Fond funciar. Decizia nr. 1826/2014. Tribunalul ARGEŞ

Tribunalul ARGEŞ - Sentințe și decizii civile / 2014

Decizia nr. 1826/2014 pronunțată de Tribunalul ARGEŞ la data de 27-06-2014 în dosarul nr. 11798/280/2012

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL ARGEȘ

SECȚIA CIVILĂ

DECIZIE Nr. 1826/2014

Ședința publică de la 27 Iunie 2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE M. D. B.

Judecător A. D.

Judecător M. B.

Grefier O. - M. Ș.

S-a luat spre examinare pentru soluționare, recursul declarat de reclamanta G. C. împotriva Sentinței civile nr._/27.11.2012 pronunțată de Judecătoria Pitești, intimați fiind pârâții M. C., C. J. DE FOND FUNCIAR ARGES și C. L. DE FOND FUNCIAR VEDEA, având ca obiect fond funciar NULITATE ABS.PARTIALA T.P.

Dezbaterile asupra recursului au avut loc în ședința publică din data de 26 iunie 2014 și s-au consemnat în încheierea din acea dată, parte integrantă din prezenta decizie, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru astăzi și când, în aceeași componență, deliberând, a pronunțat următoarea soluție:

TRIBUNALUL :

Asupra recursului civil de față, deliberând constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Pitești la data de 07.06.2012 sub nr._, reclamanta G. C. în contradictoriu cu pârâtele C. J. DE FOND FUNCIAR ARGES și C. L. DE FOND FUNCIAR VEDEA, a solicitat instanței ca prin hotărârea ce va pronunța să constate nulitatea absoluta parțiala a titlului de proprietate nr._/01.10.2002 pentru suprafața de 1 ha teren arabil extravilan situat în pct. „Dealul Mârghiei” cu următoarele vecinătăți: N – rezervă, E – drum exploatare, S – S. Jiantă, G. P., V – pădure Ocol Silvic, pentru care pârâta a obținut actul de proprietate deși nu era îndreptățită.

În motivarea cererii reclamanta a arătat că terenul de 1 ha arabil din pct. „Dealul Mârghiei” a aparținut până în anii 1951-1953 autorilor săi G. C. (tatăl) și F. S. I. (bunic pe linie maternă), făcând parte din suprafața de 36,643 mp situată în pct. „Dealul Bădicea-Funia Bacriasca” (Dealul Mârghiei actual), cumpărat de bunicul său cu actul de vânzare nr. 762/20.02.1930.

A susținut reclamanta că suprafața de 1 ha se regăsea înscrisă în anii 1951-1953 la poziția de rol a tatălui său, făcând parte integrantă din terenul în suprafață de 32,34 ha menționată în rolul acestuia. În anul 1953 părinții săi au fost alungați din casă, iar toate bunurile lor au trecut în proprietatea statului conform HCM nr. 308.

După ce au intrat în proprietatea statului terenurile deținute de părinții săi au constituit obiectul mai multor împroprietăriri în temeiul Decretului nr. 444/1953. Printr-un astfel de act de împroprietărire suprafața de teren de 1 ha care constituie obiectul acțiunii a fost dată autorilor pârâtei.

Reclamanta a arătat că a formulat cerere de reconstituire în baza tuturor legilor fondului funciar, iar prin sentința civilă nr. 2841/10.04.2009 pronunțată de Judecătoria Pitești au fost obligate C. L. de Fond Funciar Vedea și C. J. de Fond Funciar Arges să-i reconstituie dreptul de proprietate pentru suprafața de 16,79 ha teren agricol, suprafață din care face parte și terenul de 1 ha atribuit pârâtei, așa cum rezultă din raportul de expertiză întocmit în cauza respectivă.

S-a mai menționat că pârâta este de acord ca terenul în litigiu să revină reclamantei.

În drept, a invocat art. III alin. 1 lit. a) și alin. 2 din Legea nr. 169/1997.

În susținerea acțiunii a depus în copie, titlul de proprietate nr._/01.10.2002, sentința civilă nr. 2841/10.04.2009, raportul de expertiză întocmit în dosarul nr._, act de vânzare cumpărare - act primar de proprietate (f. 6-12).

Pârâta M. C. nu a formulat întâmpinarea, dar s-a prezentat în instanță și a arătat că este de acord cu admiterea acțiunii.

În urma probatoriului administrat în cauză Judecătoria P. prin sentinta civilă nr._/27.11.2012 a respins actiunea reclamantei retinând în considerente că prin Hotărârea Comisiei Județene de Fond Funciar Argeș nr. 95/30.09.1991 anexa 2, poziția 21 a fost reconstituit dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 2,27 ha, pe numele pârâtei M. Gh. C. (f. 31, 32). În baza acestei hotărâri a fost emis titlul de proprietate nr._/01.10.2002, pentru suprafața de 1 ha mp teren arabil extravilan situat în pct. „Dealul Mârghiei” cu următoarele vecinătăți: N – rezervă, E – drum exploatare, S – S. Jiantă, G. P., V – pădure Ocol Silvic, aflat în litigiu și 3469 mp teren intravilan, care nu face obiectul cauzei (f. 6).

Așa cum rezultă din registrul agricol aflat la fila 28, pârâta împreună cu soțul acesteia figurau în anul 1961 cu terenul de 1 ha situat în pct. Dealul Mârghiei, iar din cererea de la fila 29 rezultă că soțul pârâtei s-a înscris cu terenul în GAC.

În ceea ce o privește pe reclamantă, se constată că autorii acesteia au fost proprietarii terenului până când acesta a fost preluat de către stat și a constituit obiectul mai multor împroprietăriri în temeiul Decretului nr. 444/1953 printre care, suprafața de teren de 1 ha care constituie obiectul acțiunii a fost dată autorilor pârâtei.

Prin sentința civilă nr. 2841/10.04.2009 pronunțată de Judecătoria Pitești a fost obligată C. L. de Fond Funciar Vedea să înainteze Comisiei Judetene de Fond Funciar Arges documentația necesară validării cu suprafața de teren de 16,79 ha (f. 7).

Din considerentele sentinței civile rezultă că autorul reclamantei, G. P. a fost propus spre validare cu suprafața de 16,79 ha teren agricol, pe anexa nr. 23, poz. 13, fiind propus pentru despăgubiri, în baza cererii nr. 690/17.11.2005.

După cum rezultă din raportul de expertiză întocmit în cauză (dosarul nr._ ), din suprafața de 16,79 ha teren agricol face parte și terenul de 1 ha atribuit pârâtei M. C. cu TP a cărui nulitate absolută se solicită a fi constatată în prezenta cauză (f. 9, 10).

În drept, potrivit art. III alin. (1) lit. a) din Legea nr. 169/1997 „Sunt lovite de nulitate absolută, potrivit dispozițiilor legislației civile, aplicabile la data încheierii actului juridic, următoarele acte emise cu încălcarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, cu modificările și completările ulterioare și ale prezentei legi:

a) actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, în favoarea persoanelor care nu erau îndreptățite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri sau constituiri, cum sunt:

(i) actele de reconstituire în favoarea unor persoane care nu au avut niciodată teren în proprietate predat la cooperativa agricolă de producție sau la stat sau care nu au moștenit asemenea terenuri;

(iii) actele de reconstituire și constituire a dreptului de proprietate în favoarea altor persoane asupra terenurilor proprietarilor care nu au fost înscriși în cooperativa agricolă de producție, nu au predat terenurile statului sau acestea nu au fost preluate de stat prin acte translative de proprietate;

(iv) actele de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate emise după eliberarea titlului de proprietate fostului proprietar pe vechiul amplasament, transcris în registrele de transcripțiuni și inscripțiuni sau, după caz, intabulat în cartea funciară, precum și actele de înstrăinare efectuate în baza lor;

(v) actele de reconstituire și constituire a dreptului de proprietate în măsura în care au depășit limitele de suprafață stabilite de art. 24 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991;

(vi) actele de reconstituire a dreptului de proprietate asupra unor terenuri forestiere pentru persoanele care nu au deținut anterior în proprietate astfel de terenuri.

Analizând dispozițiile legale mai sus citate prima instantă a constatat că în cauză nu este incident niciunul din cazurile de nulitate prevăzute de text, având în vedere că soțul pârâtei a figurat în registrul agricol cu terenul în litigiu și s-a înscris cu terenul în CAP, fiind așadar persoană îndreptățită.

În speță, se pune problema concursului dintre persoana care a fost împroprietărită și s-a înscris cu terenul în CAP și fostul proprietar căruia i-a fost preluat terenul înainte de împroprietărire.

Situația este reglementată de art. 6 alin. 2²din Legea nr. 1/2000, care prevede următoarele: „În situația în care anumite suprafețe sunt revendicate de două persoane, dintre care una este fostul proprietar, căruia i s-a preluat terenul prin măsurile abuzive aplicate în perioada anilor 1945 - 1990, și cea de a doua, persoana căreia i s-a atribuit teren din cel preluat de la fostul proprietar în limita resurselor de teren existente, inclusiv a rezervelor create, se va restitui terenul în natură ambilor solicitanți. În cazul în care resursele sunt insuficiente, se va atribui în natură terenul persoanei care deținea actele de proprietate în anul 1990, iar cei care au fost împroprietăriți cu asemenea terenuri vor fi despăgubiți în condițiile legii”.

Se observă însă că ipoteza avută în vedere de textul legal și care acordă preferință la restituirea terenului în natură fostului proprietar (sau moștenitorilor acestuia) se referă la situația în care resursele sunt insuficiente și nu a fost emis titlu de proprietate pe numele niciuneia dintre cele două persoane deopotrivă îndreptățite la reconstituire, terenul fiind liber.

În prezenta cauză terenul a fost restituit în natură pârâtei înainte de formularea cererii de reconstituire de către autorul reclamantei și în orice caz înainte de reconstituirea dreptului de proprietate pe numele reclamantei, iar în acest caz, instanța a apreciat că titlul pârâtei, fiind emis cu respectarea legilor fondului funciar în vigoare la data reconstituirii dreptului de proprietate și emiterii TP, rămâne valabil, potrivit dispozițiilor art. II din Legea nr. 169/1997 și art. 2 alin. 2 din Legea nr. 1/2000.

Faptul că pârâta M. C. a fost de acord cu pretențiile reclamantei nu conduce la concluzia că instanța ar trebui să ia act de achiesare, întrucât în materia fondului funciar, caracterizată de faptul că titlurile de proprietate sunt emise în urma unei proceduri administrative speciale, legea derogă de la unele reguli aplicabile dreptului civil. Astfel, instanța nu ar putea constata nulitatea absolută a unui titlu de proprietate emis în baza legilor fondului funciar, cu respectarea acestor legi, doar pentru faptul că persoana pe numele căreia a fost emis acel titlu de proprietate este de acord cu constatarea nulității. Părțile au la îndemână încheierea unor acte juridice în cazul în care au ajuns la o anumită înțelegere în legătură cu terenurile respective.

Pentru aceste considerente, instanța a respins cererea formulată de reclamanta G. C. în contradictoriu cu pârâta M. C., ca neîntemeiată.

Împotriva sentintei civile sus mentionate a declarat recurs reclamanta G. C. criticând-o pentru nelegalitate si netemeinicie în sensul motivului prev. de art. 304 pct.9 C. pr. civ.

A arătat recurenta că instanta de fond a făcut o interpretare gresită a art. 6 alin. 2 ind. 2 din Legea nr. 1/2000 întrucât în spetă nu este vorba de resurse insuficiente ci din expertiza întocmită în cauză rezultă că suprafata de 1 ha teren poate fi reconstituit în natură, pârâta fiind de acord cu acest lucru iar prioritate la reconstituirea dreptului de proprietate pe amplasamentul vechi apartine reclamantei. Gresit prima instantă a retinut că desi pârâta a fost de acord cu pretentiile reclamantei instanta nu poate constata nulitatea absolută a titlului de proprietate, fiind încălcat prin aceasta principiul libertătii de vointă al părtilor valabil si în dreptul civil.

Nu s-a avut în vedere că reclamanta a obtinut anterior anului 2000 o hotărâre judecătorească prin care i se reconstituia dreptul de proprietate asupra terenului iar la data emiterii titlului de proprietate al pârâtei autorii reclamantei formulaseră cereri de reconstituire a dreptului de proprietate vizînd acest teren

S-a solicitat admiterea recursului, modificarea sentintei si admiterea actiunii astfel cum a fost formulată.

C. Locală de Fond Funciar Vedea a depus la dosar note scrise prin care a pus concluzii de admitere a recursului reclamantei.

Verificând actele si lucrările dosarului precum si sentinta civilă recurată prin prisma criticilor formulate de recurentă si în raport de prevederile art. 304 ind.1 C. pr. civ. tribunalul constată că recursul acesteia este nefondat.

Astfel, în aplicarea prevederilor Legii nr. 18/1991 a fost reconstituit dreptul de proprietate în beneficiul pârâtei M. Gh. C. sens în care i-a fost emis titlul de proprietate nr._/01.10.2002 pentru suprafata de 1 ha si 3469 mp teren pe raza localitătii Bădive Vedea - fila 9 dosar fond -

Prin actul de învestire a instantei reclamanta G. C. a solicitat în contradictoriu cu pârâtele C. Judeteană de Fond Funciar Arges și C. Locală de Fond Funciar Vedea să se constate nulitatea absoluta parțiala a titlului de proprietate nr._/01.10.2002 pentru suprafața de 1 ha teren arabil extravilan situat în pct. „Dealul Mârghiei” cu următoarele vecinătăți: N – rezervă, E – drum exploatare, S – S. Jiantă, G. P., V – pădure Ocol Silvic, întrucât terenul se găsea în perioada 1951-1953 la pozitia de rol a tatălui său G. C. pe de o parte iar pe de altă parte că prin sentinta civilă nr. 2841/2009 a Judecătoriei P. au fost obligate C. Locală de Fond Funciar Vedea si C. Judeteană Arges de Fond Funciar să –i reconstituie dreptul de proprietate pentru suprafata de 16,79 ha teren agricol din care face parte si suprafata solicitată în cauza de fată.

Critica recurentei potrivit cu care instanta de fond a făcut o interpretare gresită a art. 6 alin. 2 ind. 2 din Legea nr. 1/2000 întrucât în spetă nu este vorba de resurse insuficiente iar din expertiza întocmită în cauză rezultă că suprafata de 1 ha teren poate fi reconstituit în natură, pârâta fiind de acord cu acest lucru iar prioritate la reconstituirea dreptului de proprietate pe amplasamentul vechi apartine reclamantei se priveste ca neîntemeiată întrucât, din actele depuse la filele 27- 31 dosar fond rezultă că autorul pârâtei M. C. G. a detinut acest teren în registrul agricol, fiind anterior înscris în GAC conform cererii depuse la fila 29 dosar fond, a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate sub nr. 368/11.03.1991 si prin Hotărârea nr. 95/1991 C. Judeteană Arges a validat pe petentă la pozitia 21, anexa 2 a .

În ceea ce o priveste pe raclamanta G. C., aceasta a obtinut sentinta civilă nr. 2841/10 aprilie 2009 a Judecătoriei P. pentru suprafata totală de 16,79 ha teren fiind obligată C. Locală Vedea de Fond Funciar să înainteze documentatia necesară validării către CJAFF, data formulării actiunii în instantă de către reclamantă fiind la 22.04. 2008 asadar cu mult ulterioară cererii de reconstituire formulată de pârâta M. C. – 11.03.1991 -.

Potrivit prevederilor art. 6 alin. 2²din Legea nr. 1/2000, „În situația în care anumite suprafețe sunt revendicate de două persoane, dintre care una este fostul proprietar, căruia i s-a preluat terenul prin măsurile abuzive aplicate în perioada anilor 1945 - 1990, și cea de a doua, persoana căreia i s-a atribuit teren din cel preluat de la fostul proprietar în limita resurselor de teren existente, inclusiv a rezervelor create, se va restitui terenul în natură ambilor solicitanți. În cazul în care resursele sunt insuficiente, se va atribui în natură terenul persoanei care deținea actele de proprietate în anul 1990, iar cei care au fost împroprietăriți cu asemenea terenuri vor fi despăgubiți în condițiile legii”.

Coroborând prevederile textului de lege sus invocat cu prevederile art. III alin. (1) lit. pct. (ii )din Legea nr. 169/1997„Sunt lovite de nulitate absolută, potrivitdispozițiilor legislației civile, aplicabile la data încheierii actului juridic, următoarele acte emise cu încălcarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, cu modificările și completările ulterioare și ale prezentei legi:

(ii) actele de reconstituire și constituire în favoarea altor persoane asupra vechilor amplasamente ale foștilor proprietari, solicitate de către aceștia, în termen legal, libere la data solicitării, în baza Legii nr. 18/1991 pentru terenurile intravilane, a Legii nr. 1/2000 și a prezentei legi, precum și actele de constituire pe terenuri scoase din domeniul public în acest scop; tribunalul retine că în mod corect instanta de fond a respins actiunea reclamantei pe considerentul că terenul a fost restituit în natură pârâtei înainte de formularea cererii de reconstituire de către autorul reclamantei și în orice caz înainte de reconstituirea dreptului de proprietate pe numele reclamantei, iar în acest caz, titlul pârâtei, fiind emis cu respectarea legilor fondului funciar în vigoare la data reconstituirii dreptului de proprietate și emiterii TP, rămâne valabil, potrivit dispozițiilor art. II din Legea nr. 169/1997 și art. 2 alin. 2 din Legea nr. 1/2000. De altfel chiar reclamanta învederează instantei în cuprinsul motivelor de recurs că a obtinut anterior anului 2000 o hotărâre judecătorească prin care i se reconstituia dreptul de proprietate asupra terenului si că la data emiterii titlului de proprietate al pârâtei autorii reclamantei formulaseră cereri de reconstituire a dreptului de proprietate vizînd acest teren

În ceea ce priveste sustinerea recurentei - potrivit cu care pârâta a fost de acord cu pretentiile acesteia iar instanta nu a tinut seama de această împrejurare si a încălcat principiul libertătii de vointă al părtilor – tribunalul o va aprecia ca neîntemeiată pe de o parte pentru că operatiunea de emitere a titlului de proprietate are la bază o procedură administrativă specială prevăzută de legile speciale în materie funciară, de la care nu se poate deroga iar pe de altă parte în spetă părțile au libertatea încheierii unor acte juridice care să consfintescă întelegerea lor în legătură cu terenul ce face obiectul judecătii.

De aceea tribunalul, în raport de considerentele arătate si temeiurile legale sus invocate apreciind că sentinta civilă recurată este temeinică si legală o va păstra iar în temeiul art. 304 pct.9 si 312 C. pr. civ. va respinge recursul reclamantei ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta G. C. împotriva Sentinței civile nr._/27.11.2012 pronunțată de Judecătoria Pitești, în dosarul civil nr._, intimați fiind pârâții M. C., C. J. DE FOND FUNCIAR ARGES și C. L. DE FOND FUNCIAR VEDEA,

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi 27.06.2014 la Tribunalul Arges – Sectia Civilă.

Președinte,

M. D. B.

Judecător,

A. D.

Judecător,

M. B.

Grefier,

O. - M. Ș.

Red. AD/2 ex/08.07.2014

← Investire cu formulă executorie. Decizia nr. 1063/2014....		Pretenţii. Decizia nr. 476/2014. Tribunalul ARGEŞ →

Fond funciar. Decizia nr. 1826/2014. Tribunalul ARGEŞ

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Fond funciar. Decizia nr. 1826/2014. Tribunalul ARGEŞ