” din . lucrărilor de exploatare de agregate minerale efectuate pe acesta.
În motivarea acțiunii întemeiată pe dispozițiile art. 1075, 998 și 999 din Codul civil, reclamantul a arătat în esență că, începând din luna martie 2007, Episcopia Argeșului și Muscelului, prin unitatea din subordine M. C. de Argeș, fără știința sa și fără aprobarea Direcției A. O., a efectuat lucrări de exploatare agregare minerale în vecinătatea râului Topolog, care i-au calomniat proprietatea.
La data de 31.X.2008, Episcopia Argeșului și Muscelului a depus întâmpinare prin care a ridicat excepțiile prematurității și inadmisibilității acțiunii reclamantului, susținând totodată că nu are calitate procesuală pasivă în prezenta cauză, având în vedere faptul că prin cererea de chemare în judecată se susține că exploatarea terenului în litigiu s-a făcut de către pârâta M. C. de Argeș.
Cele trei excepții au fost reiterate în ședința publică din 29.IX.2010, pentru motivele arătate în încheierea de la acea dată, instanța respingând excepțiile prematurității și inadmisibilității acțiunii reclamantului și unind cu fondul excepția lipsei calității procesuale pasive.
La aceeași dată, a depus întâmpinare și pârâta Direcția A. O. în are a arătat că, în zona în care este situată proprietatea reclamantului, cursul râului Topolog este foarte meandrat, viteza de curgere a apei favorizând depunerea masivă de aluviuni (nisipuri și pietrișuri) care au condus la eroziunea malului drept. Pentru eliminarea acestor depozite, subunitatea sa - Sistemul de Gospodărire a A. V. a aprobat pârâtei Episcopia Argeșului și Muscelului extragerea de agregate minerale în amonte de proprietara reclamantului și că, în încercarea de a diminua numărul reclamanților depuse de procuratorul reclamantului, a executat o lucrare de senalizare a albiei râului Topolog pe o distanță de cca. 150 m, în fața proprietății acestuia, la lucrarea de recepție fiind invitați și primarii comunelor Tigveni și Cepari, dar fără rezultat.
S-au depus acte de proprietate în legătură cu obiectul cauzei, documente din care rezultă demersurile întreprinse până în prezent de reclamant în vederea reabilitării proprietății sale, planșe fotografice privind terenul calamitat, iar pentru identificarea terenului proprietatea reclamantului și a se stabili, pe baza proceselor verbale de constatare a distrugerilor întocmite pe perioada 2005-2008, dacă lucrările de exploatare de agregate minerale efectuate de A. Argeșului și Muscelului cu aprobarea Direcției A. O. au provocat degradări ale proprietății și care sunt lucrările și costurile necesare aducerii terenului în starea inițială s-a dispus efectuarea unei expertize de către ing. B. F..
Prin sentința civilă nr.573/04.05.2011 pronunțată de Judecătoria C. de Argeș a fost admisă acțiunea reclamantului D. O. A. I., domiciliat în București, sector 6, ., nr. 4, .. C, . nr. 74, prin procurator D. C. O., domiciliat în Pitești, ., ., cod poștal nr._ împotriva pârâtelor A. Argeșului și Muscelului - reprezentată prin Arhiepiscopul C. A., cu sediul în C. de Argeș, B.dul Basarabilor, nr. 1, județul Argeș Direcția A. O. - reprezentată prin Director T. Sindilaru, cu sediul în Râmnicu V., .. 6, județul V. și M. C. de Argeș reprezentată de S. Caliopie, cu sediul în C. de Argeș, B.dul Basarabilor, nr. 1, județul Argeș.
Au fost obligate cele două pârâte să efectueze pe cheltuiala proprie, lucrările de consolidare descrise în varianta a-II-a din raportul de expertiză întocmit de experta Breileanui F. (f. 518) în vederea refacerii proprietății reclamantului din punctul „Simionești” comuna Tigveni, ., județul Argeș, după cum urmează:
VARIANTA 2. CONSOLIDAREA MALULUI EXISTENT LA ACEASTĂ DATĂ
În această situație, soluția este de a consolida malul așa cum este în prezent cu o lucrare de apărare de mal și în același timp să se facă o lucrare de senalizare a râului Topolog, pentru o scurgere care să nu mai pună în pericol terenul reclamantului.
Având documentația întocmită de S.G.A. Rm. V. se poate aplica, dar în plus se vor executa 3 epiuri (pinteni), în dreptul amplasamentului familiei D., încastrați în mâl formând un unghi obtuz în sensul de curgere al apei. Acești pinteni vor fi dimensionați pentru ape medii, și au o înălțime ce depășește nivelul apelor de etiaj. Deci se vor executa următoarele lucrări:
-senalul de scurgere în l = 426 m în executat conform documentației tehnice S.G.A. Rm. V. cu secțiunea trapezoidală, b=24m; h=2m; i=1:2 dimensionat la debitul cu asigurarea 5%, Q=114 mc/sec.
Lucrările ce trebuie efectuate pentru ralizarea senalului sunt: excavații și umpluturi.
- trei epiuri (pinteni) care se vor executa din piatra mare, la cota apelor medii l = 25m cu o saltea de fascine de g = 45 cm, la capătul epiului; h = 1,5m. Acești pinteni ajută la colmatarea în spatele lor a albiei parțiale sau totale, materialul cărat de apă depune și astfel protejează malul alăturat pe care sunt executați, efectiv de eroziuni. Depunerea se face natural de către apă.
- Cantitățile de lucrări înglobate în această variantă 2 sunt: Umpluturi senal - 5780 mc; Excavații senal -10.777 mc. compensare 4.997 mc săpătură; Excavații fund Epiuri - 105 mc; Umpluturi epiuri piatră - 510 mc; Fascine g = 45 cm - 48 mp.
- Costurile în această variantă sunt:
DENUMIRE LUCRARE UM PU lei/UM CANT. VALOAREA
Excavații mecanice 100 mc. 1410 55,07 77.649
Umpluturi piatră mc. 90 510 45.900
Saltea de fascine mp. 21 48 1.008
Total 124.557
TVA 29.984
Total 154.451 lei
Au fost obligate, în solidar, pârâtele la 2.231,30 lei cheltuieli de judecată către reclamant.
A fost respinsă acțiunea reclamantului față de pârâta M. C. de Argeș reprezentată de S. Caliopie, ca fiind formulată împotriva unei persoane juridice fără calitate procesuală pasivă.
În considerentele sentinței se rețin următoarele:
Reclamantul D. O. A. I. este fiul procuratorului D. O. și nepotul defunctei D. L..
După Apariția Legii Fondului Funciar, autoarei reclamantului, prin sentința civilă nr. 165/26.I.1993 pronunțată de Judecătoria C. de Argeș în dosarul nr. 2275/1991, i-a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafețele de teren deținute pe raza comunelor Cepari și Tigveni, fiindu-i eliberate în acest sens titlul de proprietate nr. 6287/5.VII.2004 și procesele verbale de punere în posesie nr. 6187/5.VII.2004, nr. 2001/29.VII.2003 și nr. 2002 /29.VII.2003.
Prin contractele de vânzare-cumpărare nr. 3674/5.VII.2004 și nr. 4044/3.VIII.2004 D. L. a înstrăinat terenurile retrocedate nepotului său, reclamantul din prezenta cauză.
În schița de plan de la fila 524 a fost reconfigurată proprietatea reclamantului din extravilanul comunei Tigveni, ., județul Argeș, pct. ,,Simionești”, reprezentând terenul cu vegetație forestieră (PD2 în suprafață de 1008 mp) și terenul agricol (tarlaua 30 în suprafață de 1000 mp) din contractul nr. 4044/3.VIII.2004.
În anul 2007, Direcția A. O. – prin unitatea din subordine fără personalitate juridică Sistemul de Gospodărire a A. V. (S.G.A. V.), fără a cerceta dacă suprafața de teren de pe care urma să se efectueze extragerea aparține unor terțe persoane, a aprobat pârâtei Episcopia Argeșului și Muscelului să efectueze lucrări de decolmatare și extragere de agregate minerale (pietriș și nisip) acumulate pe malul drept tehnic al râului Topolog ca urmare a curgerii în meandre a râului și aluviunilor cauzate de ploile torențiale.
Exploatarea s-a realizat precis, ținându-se cont de consecințele dezastroase ale inundațiilor asupra malului drept tehnic al râului, fără a se respecta însă tehnologia, de a se exploata în aval spre amonte, ca râul să rămână ca un senal regularizat și fără a se depăși cota talvegului.
Consecința a fost adâncirea albiei râului cu micșorarea acțiunii de scurgere și creșterea vitezei de curgere a acestuia, ceea ce a determinat fenomenul de erodare a malului drept adincent a proprietății reclamantului pe porțiunea hașurată cu roșu în schița de plan de la fila 525 (1628,15 mp din care 620,315 mp arabil și 1008 mp pădure).
Sesizând calamitarea proprietății sale, reclamantul a făcut nenumărate demersuri la organele ierarhice superioare unității care a aprobat exploatarea, comisia întrunită la data de 28.VII.2008 hotărând ca unitatea S.G.A V. să ia măsuri de senalizare a cursului de apă pe o lungime de 150 m în fața proprietății D..
Cu toate acestea, așa cum rezultă din concluziile raportului de expertiză, lucrarea de reabilitare s-a efectuat fără respectarea regulilor tehnice, prin executarea unui dig de balast cu foarte multă parte fină pe care, la debite normale și mari, apa l-a antrenat și transportat în aval. În primăvara anului 2009, apa, erodând digul susmenționat, a făcut albia de scurgere exact pe partea dreaptă, pe lângă mal, continuându-și fenomenul de eroziune în zăvoiul reclamantului și, după liziera de pădure distrusă, a urmat și terenul agricol.
Pentru repararea prejudiciului încercat de reclamant ca urmare a exploatării necorespunzătoare de către pârâta A. Argeșului și Muscelului a zonei de extragere concesionată de către unitatea aflată în subordinea pârâtei Direcția A. O., experta a elaborat două variante:
În prima variantă, se tinde la refacerea terenului, lizierei de pădure și terenului agricol prin lucrări hidrotehnice de specialitate, care presupun atât utilaje specifice cât și personal calificat.
În cea de-a două variantă, se propune consolidarea malului existent la această dată cu o lucrare de apărare de mal și de senalizare a râului Topolog, pentru o scurgere care să nu mai pună în pericol terenul reclamantului.
Constatând că degradarea proprietății reclamantului s-a datorat atât exploatării haotice practicate de către pârâta Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului cât și faptei unității S.G.A V., aflată în subordinea pârâtei Direcția A. O. și pentru care aceasta este răspunzătoare, de a nu verifica, înainte și ulterior concesiunii, situația terenului pe care s-au desfășurat lucrările, instanța a dispus ca cele două pârâte, în temeiul art. 998-999 din Codul civil, să fie obligate să repare prejudiciul suferit de D. O. A. I..
Ținând cont de opțiunea reclamantului și de faptul că cea de-a doua variantă este mai economică și fezabilă din punct de vedere tehnic, instanța a dispus ca cele două pârâte să efectueze potrivit art. 1075 din Codul civil, pe cheltuiala proprie, lucrările de consolidare descrise în această variantă și pe care experta le-a apreciat la valoarea totală de 154.451 lei.
Deoarece pârâta M. C. de Argeș se află, din punct de vedere ierarhic, în subordinea Episcopiei Argeșului și Muscelului neavând organizare de sine stătătoare și patrimoniu propriu, acțiunea formulată de reclamant împotriva acestei pârâte a fost respinsă ca fiind introdusă împotriva unei persoane juridice fără calitate procesuală pasivă.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel pârâții A. ARGEȘULUI ȘI MUSCELULUI - REPREZENTATĂ PRIN ARHIEPISCOPUL C. A., DIRECȚIA A. O. - REPREZENTATĂ PRIN DIRECTOR T. SINDILARU, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, invocând următoarele motive:
A. ARGEȘULUI ȘI MUSCELULUI invocă următoarele motive:
În cauză sunt incidente disp.art.304 pct.7 Cod pr.civilă, respectiv hotărârea instanței nu cuprinde motivele pe care se sprijină.
Instanța concluzionează că apelantei A. ARGEȘULUI ȘI MUSCELULUI, pârâta Direcția A. O. i-ar fi concesionat un teren, lucru total eronat și străin de prezenta cauză, în condițiile în care nu s-a depus la dosar vreun contract de concesiune.
Prin încheierea de ședință din data de 29.09.2010 în mod greșit instanța reține excepțiile prematurității și inadmisibilității acțiunii reclamantului, excepții invocate de apelantă, având în vedere faptul că pe parcursul derulării întregului proces, cauza a fost trecută pe lista de litigii comerciale și s-a invocat lipsa procedurii prealabile potrivit disp.art.7201 Cod pr.civilă.
Instanța nu a ținut cont de obiectivele propuse de apelantă, prin care s-a solicitat ca expertul să identifice terenul proprietatea reclamantului, raportându-se la actele de proprietate ale acestuia, la planurile cadastrale în care sunt evidențiate bunurile de inventar ce aparțin domeniului public al statului – . care despart terenul reclamantului de râul Topolog.
Apelanta solicită instanței să analizeze cauza sub toate aspectele potrivit art.3041 Cod pr.civilă.
În ceea ce privește terenul care face obiectul litigiului, situat chiar pe malul râului Topolog, acest teren este în acest moment al statului, fiind în administrarea Administrației Naționale a A. și reclamantul nu poate fi proprietar pe acest teren, motiv pentru care apelanta apreciază că în mod corect s-a invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului.
Ca atare, terenul este al statului, astfel că prejudiciul cauzat reclamantului nu există.
În ce privește fapta ilicită, nu a solicitat prin vreo cerere scrisă pârâtei Direcția A. O. să emită aviz sau autorizație de gospodărire a apelor, pentru exploatarea agregatelor minerale, în anul 2007, între pârâtele din prezenta cauză neexistând niciun raport contractual și nici un contract de concesiune cum reține instanța de fond.
Apelanta apreciază că nu există legătură de cauzalitate între fapta ilicită săvârșită de o altă persoană și prejudiciul pe care reclamantul susține că i l-a cauzat aceasta.
S-a invocat de asemenea excepția lipsei calității procesuale pasive a apelantei, pe care instanța, așa cum au fost formulate, nu s-a pronunțat.
Pârâta Direcția A. O., pentru protejarea proprietății reclamantului a construit un dig de protecție, finalizat la data de 15.09.2009, pe care, la scurt timp după construcția lui, l-a luat apa.
Reclamantul a susținut că posedă teren în com.Tigveni . pct.Simionești jud.Argeș, teren care nu a fost identificat de expert specialist în cadastru – topografie, deși acest lucru era absolut necesar.
Expertiza a fost întocmită de un expert hidrotehnic, care nu-i permite acestuia să identifice terenul în suprafață de 2000 mp și nici să interpreteze ortofotoplanurile Oficiului de Cadastru, deci această lucrare este nulă.
Expertul trebuia să precizeze dacă, calamitățile naturale din 2005 și 2007, au fost de natură să afectele în vreun fel proprietatea reclamantului, obiecțiunile la raport fiind respinge în mod eronat de instanță.
Prin completarea motivelor de apel, apelanta mai invocă următoarele:
În mod eronat instanța a respins nulitatea raportului de expertiză, întrucât apreciază apelanta că numai un expert specialist în cadastru – topografie se poate pronunța asupra unora dintre obiectivele stabilite de instanță privind identificarea imobilului în litigiu, funcție de planurile cadastrale depuse la dosar de reclamant.
Sentința este nelegală și sub aspectul respingerii excepției de insuficientă timbrare a cererii de chemare în judecată, motivat de faptul că acțiunea reclamantului este o acțiune patrimonială, evaluabilă în bani, motiv pentru care impunea ca reclamantul să timbreze la valoarea dată de varianta 2 a raportului de expertiză pentru care acesta a optat.
Prin cerere scrisă s-au formulat obiecțiuni în scris la raportul de expertiză, asupra cărora instanța nu s-a pronunțat în nici un fel.
În mod greșit a respins instanța excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului, cu motivarea că, terenul a intrat în posesia acestuia de la autoarea D. L., în condițiile în care acesta nu face dovada că terenui său, în suprafață de 2000 mp arabil și forestier este unul și același cu cel din actul de proprietate invocat de expert.
Administrația Națională a A. invocă următoarele motive:
Sentința cuprinde motive contradictorii: deși instanța reține faptul că Episcopia Argeșului și Muscelului a efectuat lucrări de exploatare a agregatelor minerale fără aprobarea Direcției A. O., susține că nu s-a verificat dacă suprafața de teren de pe care urma să se extragă aparține unei terțe persoane. In realitate, instituția a aprobat unei persoane fizice.
Deși chiar concluziile expertului tehnic confirmă faptul că schimbarea cursului de apă al râului Topolog s-a datorat și acțiunii factorilor naturali, acest lucru este cu desăvârșire ignorat de instanța de judecată, care a obligat toți pârâții să suporte valoarea unei lucrări mai mari decât valoarea întregii proprietăți a reclamantului.
Instanța de fond nu a avut în vedere art.42 din legea apelor, sentința atacată fiind nelegală în acest sens.
Expertul tehnic nu a avut în vedere prev.legale - STAS 4273/1983 și STAS 4086/1982, instanța de fond respingând în mod neîntemeiat obiectiunile la raportul de expertiză în acest sens.
Instanța a respins în mod nejustificat și obiecțiunea la raportul de expertiză prin care s-a arătat că lucrările propuse de expertul tehnic sunt contrare prevederilor Directivei Cadru privind Apa (2000/60/EC).
În apel, apelantele au solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, interogatoriu și expertiza tehnică cu specialitatea topo, probe apreciate de către instanță ca fiind pertinente, concludente și utile cauzei.
Răspunsurile la interogatorii au fost formulate în scris și atașate la dosarul cauzei, fiind depuse și raportul de expertiză dispus, raport la care au fost încuviințate obiecțiuni față de care expertul a răspuns prin completarea la raport, completare de asemenea depusă la dosar.
În ceea ce privește apelul declarat de Mănăstirea C. de Argeș, instanța a luat act de renunțarea acesteia la soluționare.
Examinând sentința apelată, prin prisma motivelor de apel invocate de pârâții A. Argeșului și Muscelului și Administrația Națională Apele Române, tribunalul apreciază apelurile ca nefondate.
În ce privește motivul de apel ce vizează respingerea excepțiilor inadmisibilității și prematurității tribunalul reține că instanța de fond a pronunțat o sentință legală și temeinică, reținând corect ca admisibilă acțiunea promovată, analizând dacă sunt sau nu întrunite condițiile angajării răspunderii civile delictuale. De asemenea, în cauză nu este vorba de un litigiu comercial pentru a se putea reține excepția prematurității introducerii acțiunii potrivit art.7201 Cod pr.civilă.
De asemenea, tribunalul urmează a reține ca nefondate și motivele de apel ce vizează soluția pe fond reținând că instanța de fond corect a constatat ca fiind întrunite condițiile angajării răspunderii civile delictuale.
Astfel, din întreg materialul probator s-a statuat cu certitudine existența faptei ilicite și anume exploatarea balastului din vecinătate a terenului proprietatea reclamantului, situație recunoscută chiar de către pârâta Administrația Națională a A., care arată că A. a avut autorizație de exploatare însă aceasta s-a făcut în altă zonă decât cea autorizată.
Mai mult decât atât, chiar prin atitudinea sa pârâta A. a arătat că a efectuat această exploatare asumându-și obligația de a astupa groapa rezultată în urma acestei exploatări.
Deși pârâta se apără că autorizația ar fi fost obținută de o persoană fizică iar exploatarea ar fi fost de asemenea efectuată tot de o persoană fizică în nume propriu, această apărare corect a fost înlăturată întrucât persoanele fizice au acționat în numele și pentru A. Argeșului și Muscelului acestea având calitatea de prepuși.
Mai mult decât atât, nu se poate reține susținerea apelantei pârâte A. Argeșului potrivit căreia ar fi fost de acord cu efectuarea lucrărilor de amenajare doar pentru a-și ajuta un credincios, această susținere nu este confirmată de nicio probă administrată.
Este cert că în cauză există fapta ilicită a exploatării balastului într-o zonă pentru care nu a fost emisă autorizație, fapta prin care s-a produs un prejudiciu proprietății reclamantului fiind afectată proprietatea acestuia de alunecări de teren, malul fiind rupt.
Situația afectării proprietății rezultă atât din raportul de expertiză efectuat în fața instanței de fond cât și din raportul de expertiză efectuat în apel, ambii experți arătând că malul proprietății reclamantului este afectat.
Expertul topo în concluzii arată că acest prejudiciu s-ar fi produs urmare a defrișării necontrolate însă această susținere este infirmată atât de concluziile expertizei construcții hidrologice cât și înscrisurile depuse coroborate chiar cu atitudinea pârâtei A. Argeșului și recunoașterea pârâtei Administrația Națională a A..
Tribunalul reține că există legătură de cauzalitate între faptele săvârșite de cele 2 pârâte, respectiv A. Argeșului și Muscelului și SGA V., aflată în subordinea Direcției A. O. și prejudiciu produs proprietății reclamantului
Fapta Arhiepiscopiei constă așa cum am arătat în exploatarea fără a se respecta tehnologia de a se exploata în aval spre amonte ceea ce a condus la adâncirea albiei râului iar fapta celeilalte pârâte constă în aceea că nu a verificat după acordarea autorizației de exploatare, dacă această exploatare se realizează cu respectarea autorizației și a regulilor tehnice.
De asemenea, deși se susține în motivele de apel că nu ar fi fost afectată proprietatea reclamantului, întrucât acesta nu ar justifica dreptul de proprietate asupra terenului în litigiu, tribunalul reține că din raportul de expertiză topo rezultă cu certitudine că reclamantul justifică dreptul de proprietate asupra terenului în litigiu, fiind afectată o parte din suprafața de teren riverană râului de pe care s-a efectuat exploatarea.
Tribunalul constată ca nefondat și apelul declarat de Administrația Națională a A. reținând că sentința nu cuprinde motive contradictorii, instanța de fond corect apreciind că se impune angajarea răspunderii civile delictuale și a acestei pârâte având în vedere fapta ce constă în neefectuarea controlului cu privire la modalitatea în care se efectuează exploatarea pentru care se eliberase autorizație, experții desemnați în cauză atât în fond cât și în apel în lucrările depuse, au arătat cu certitudine că terenul proprietatea reclamantului este afectat.
În ce privește cauza ce a determinat acest prejudiciu corect a reținut instanța că aceasta este determinată de exploatarea necorespunzătoare de către pârâta A. Argeșului în condițiile în care Administrația Națională a A. nu și-a exercitat atribuțiile ce constau în efectuarea controlului în scopul de a se verifica cum se efectuează această exploatare.
De altfel, așa cum am arătat implicit A. Argeșului prin atitudinea sa de a-și arăta deschiderea în efectuarea lucrărilor necesare astupării gropii din râu, recunoaște că nu a efectuat exploatarea conform regulilor tehnologice.
Instanța de fond a avut în vedere disp.art.42 din Legea apelor, întrucât reclamantul de a producerea prejudiciului, respectiv alunecării terenului în râu, a anunțat această instituție, solicitându-i să ia măsuri în acest sens, măsuri care au fost luate în prima fază, iar lucrările au fost efectuate necorespunzător și a continuat afectarea terenului proprietatea reclamantului,
De asemenea, tribunalul constată că expertul care a stabilit lucrările necesare a se efectua în vederea reparării prejudiciului produs reclamantului nu a încălcat Stas 4273/1983 și Stas 4086/1982, întrucât în cadrul răspunderii civile delictuale se urmărește repararea integrală a prejudiciului produs și nu funcție de valoarea bunului afectat, cu atât mai mult cu cât lucrările propuse au în vedere protejarea proprietăților riverane cursului de râu în litigiu cu evitarea producerii de noi prejudicii.
Tribunalul constată că nu se poate pune problema încălcării Directivei Cadru privind Apa, întrucât din dorința de a lăsa râurile să curgă cât mai natural nu este posibil să produce prejudicii proprietăților riverane, este normal să încercăm să limităm producerea acestor prejudicii prin intervenții care să afecteze cât mai puțin echilibrul natural, în cauză nu se poate vorbi de lucrări care ar produce un dezechilibru.
În ceea ce privește apelul declarat de Mănăstirea C. de Argeș, tribunalul urmează ca în baza art.246 Cod pr.civilă să ia act de renunțarea la soluționarea acestuia.
Pentru aceste considerente, tribunalul în baza art.296 Cod pr.civilă urmează a respinge ca nefondate apelurile declarate de A. ARGEȘULUI ȘI MUSCELULUI - REPREZENTATĂ PRIN ARHIEPISCOPUL C. A. și DIRECȚIA A. O. - REPREZENTATĂ PRIN DIRECTOR T. SINDILARU.
În baza art.274 Cod pr.civilă, va obliga apelanții să plătească intimatului reclamant suma de 650 lei cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
Respinge ca nefondate apelurile formulate de pârâții A. ARGEȘULUI ȘI MUSCELULUI - REPREZENTATĂ PRIN ARHIEPISCOPUL C. A., cu sediul în C. de Argeș, B.dul Basarabilor, nr. 1, județul Argeș DIRECȚIA A. O. - REPREZENTATĂ PRIN DIRECTOR T. SINDILARU, cu sediul în Râmnicu V., .. 6, județul V. împotriva sentinței civile nr.573/2011 pronunțată de Judecătoria C. de Argeș în dosarul nr._, intimat fiind reclamantul D. O. A.-I. - domiciliat în București, sector 6, ., nr. 4, .. C, . nr. 74, prin procurator D. C. O., domiciliat în Pitești, ., ., județul Argeș, cod poștal nr._ și M. C. DE ARGEȘ REPREZENTATĂ DE S. CALIOPIE cu sediul în C. de Argeș, B.dul Basarabilor, nr. 1, județul Argeș.
Obligă apelanții să plătească intimatului reclamant suma de 650 lei cheltuieli de judecată.
Definitivă,
cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare..
Pronunțată în ședință publică azi, 17.12.2013, la Tribunalul Argeș, secția civilă.
Președinte, E. M. C. | Judecător, V. T. | |
Grefier, E. R. |
red.E.M.C.
dact.C.E.C./7 exp.
30.12.2013.
| ← Partaj judiciar. Decizia nr. 78/2013. Tribunalul ARGEŞ | Ordonanţă preşedinţială. Decizia nr. 377/2013. Tribunalul ARGEŞ → |
|---|
