Fond funciar. Decizia nr. 787/2014. Tribunalul ARGEŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 787/2014 pronunțată de Tribunalul ARGEŞ la data de 27-03-2014 în dosarul nr. 339/214/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ARGEȘ
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 787/2014
Ședința publică de la 27 Martie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. D.
Judecător M. D. B.
Judecător S. I. Ț.
Grefier R. N.
S-a luat în examinare, pentru solutionare, recursul declarat de reclamanta T. A. și de intervenienta T. V. A. împotriva sentinței civile nr 831/19.06.2013 pronunțată de Judecătoria Costesti, intimati fiind pârâtii C. L. DE FOND FUNCIAR BARLA, C. J. DE FOND FUNCIAR ARGES, având ca obiect fond funciar .
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurenta-intervenientă prin avocat M. C.,lipsind celelalte părți.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:
Se depun la dosar împuternicire avocatială pentru recurenta-intervenientă și dovada depunerii recursului la poștă, în data de 06.08.2013 cu recipisa în anexă, în original și se solicită acordarea cuvântului asupra recursului.
Tribunalul constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.
Recurenta-intervenientă, prin avocat, arată că instanta nu s-a pronunțat asupra cererii de interventie, a interpretat gresit dispozitiile art 103 c.pr.civ pentru că datele reale nu le-a aflat din cauza unor împrejurări ce nu pot fi imputate recurentilor. Apreciază că suntem în situatia prevăzută de art 103 c.pr.civ față de data când s-a luat la cunoștință de adrese. Față de aceste considerente solicită admiterea recursului, pe fond admiterea acțiunii principale si a cererii de interventie. Arată că nu solicită cheltuieli de judecată.
INSTANȚA
Deliberând asupra recursurilor,constată următoarele:
Prin acțiunea formulată la data de 30.01.2013 ,în contradictoriu cu pârâtele, C. LOCALĂ DE FOND FUNCIAR BÎRLA și C. JUDEȚEANĂ DE FOND FUNCIAR ARGEȘ, reclamanta T. A. a solicitat să fie repusă-n termenul de exercitare a drepturilor prevăzute de Legea nr. 247/2005, respectiv de a solicita retrocedarea diferenței de 5,13 ha, teren situat pe raza comunei Bîrla, județul Argeș, ce a aparținut autorului ei, T. C. ( bunicul patern).
Reclamanta a menționat că la data de 14.01.2013, prin adresa emisă de Arhivele Naționale ale Statului, i s-a comunicat faptul că autorul ei a deținut suprafața totală de 13,57 ha, din care i s-a reconstituit dreptul de proprietate doar pentru terenul de 8,44 ha, rămânând astfel o diferență de 5,13 ha, neretrocedată.
În drept, acțiunea a fost întemeiată pe dispozițiile art .103 alin.2 C.pr.civ. și pe dispozițiile Legii nr. 247/2005.
La data de 05.03.2013,intervenienta T. V.- A. a formulat cerere de intervenție în interes propriu ,solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună repunerea sa în termenul de formulare a cererii de reconstituire a dreptului de proprietate în baza legii nr. 247/2005 .
În motivarea cererii de intervenție,intervenienta a arătat faptul că s-a aflat în imposibilitate obiectivă de a formula o astfel de cerere de retrocedare a terenurilor care provin de la autorul său T. C. ,bunicul matern, în suprafață de 9,85 ha.
La data de 21.02.2013 ,după numeroase demersuri pe la toate instituțiile statului,locale și naționale,i-a fost comunicat ,prin adresa nr. 192BRP/18.02.2013 eliberată de Arhivele Naționale ale Statului,rolul agricol al autorului său din anul 1948,din care rezultă că ,față de suprafața de 8,44 ha deținută în fapt în prezent,acestuia i se cuvenea o suprafață mai mare ,respectiv de 18,29 ha.
Având în vedere aceste aspecte,intervenienta a menționat că, față de data comunicării acestui înscris și față de disp. art. 103 alin. 2 C.pr.civ. rap. la art. III din legea nr. 247/2005 ,sunt îndeplinite condițiile pentru a fi repusă în termenul de formulare a cererii de reconstituire a dreptului de proprietate pentru diferența de 9,85 ha.
În drept,această cerere a fost întemeiată pe disp. art. 49-56 ,103 alin. 2 C.pr.civ. și pe disp. legii nr. 247/2005.
Pentru dovedirea cererii de intervenție,intervenienta a propus proba cu acte.
Prin cererea depusă la dosar la data de 05.03.2013 ,reclamanta a precizat întinderea suprafeței de teren nereconstituită de la autorul său T. C. ca fiind de 9,85 ha.
Judecata cauzei a fost suspendată la data de 27.03.2013 în temeiul art. 242 pct. 2 C.pr.civ.
Ca urmare a cererii formulate de către reclamantă la data de 12.04.2013,cauza a fost repusă pe rol.
Prin încheierea pronunțată la data de 15.05.2013,instanța a admis în principiu cererea de intervenție în interes propriu .
Prin sentința civilă nr. 831/19.06.2013,Judecătoria Costești a respins acțiunea reclamantei.
Pentru a dispune în acest sens,instanța de fond a reținut faptul că, în urma cererii reclamantei, înregistrată la data de 10.12.2012, sub nr C630, Serviciul Județean Ialomița al Arhivelor Naționale a solicitat la 9.01.2013 o copie de pe formularul de recensământ agricol din anul 1941, al localității Podișor, județul Teleorman, privind proprietățile deținute de autorul acestuia, T. I C. ( fila 3).
Potrivit art 103 alin.1 C.pr.civ. „ neexercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui alt act de procedură, în termenul legal, atrage decăderea, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința sa”.
Reclamanta nu a demonstrat că s-a aflat în situația expusă-n finalul art .103 alin.1 C.pr.civ.
De asemenea ,a considerat că reclamanta nu s-a aflat în imposibilitatea de a iniția demersurile necesare obținerii acelui înscris emis de Arhivele Naționale, în intervalul de timp instituit de Legea nr. 247/2005 pentru formularea cererilor de reconstituire a dreptului de proprietate funciară.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanta și intervenienta.
În motivarea recursului,recurentele au arătat faptul că instanța de fond nu s-a pronunțat asupra cererii de intervenție și a interpretat greșit disp. art. 103 alin. 1 C.pr.civ.
Sub acest ultim aspect,recurentele au susținut că au făcut dovada faptului că sunt moștenitoarele autorului T. C. ,prin actele de stare civilă depuse la dosar,precum și a imposibilității obiective de a afla despre existența dreptului real ce se cuvenea acestuia ,prin numeroasele adrese către diferite autorități locale ,dar și naționale.
Prin adresele C630/09.01.2013 (fila 2 ) și 192 BRP /18.02.2013 (fila 14),ambele eliberate de Arhivele Statului,comunicate la data de 14.01.2013,respectiv 21.02.2013 ,au aflat despre existența dreptului de proprietate real al autorului și în raport de aceste date au înțeles să formuleze în termenul de 15 zile prev. de art. 103 alin. 2 C.pr.civ. cererile deduse judecății.
În drept,recursurile au fost întemeiate pe disp. art. 304 pct. 7 și 9 și art. 304 indice 1 C.pr.civ.
Analizând sentința recurată ,în raport de criticile formulate,precum și din oficiu,potrivit art. 304 indice 1 C.pr.civ,tribunalul constată că recursurile sunt fondate,pentru următoarele considerente:
Ambele recurente au investit instanța cu câte o cerere de repunere în termenul de formulare a cererii de reconstituire a dreptului de proprietate ,în temeiul legii nr. 247/2005,cererea recurentei –interveniente T. V.-A. fiind formulată pe calea intervenției voluntare.
Asupra acestei din urmă cereri ,instanța de fond s-a pronunțat în principiu la data de 15.05.2013, când a dispus admiterea sa.
Examinând practicaua încheierii de ședință din data de 12.06.2013,când au avut loc dezbaterile asupra fondului cauzei, tribunalul constată că intervenienta,prin apărător, a formulat concluzii de admitere a cererii de intervenție.
Pronunțând sentința civilă nr. 831/19.06.2013,instanța de fond nu a soluționat și cererea de intervenție formulată de recurenta –intervenientă T. V.-A..
În consecință, este întemeiat motivul de recurs invocat de recurenta-intervenientă întrucât prima instanță nu s-a pronunțat asupra unei cereri cu care a fost sesizată.
În privința recursului declarat de recurenta-reclamantă T. Andreeana,în motivarea sentinței recurate s-a reținut faptul că, raportat la cererea înregistrată la data de 10.12.2012,sub nr. C630 și la inexistența unei imposibilități a reclamantei de a iniția demersurile necesare obținerii acelui înscris emis de Arhivele Naționale,în intervalul de timp instituit de legea nr. 247/2005,reclamanta nu a demonstrat că s-a aflat în situația expusă în finalul art. 103 alin. 1 C .pr.civ.
Prin cererea de chemare în judecată ,recurenta-reclamantă a susținut faptul că a efectuat numeroase demersuri la instituțiile statului ,locale și naționale pentru a afla care a fost suprafața de teren care i se cuvenea autorului său T. C. .
În analiza aplicabilității sau inaplicabilității disp. art. 103 alin. 1 teza finală C.pr.civ., prima instanță a avut în vedere numai cererea înregistrată sub nr. C 630/10.12.2012 ,fără a face aprecieri în legătură cu susținerile acestei recurente referitoare la multitudinea demersurilor pe care le-ar fi întreprins pentru a obține un răspuns legat de întinderea dreptului de proprietate al autorului T. C. ,demersuri care ar fi premers acestei cereri.
Având în vedere toate aceste considerente ,tribunalul ,în temeiul art. 312 C.pr.civ .,va admite recursurile ,va casa sentința civilă nr. 831/19.06.2013 și va dispune trimiterea cauzei,spre rejudecare,la aceeași instanță de fond.
În vederea rejudecării și pentru soluționarea unitară a cauzei ,prima instanță va analiza cererile recurentelor ,urmând a verifica,prin administrare de probe, inclusiv aspectele vehiculate în susținerea acestor cereri ,referitoare la inițierea unor demersuri privind îndreptățirea autorului comun T. C. și la alte suprafețe de teren decât cele asupra cărora i s-a reconstituit dreptul de proprietate conform celor două fișe cu date pentru titlu de proprietate și a celor două procese –verbale de punere în posesie aflate la filele 34-38 ale dosarului de fond.
În cadrul acestei verificări, prima instanță va stabili, în concret, în ce au constat aceste demersuri ,când au fost efectuate, modul în care au fost rezolvate și va aprecia ,în cazul în care va rezulta existența acestora ,asupra relevanței lor raportat la cerințele pe care art. 103 alin. 1 teza finală C.pr.civ. le instituie pentru repunerea în termen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile declarat de reclamanta T. A. și de intervenienta T. V. A. împotriva sentinței civile nr 831/19.06.2013 pronunțată de Judecătoria Costesti, intimati fiind pârâtii C. L. DE FOND FUNCIAR BARLA, C. J. DE FOND FUNCIAR ARGES .
Casează sentința și trimite cauza spre rejudecare la aceeasi instanță de fond.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 27.03.2014 la Tribunalul Argeș-Sectia Civilă.
Președinte, A. D. | Judecător, M. D. B. | Judecător, S. I. Ț. |
Grefier, R. N. |
Red. S.I.T. 4 ex.
11.04.2014
Jud fond M.B.
| ← Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 52/2014.... | Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 1197/2014.... → |
|---|
