Revendicare imobiliară. Decizia nr. 1591/2014. Tribunalul ARGEŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1591/2014 pronunțată de Tribunalul ARGEŞ la data de 11-06-2014 în dosarul nr. 2702/216/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ARGEȘ
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE CIVILA Nr. 1591/2014
Ședința publică de la 11 Iunie 2014
Completul constituitdin:
PREȘEDINTE R. V.
Judecător A. M.
Judecător N. S.
Grefier G. G.
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul formulat de pârâții R. M., R. M. și R. E., împotriva sentinței civile nr.888 din data de 27.09.2013 pronunțată de Judecatoria Curtea de Argeș în dosarul nr._, intimați-reclamanti fiind M. C., M. I., M. V. și intimata-pârâtă N. E., având ca obiect „revendicare imobiliară”.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părtile.
Procedura legal îndeplinită fără citare.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dezbaterile asupra recursului au avut loc în ședința publică din data de 04 Iunie 2014, susținerile părtilor fiind consemnate în cuprinsul încheierii de ședință din aceea dată și care fac parte integrantă din prezenta decizie.
TRIBUNALUL
Constată că la data de 26 septembrie 2012 s-a înregistrat pe rolul Judecătoriei Curtea de Argeș acțiunea formulată de reclamanții M. C., M. I. și M. V. împotriva pârâților R. M., R. M. și N. E., prin care s-a solicitat obligarea pârâților să le lase reclamanților în deplină proprietate și posesie suprafața de 16.528 mp, situată în . V.”, conform raportului de expertiză D. V., raport de expertiză întocmit în contradictoriu cu pârâții. S-a evaluat provizoriu contravaloarea terenului la suma de 1.000 lei și s-au solicitat cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii reclamanții au arătat că sunt moștenitorii lui M. C., cel care a dobândit acest teren printr-un act autentic de schimb încheiat în anul 1961. Despre terenul ce i s-a luat autorului reclamanților, fost proprietatea acestuia, atunci când i s-a dat în schimb terenul în litigiu, s-a arătat că a fost imposibil de retrocedat deoarece pe el există în prezent construcții. După anul 1990, respectiv după apariția Legii nr. 18/1991, autorul pârâților, R. S., fiul lui Giormăneanu M., a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate asupra acestui teren, cerere care inițial a fost respinsă, iar ulterior printr-o nouă revenire a acestuia în conformitate cu modificările care au fost aduse pe parcurs Legii nr. 18/1991, validat. Împotriva acestei validări, autorul reclamanților, în calitate de terț, a formulat plângere, în recurs printr-o deciziei a Curții de apel rămasă definitivă și irevocabilă s-a admis plângerea și s-a constat că reconstituirea dreptului de proprietate, respectiv hotărârea comisiei județene pentru acest teren emisă lui R. S. în calitate de moștenitor al lui Giormăneanu M. este nelegală, confirmând și consfințind ca act valabil contractul de schimb al autorului reclamanților cu nr. 1250 din 7 iunie 1961. Din 1961 până la nivelul anului 2010 acest teren a fost stăpânit în permanență de către autorul reclamanților până la decesul său, iar apoi de către reclamanți. Despre pârâți s-a arătat că au apelat la disp. legii 247/2005 și au fost validați cu o suprafață în pct. peste V., apelând la comisia de aplicare a legii 18 pentru a li se admite punerea în posesie pe amplasamentul situat în pct. Peste V., ei vizând și amplasamentul reclamanților dar și cele deținute de familia T. și familia V.. Deoarece comisa a refuzat să-i pună în posesie pe aceste amplasamente, pârâții s-au adresat instanței printr-o cerere înregistrată la judecătoria Curtea de Argeș sub nr._, a fost desemnat în cauză în vederea identificării amplasamentului expertul I. I., iar instanța prin încheiere de ședință, care nu a fost niciodată atacată o dată cu fondul de către pârâți, a dispus ca identificarea amplasamentului să nu includă terenurile deținute legal de către terții M. Ctin și V. I.. Expertul I. I., în mod incorect, a pornit identificarea cu aceste terenuri care erau împomate, împrejmuite, avea anexe pe ele, și astfel în baza acestei identificări nelegale s-a emis procesul-verbal de punere în posesie. Ulterior reclamanții au formulat plângere penală împotriva expertului I. I., s-a constatat de organele de cercetare penală că acesta a săvârșit infracțiunea de mărturie mincinoasă, că acel raport de expertiză este un fals în ceea ce privește mențiunea că suprafața identificată excede dreptului de proprietate M. Ctin și V. I.. P. a formulat acțiune civilă prin care s-a solicitat constatarea nulității absolute parțiale a acestui proces-verbal de punere în posesie pentru terenul de 16.528 mp pct. Peste V. deținut de M. C. și actualmente de reclamanți și prin sentința civilă nr. 1051/2010 s-a admis sesizarea parchetului și s-a dispus desființarea mențiunilor necorespunzătoare realității din raportul de expertiză întocmit la 12 martie 2007 de I. I. și desființarea schiței anexa 3 din raport. S-a mai arătat că din acel moment expertul I. I. a fost exclus din rândul experților topografi, iar reclamanții au acționat în instanța civilă pe baza acestor dovezi pe pârâți și au cerut să se constate nulitatea absolută parțială a procesului-verbal de punere în posesie 27/7 octombrie 2008 în ce privește suprafața de 16.528 mp din pct. Peste V. . o dețineau de peste 40 de ani în condițiile menționate, iar prin sentința civilă nr. 1196/2010 pronunțată în dosarul nr._, definitivă și irevocabilă, s-a admis acțiunea și s-a dispus constatarea nulității absolute parțiale a acestui proces-verbal ca fiind întocmit în condițiile în care avea la bază o expertiză falsă ce ulterior a fost desființată și efectuată împotriva dispozițiilor instanței, recunoscându-li-se astfel drepturile de proprietate asupra acestui teren în contradictoriu cu cei trei pârâți, drepturi ce derivau din contractul de schimb 1250/7 iunie 1961. Reclamanții au mai precizat că fiind vorba despre o acțiune în constatare care nu este executorie nu au putut să-i disloce din posesie pe pârâți pentru că aceștia au refuzat să părăsească acest teren, deși au fost somați și de Comisia Corbeni pe acest aspect. Au invocat ca temei de drept art. 558 și urm. cod civil și respectiv art. 480 și urm. vechiul cod civil.
Prin sentința civilă nr. 888 din data de 27.09.2013 pronunțată de Judecatoria Curtea de Argeș, a fost admisă acțiunea formulată de reclamanții M. C., M. I. și M. V., împotriva pârâților R. M., R. M. și N. E..
Au fost obligați pârâții să le lase reclamanților în deplină proprietate și posesie terenul în suprafață de 18.548 mp, teren extravilan situat în pct. „Peste V.” din ., județul Argeș, cu vecinii: N – moșt. V. I. I. – Straut E., E – izlazul comunal, V- pârâul Turburea și S – moșt. T. I. P. (așa cum a fost identificat în planul de situație – planșa nr. 2 din raportul de expertiză întocmit de expertul Draguț I. – fila 183 dosar).
Au fost obligați pârâți la 4.181,5 lei cheltuieli de judecată către reclamanți.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:
Referitor la terenul în litigiu au existat mai multe litigii începând cu anul 1991, în care atât autorul reclamanților, M. I. C., reclamanții M. C. C., M. C. I. și M. C. V., cât și autorul pârâților, R. S., și pârâții R. M., R. M. și N. E., au avut calitatea de părți, obiectele dosarelor fiind legate de reconstituirea dreptului de proprietate prin aplicarea legilor fondului funciar cu privire la acest teren.
Prin sentința civilă nr. 582/19 martie 1993 pronunțată de Judecătoria Curtea de Argeș în dosarul nr. 2056/1991 s-a respins plângerea petiționarului R. S. împotriva hotărârii nr. 57/1991 a Comisiei Județene Argeș de aplicare a legii fondului funciar, reținându-se că terenul pe care l-a stăpânit în pct. „Peste V.” ca urmare a unui schimb ce a fost legal perfectat în anul 1961 între fostul G.A.S. Merișani și el, ca urmare a aplicării Decretului de comasare nr. 151/1960 se află în administrarea S.C. AGROTIN S.A. Curtea de Argeș, petiționarul fiind îndreptățit să devină acționar la această societate.
Prin decizia civilă nr. 443/12 septembrie 1994 pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr. 3495/1994 s-a respins ca nefondat recursul formulat de R. S. împotriva sentinței civile nr. 582/19 martie 1993 pronunțată de Judecătoria Curtea de Argeș.
Prin sentința civilă nr. 2813/5 decembrie 2000 pronunțată de Judecătoria Curtea de Argeș în dosarul nr. 3750/2000 s-a admis plângerea formulată de petentul M. I. C. împotriva intimaților R. S. și Comisia Județeană Argeș de aplicare a legii fondului funciar de pe lângă Prefectura județului Argeș și s-a constatat nulitatea absolută a hotărârii nr. 96/26 septembrie 2000 a Comisiei Județene Argeș de aplicare a Legii 18/1991, în ceea ce-l privește pe petentul M. I. C..
Prin decizia civilă nr. 2415/R/27 septembrie 2001 pronunțată de Curtea de Apel Pitești în dosarul nr. 4246/2001 s-a admis recursul declarat de petentul M. I. C. împotriva deciziei civile nr. 772/25 aprilie 2011 pronunțată de Tribunalul Argeș, s-a casat decizia și s-a păstrat sentința civilă nr. 2813/5 decembrie 2000 pronunțată de Judecătoria Curtea de Argeș în dosarul nr. 3750/2000.
Prin decizia nr. 885/22 martie 2012 pronunțată de tribunalul Argeș în dosarul nr._ s-a respins ca nefondat recursul declarat de pârâții R. Mihăilia, R. M. și N. E. împotriva sentinței civile nr. 924/31.08.2011 pronunțată de Judecătoria Curtea de Argeș în dosarul nr._, intimați fiind reclamanții T. N. L. și T. E. G.-C..
Prin sentința civilă nr. 282/19 martie 2007 pronunțată de Judecătoria Curtea de Argeș în dosarul nr._ s-a admis în parte, plângerea formulată de petenții R. Mihăilia, R. M. și N. E. în contradictoriu cu intimatele COMISIA JUDEȚEANǍ DE FOND FUNCIAR ARGEȘ-Pitești și COMISIA LOCALĂ DE FOND FUNCIAR CORBENI, județul Argeș, s-a dispus modificarea HGJ nr.58/2006, anexa contestații, poziția 13, s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului în suprafață de 7 ha, parțial cu destinație forestieră, identificat prin schița nr. 1, anexă la raportul de expertiză efectuat de dl. expert I. I., teren moștenit de pe urma autoarei B. F., s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului în suprafață de 9 ha, teren destinație agricolă, identificat în schița nr. 2, anexă la raportul de expertiză tehnică, prin culoare roșu, teren situat în pct.”Predeal” și moștenit de pe urma autoarei Geormăneanu M., s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului în suprafață de 3,4 ha, identificat prin schița nr. 3, anexă la raportul de expertiză, prin culoare neagră, teren situat în pct. ”Peste V.” și moștenit de pe urma autoarei Geormăneanu M., s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului în suprafață de 2,5 ha, ocupat de terțe persoane, prin acordare de despăgubiri sau teren echivalent și s-a omologat raportul de expertiză efectuat de dl. expert I. I.. Referitor la terenul în litigiu, s-a reținut în motivarea hotărârii că „suprafața de 2,5ha este ocupată de numiții S. E., B. I. și M. C., ca urmare a unor schimburi efectuate între . Corbeni. În ce privește suprafața de 2,5ha, ce a format obiectul unor schimburi, având în vedere că nu a fost contestată legalitatea acestor schimburi, instanța va dispune ca reconstituirea dreptului de proprietate să se facă fie pe alte amplasamente libere, fie prin acordarea de despăgubiri, potrivit procedurii prevăzută de art.3 din Legea nr.1/2000 raportat la art.10 din Regulamentul aprobat prin HG nr.890/2005. În plus, instanța reține că nu poate fi primită susținerea intimatei că autorul petenților-R. S.-a fost validat în pct.”Peste vale”cu suprafața de 2,5ha, conform HCJ nr.96/2000, anexa 31,poziția 1 (f.53) întrucât această hotărâre a fost desființată pentru suprafața de 2,5ha, suprafața ocupată de terțe persoane.”
Prin sentința civilă nr. 1196/25 octombrie 2011 pronunțată de Judecătoria Curtea de Argeș în dosarul nr._, s-a admis acțiunea formulată de petenții Metehoiou C. C., M. C. I. și M. C. V. împotriva intimaților R. M., R. M. și N. E. și s-a constatat nulitatea absolută parțială a procesului verbal de punere în posesie nr. 27/07.10.2008 întocmit de Comisia Locală de Fond Funciar Corbeni, în ceea ce privește suprafața de 16.528 m.p. identificată de expert D. V. în schița de la fila 108 dosar.
Reclamanții M. C. C., M. C. I. și M. C. V. sunt moștenitorii numitului M. I. C..
Prin contractul de donație autentificat sub nr. 6400/30 noiembrie 2000 de BNPA Curtea de Argeș, numitul M. I. C. a donat fiilor lui, reclamanții M. C. C., M. C. I. și M. C. V., terenurile proprietatea lui, situate în pct. „Peste V.” din extravilanul comunei Corbeni, județul Argeș, în suprafață totală de 14.769 mp, terenuri despre care s-a menționat că au fost dobândite prin actul de schimb efectuat cu G.A.S. Merișani, județul Argeș încheiat la data de 7 iunie 1961, act înregistrat la fostul Sfat Popular al comunei Corbeni sub nr. 1250.
Pârâții R. M., R. M. și N. E. sunt moștenitorii numitului R. S., care a decedat la data de 16 octombrie 2002. R. S. este fiul și unicul moștenitor al numitei M. Geormăneanu (născută D.), care a decedat la data de 10 august 1990.
Prin actul dotal nr. 4654/2 septembrie 1930, preotul I. D. i-a constituit dotă fiicei sale M. D. la căsătoria cu Eustatiu Geormăneanu două suprafețe de teren, printre care și o bucată de pământ de cinci pogoane sau două hectare și jumătate la ogradă cu sădiri pe ea, situat în ..
Prin sentința civilă nr. 7646/13 septembrie 1951 pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr. 993/1948 s-a partajat averea succesorală lăsată de defunctul I. D., iar M. Geormăneanu a primit și terenul „Peste V.” în suprafață de cca. 5 ha ogradă cu sădiri de pomi.
La decesul defunctei M. Geormăneanu s-a eliberat certificatul de moștenitor nr. 61/28 ianuarie 1991 de către NSL Curtea de Argeș în care s-au menționat ca bunuri imobile în masa succesorală cele două suprafețe de teren dobândite de defunctă prin înzestrare de la părinții săi, situate în pct. „Acasă” și în pct. „Ograda peste vale” din ..
Terenul în litigiu a fost identificat de expertul D. I., care a realizat măsurătorile în prezența reclamantului M. C. I. și a pârâtei R. M.. În raportul de expertiză întocmit, expertul a arătat că terenul pe care l-a identificat ca fiind terenul autorului M. I. C., dat în folosință conform actului de schimb înregistrat cu nr. 1250/07.06.1961 la fostul Sfat Popular Corbeni, pornind de la sud (vecinătatea cu most. T. I. P. și V.), la nord (vecinătatea most. V. I. I.), are forma, suprafața, dimensiunile și vecinătățile arătate în planșa nr. l, fiind delimitat de punctele 26-27- 28-29-30-31-32-33-34-F-G-H-I-l 1-12-13-14-15-K-J-26 și arătat cu culoarea roșu în planșa nr. l (fila 180 dosar). Expertul a menționat că pe acest teren se găsesc edificate două construcții cu caracter nepermanent: C1 - adăpost de ploaie (și fânar) și C2- chioșc (foișor) agrement, construite din material lemnos. A mai concluzionat că acest teren, identificat ca fiind cel stăpânit de M. I. C., a fost donat conform Contractului de donație nr. 6400/30.11.2000 reclamanților M. C. I., M. C. C. și M. C. V., fiecăruia revenindu-i suprafața de 4923 mp (din măsurători S= 6183 mp). Despre terenul pe care autorul M. I. C. l-a stăpânit ca drept de folosință, a precizat că este delimitat de vecinătăți, astfel: pe latura sudică (vecinătatea cu most. T. I. P.) se găsește edificat gard de sârmă cu lăstărișuri și mărăcinișuri pe limita de hotar, pe latura nordică (vecinătate cu most. V. I. I. - Straut E.) limita de hotar lipsea - gardul de sârmă fiind desființat de parați pentru a-și uni proprietățile, pe latura estică (vecinătatea cu izlazul comunal) se găsește gard vechi din sârmă cu lăstărișuri și mărăcinișuri pe limita de hotar, pe latura vestică (vecinătate cu pârâul Turburea) se găsește edificat gard din sârmă cu sălcii și salcâmi pe limita de hotar. Expertul a estimat vechimea împrejmuirilor la circa 40-50 de ani. Expertul a mai arătat că terenul stăpânit de reclamanți are categoria de folosință ,,livadă” având un nr. de 1484 pomi fructiferi (8 pomi/100 mp), fiind cu preponderență pruni și meri, cu vârste cuprinse între 1 an și max. 70 de ani. Despre terenul pe care l-a identificat ca proprietate a pârâților, expertul a arătat că provine de la autoarea Geormaneanu M., conform actului dotal nr. 411/16.08.1930 și a S.C. nr.764/13.09.1951, și are forma, suprafața, dimensiunile și vecinătățile arătate în planșa nr. 1 cu culoarea verde, fiind delimitat de punctele 1-2-3-4-5-6-7-10-20-30-40-41-42-43-44-45-46-47-48-1, iar din suprafața totală S=_ mp: suprafața cu S=_ mp, delimitată de punctele 1-2-3-4-D-C-B-A-40-41-42-43- 44-45-46-47-48-1 reprezintă terenul ce a rămas în proprietatea autoarei Geormaneanu M. și a făcut parte din masa succesorală conform C.M. nr. 61/28.01.1991, suprafață ce este stăpânită de most. D. N. A.; suprafața cu S=_ mp, delimitată de punctele 4-5-6-7-8-9-10-11-12-13-14-15-K-J-26-27-28-29-30-31-32-33-34-35-36-37-38-39-40-A-B-C-D-4 reprezintă suprafața confiscată conform Decretului de stat nr. l 15/1959 și care a fost dată în folosința locuitorilor V. A. N., V. I. I. și M. I. C. conform actului de schimb înregistrat la fostul Sfat Popular al comunei Corbeni sub nr. l250/07.06.1961; suprafața cu S=3763mp, delimitată de punctele 26-J-K-15-16-17-N-M-L-24-25-26 reprezintă suprafața înstrăinată de autoarea Geormaneanu M. lui T. I. P. și V. conform C.V.C. nr. 565/415/09.08.1956 stăpânit de most. T. G.; suprafața cu S=9132 mp, delimitată de punctele 24-L-M-N-17-18-19-20-21-22-23 -24 reprezintă terenul confiscat conform Decretului de Stat nr. 115/1959 și care a fost folosit ca izlaz comunal de Primaria Corbeni și care a fost reconstituit paraților în baza S.C. nr. 282/19.03.2007 și a D.C. nr. l790/2007 a Tribunalului Argeș, ca diferență până la suprafața reconstituită de 3.4 ha. Expertul a mai arătat că terenul delimitat de punctele 1-2-3-4-5-6-7-8-9-10-11-12-13-14-15-K-J-26-48-1, pe conturul lui este materializat prin garduri de sârmă cu lăstărișuri și mărăcinișuri pe limitele de hotar, iar terenul delimitat de punctele 24-L-M-N-17-18-19-20-21-22-23-24 este materializat prin gard de sârmă cu lăstărișuri pe hotar, pe aliniamentul 24-L-M-N-17 și neîmprejmuit, materializat prin semne cu vopsea roșie în punctele de hotar și prin marginea naturală a pârâului Turburea, pe conturul 17-18-19-20-21-22-23-24. expertul a estimat vechimea împrejmuirilor ca având 40-50 de ani. Expertul a mai precizat că terenul proprietatea paraților are categoria de folosință pășune, livadă și fânețe împomate natural, pe care se găsesc pomi fructiferi, cu preponderență pruni și meri (în livada pe care o revendică reclamanții) având vârsta de 1 an - 70 ani. Expertul a concluzionat că din verificarea modalității de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenului în litigiu se desprind următoarele: terenul în litigiu a aparținut autoarei Geormaneanu M. conform actelor primare de proprietate (Act dotal nr. 411/16.08.1930 și S.C. nr.764/13.09.1951), în timpul regimului comunist a fost dat în folosința autorului reclamanților, M. I. C., în baza actului de schimb înregistrat la fostul Sfat Popular al comunei Corbeni sub nr. 1250/07.06.1961, act pe care autorul reclamanților l-a folosit la întocmirea contractului de donație nr. 6400/30.11.2000, odată cu apariția legilor proprietății, autorul paraților, R. S., a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenurile ce au fost confiscate abuziv autoarei Geormaneanu M. începând din anul 1991, și abia în anul 2007, în baza S.C. nr. 282/19.03.2007 i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru terenul din punctul „Peste V.” pentru suprafața de 3.4 ha, iar pentru suprafața stăpânită de terțe persoane - în suprafața de 2.5 ha s-a dispus să i se reconstituie dreptul de proprietate prin acordarea de despăgubiri sau teren echivalent, teren care exista ca echivalent pe fostul amplasament, întrucât terenurile pe care le-a comasat G.A.S. Merișani, după 1991 au revenit foștilor proprietari, deci și lui M. I. C., autorul reclamanților, așa cum au declarat pârâții în faza de cercetare de la fața locului, și de care nu se face vorbire în înscrisurile de la dosarul cauzei. Expertul a mai arătat că terenul pe care l-a avut în folosință autorul reclamanților în timpul regimului comunist se găsește în proprietatea pârâților conform S.C. nr. 282/19.07.2007. În concluzie, expertul a precizat că titlurile de proprietate invocate de părți se suprapun pe suprafața S=_ mp, delimitata de punctele 11-12-13-14-15-K-J-26-27-28-34-F-G-H-I-l 1 și arătată cu culoarea roșu în planșa nr. 2 din care pârâții stăpânesc suprafața S=_ mp, delimitată de punctele 11-12-13-14-15-K-J-26-27-28-34-F-G-H-I-l1, iar terenul în litigiu are valoarea V=_ lei. Expertul a mai arătat că terenul în litigiu din punctul „Peste V.” a făcut obiectul litigiilor soluționate prin hotărârile judecătorești depuse la dosar cu excepția deciziei nr. 885/22.03.2012 pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr. l_ care se referă la terenul ce a aparținut autoarei Geormaneanu M. și care a fost înstrăinat cu C.V.C. nr. 565/415/09.08.1956 lui T. I. P. și T. V..
Referitor la stăpânirea terenului în litigiu, prin răspunsurile la interogatoriu, pârâții au recunoscut că începând cu anul 1961 și până în anul 2008 terenul a fost stăpânit de autorul reclamanților și apoi de reclamanți (întrebarea nr. 3, întrebarea nr. 4) și că în prezent terenul este stăpânit de pârâți (întrebarea nr. 6, întrebarea nr. 8).
Cu privire la titlul cu care au stăpânit reclamanții terenul în litigiu în perioada 1961-2008, pârâții au susținut că reclamanții au avut doar folosința asupra terenului, iar dreptul de proprietate a fost al pârâților (întrebarea nr. 13).
La rândul lor, reclamanții, prin răspunsurile la interogatoriu, au recunoscut că până în anul 1961 terenul în litigiu a aparținut autoarei pârâților, Giormăneanu M., care l-a stăpânit (întrebarea nr. 9, întrebarea nr. 11).
Din declarațiile martorilor audiați în cauză au rezultat aspecte similare, respectiv că familia Geormăneanu M. și I. era foarte bogată și avea o ogradă peste o apă, că terenul în litigiu situat în pct. „Peste V.” era împrejmuit cu gard de nuiele, era stăpânit în anul 1965 de familia M., care a mai plantat pomi de a lungul timpului, pruni, terenul fiind obținut de la stat în schimbul unui alt teren care a intrat la IAS Corbeni, aflat în pct. "M. și Ariniș", iar în ultimii ani reclamanții M. nu au mai fost văzuți pe teren, că de cca. 4-5 ani terenul în litigiu, denumit pct. „O.” a fost stăpânit de pârâți, terenul fiind la origine al lui Geormăneanu M., dar apoi a fost împroprietărită de stat familia M., iar familia R. a intrat în posesia terenului din anul 2008.
Asupra terenului în litigiu invocă deci un drept de proprietate atât reclamanții cât și pârâții, titlurile invocate de părți suprapunându-se cu privire la suprafața de 18.548 mp, terenul fiind stăpânit de către pârâți din anul 2008 și până în prezent, iar anterior de către reclamanți și autorul lor în perioada 1961-2008, instanta procedand la compararea titlurilor invocate de părți pentru a stabili dacă sunt sau nu îndeplinite condițiile unei acțiuni în revendicare.
În acțiunea în revendicare de față, reclamanții au invocat un drept de proprietate asupra terenului în litigiu, dobândit prin act de schimb cu G.A.S. Merișani și act de donație de la autorul lor, coschimbașul inițial, precum și o stăpânire necontestată în perioada 1961-2008. Pârâții, la rândul lor, au invocat un drept de proprietate asupra terenului în litigiu dobândit prin moștenire legală succesivă de la fostul proprietar și prin reconstituirea dreptului de proprietate în baza legilor fondului funciar, pe vechiul amplasament, așa cum este dovedit de actul primar, actul de înzestrare din anul 1930.
Între părți, precum și între acestea și comisiile de fond funciar, au existat mai multe litigii în cadrul cărora s-au analizat toate susținerile și înscrisurile prezentate de părți în dovedirea dreptului de proprietate, stabilindu-se că terenul în litigiu, deși a aparținut autoarei pârâților, Geormăneanu Mariora, a format obiectul unor schimburi, astfel că reconstituirea dreptului de proprietate nu se poate face pe vechiul amplasament, ci trebuie realizată fie pe alte amplasamente libere, fie prin acordarea de despăgubiri, iar hotărârea de validare a autorului pârâților R. S. pentru acest teren (pct.”Peste vale”cu suprafața de 2,5ha, conform HCJ nr.96/2000, anexa 31, poziția 1) a fost desființată pentru suprafața ocupată de terțe persoane (printre care și cea în litigiu ocupată de reclamanți). De asemenea s-a constatat nulitatea absolută parțială a procesului-verbal de punere în posesie nr. 27/07.10.2008 întocmit de Comisia Locală de Fond Funciar Corbeni, în ceea ce privește suprafața de 16.528 m.p. identificată de expert D. V. în schița de la fila 108 dosar, proces-verbal invocat de pârâți ca dovada a dreptului lor de proprietate prin reconstituirea pe vechiul amplasament.
Prin hotărârile judecătorești menționate, care se bucură pe deplin de efectul pozitiv al autorității de lucru judecat, s-a apreciat, deci, pe de o parte, că acel act de schimb invocat de reclamanți a fost legal perfectat, iar, pe de altă parte, că terenul în litigiu a fost în mod expres înlăturat de la reconstituirea dreptului de proprietate pe vechiul amplasament.
Potrivit disp. art. 563 Cod civil, care definește acțiunea în revendicare, proprietarul unui bun are dreptul de a-l revendica de la posesor sau de la o altă persoană care îl deține fără drept, având de asemenea, dreptul la despăgubiri, dacă este cazul, iar dreptul de proprietate dobândit cu bună-credință, în condițiile legii, este pe deplin recunoscut.
Acțiunea în revendicare presupune deci ipoteza în care reclamantul a pierdut posesia bunului proprietatea sa, bunul fiind posedat fără drept de către pârât, fiind esențiale deci atât stabilirea momentului în care proprietarul a pierdut posesia cât și a modalității în care pârâtul a intrat în posesia bunului.
Reclamanții sunt cei care anterior apariției litigiului au justificat un drept de proprietate asupra terenului în litigiu, dovedit de actul de schimb din 1961 și s-a dovedit necontestat că posesia terenului a fost într-adevăr în perioada 1961 - 2008 la reclamanți, dar că pârâții au intrat în posesia terenului în baza unui proces-verbal de punere în posesie, ca urmare a executării unor hotărâri judecătorești pronunțate în contradictoriu doar cu comisiile de fond funciar. Acel proces-verbal a fost însă declarat nul printr-o hotărâre judecătorească, iar pârâții au fost înștiințați și avertizați de organele și instituțiile îndreptățite despre această împrejurare.
În cazul de față deci reclamanți invocă un titlu de proprietate și o posesie necontestată pentru perioada 1961 – 2008, în timp ce titlul invocat de pârâți, în baza căruia au intrat în posesia terenului în anul 2008, a fost declarat nul, iar reconstituirea dreptului de proprietate pe vechiul amplasament în acest punct nu se regăsește în nicio hotărâre judecătorească invocată. Comparându-se deci titlurile invocate de părți se apreciază că de fapt singurii care prezintă un titlu valabil pentru dovedirea dreptului de proprietate asupra terenului în litigiu sunt reclamanții, astfel încât posesia exercitată de pârâți apare ca fiind fără drept.
Referitor la pârâți, s-a apreciat că actele primare invocate de aceștia nu pot fi avute în vedere ca titlu în această acțiune în revendicare cât timp nu există acte (titlu de proprietate, adeverință de reconstituire, proces-verbal de punere în posesie) valabil eliberate în baza Legii fondului funciar aplicabilă în cazul pârâților. Astfel, pârâții nu au titlu de proprietate eliberat în baza Legii fondului funciar, reconstituirea dreptului de proprietate s-a dispus prin hotărâre judecătorească, dar cu exceptarea expresă a reconstituirii pe vechiul amplasament pentru terenul în litigiu, iar procesul-verbal de punere în posesie a pârâților asupra terenului în litigiu, întocmit de comisia locală, a fost anulat prin hotărâre judecătorească irevocabilă.
O astfel de interpretare este determinată în primul rând de aspectul pozitiv al puterii lucrului judecat, în sensul că partea care a câștigat procesul se poate prevala de dreptul recunoscut prin hotărârea rămasă definitivă într-o nouă judecată, iar în al doilea rând de necesitatea asigurării principiului securității raporturilor juridice, care implică între altele ca soluția definitivă dată de o instanță cu privire la orice litigiu să nu mai fie repusă în discuție. Deci, reclamanții care au triumfat în litigiile anterioare soluționate irevocabil în favoarea lor, unele chiar în contradictoriu cu pârâții sau autorul lor, pot invoca cu succes dreptul de proprietate asupra terenului în litigiu recunoscut prin sentințele civile menționate.
Pentru aceste considerente, instanta de fond a admis actiunea in revendicare formulata de reclamanti.
Impotriva hotararii Judecatoriei Curtea de Arges au declarat recurs, in termen legal, paratii R. M., R. M. si R. E., criticand-o, in esenta, ca nelegala si netemeinica, pentru urmatoarele:
In cadrul unei actiuni in revendicare, reclamantul este cel care trebuie sa dovedeasca un drept de proprietate valabil, incalcat abuziv de paratul care poseda fara titlu bunul. In cauza de fata, reclamantii au invocat ca si dovada a dreptului de proprietate asupra terenului in litigiu un act de schimb incheiat in anul 1961 intre GAS Merisani si mai multe persoane, printre care si autorul reclamantilor. Prin acest act, GAS, neproprietar, intrucat terenul apartinea autoarei paratilor, preda autorului reclamantilor terenul in folosinta.
Reclamantii, invocand actele de proprietare primare-actul dotal din 1930, sentinta de partaj nr.764bis/1951, au formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru terenul revendicat de reclamanti, cerere apreciata ca intemeiata prin sentinta pronuntata de Judecatoria Curtea de Arges in dosarul_, dispunandu-se si punerea in posesie cu acest teren.
Prin mijloace indoielnice, reclamantii au reusit sa demonstreze vinovatia expertului tehnic, iar ulterior anularea absoluta si partiala a procesului-verbal de punere in posesie a paratilor, fara insa ca sentinta pronuntata sa consfiinteasca dreptul de proprietate al reclamantilor.
Operatiunea de comparare a drepturilor autorilor partilor de la care provin titlurile conduce la concluzia ca reclamantii nu au un titlu valabil, intrucat coschimbasul din actul de schimb nu detinea in proprietate terenul. Nu se poate sustine ca autoarea paratilor a pierdut dreptul de proprietate al bunului preluat prin Decretul nr.115/1959, in acest sens fiind si decizia nr.5154/2004 pronuntata de ICCJ, care a retinut ca prin actul normativ mentionat nu a operat o expropriere, ci doar o preluare in folosinta a terenurilor. Reiese ca schimbul a avut ca obiect bunul altuia, fiind lovit de nulitate absoluta, conform art.1407 C.civ. de la 1864.
Actul de schimb nu este opozabil paratilor, in plus, el nerespectand conditiile de autorizare si forma impuse de Decretul nr.151/1950.
S-a incercat a se sustine dobandirea dreptului de proprietate ca efect al uzucapiunii, intrucat detentia precara ar fost intervertita in posesie utila. Se constata insa ca nu se regaseste niciuna dintre modalitatile de intervertire a detentiei precare, conform art.1858 C.civ.
Cat priveste autoritatea de lucru judecat a hotararilor judecatoresti, recurentii au sustinut ca aceasta nu poate fi retinuta, actul de schimb, nul absolut, nefiind opozabil paratilor si nereprezentand titlu invocat in vreo actiune in revendicare pana acum.
Reconstituirea dreptului de proprietate s-a dispus prin sentinta civila nr.282/2007, judecatorul avand in vedere o situatie diferita, respectiv faptul ca terenul era stapanit de terte persoane.
Pentru aceste motive s-a solicitat casarea sentintei si, in rejudecare, respingerea actiunii in revendicare.
Analizand actele si lucrarile dosarului, tribunalul considera recursul nefondat.
Astfel, esential pentru solutionarea litigiului de fata este, asa cum a sesizat si prima instanta, faptul ca, pentru terenul in discutie, s-au desfasurat mai multe procese intre aceleasi parti. Relevanță au sentinta civila nr.2813/2000 pronuntata de Judecatoria Curtea de Arges, decizia civila nr.2415/2001 a Curtii de Apel P., hotarari prin care, analizandu-se legalitatea reconstituirii dreptului de proprietate in favoarea autorului paratilor, s-a retinut ca terenul in discutie apartine lui M. C., in temeiul actului de schimb din 1961, iar R. S. nu este indreptatit la reconstituire in ceea ce priveste aceasta suprafata. De asemenea, prin sentinta civila nr.1196/2011 pronuntata de Judecatoria Curtea de Arges, s-a constatat nulitatea absoluta partiala a procesului-verbal de punere in posesie nr.27/2008 intocmit de CLFF Corbeni, in ceea ce priveste suprafata de_ mp, hotararea ramanand irevocabila prin decizia civila nr.1726/2012 a Tribunalului Arges.
Se impune a se aprecia, asadar, asupra efectelor pe care cele retinute prin hotararile susmentionate le au in cauza de fata.
Autoritatea de lucru judecat cunoaște, conform reglementării actuale, două manifestări procesuale, respectiv aceea de excepție procesuală – conform art.1201 Cod civil și art.166 Cod pr.civilă - și aceea de prezumție, mijloc de probă, de natură să demonstreze ceva în legătură cu raporturile juridice între părți - conform art.1200 pct.4 și art.1202 alin.2 Cod civil.
Dacă în manifestarea sa de excepție procesuală, care corespunde unui efect negativ, extinctiv, de natură să oprească a doua judecată, autoritatea de lucru judecat presupune, într-adevăr tripla identitate de elemente prevăzută de art.1201 Cod civil – obiect, părți și cauză – nu tot astfel se întâmplă atunci când, acest efect important al hotărârii, se manifestă pozitiv, respectiv, demonstrând modalitatea în care au fost dezbătute anterior anumite aspecte litigioase în raporturile dintre părți, fără posibilitatea de a se statua diferit.
Altfel spus, efectul pozitiv al lucrului judecat, se impune într-un al doilea proces care are legătură cu chestiunea litigioasă dezbătută anterior, fără posibilitatea de a mai fi contrazis.
Această reglementare a autorității de lucru judecat în forma prezumției vine să asigure, din nevoia de ordine și stabilitate juridică, evitarea contrazicerilor între considerentele hotărârii judecătorești, fiind interzisă readucerea în fața instanțelor a chestiunii litigioase deja rezolvate și nu aduce atingere dreptului la un proces echitabil prevăzut de art.6 din CEDO, deoarece, dreptul de acces la justiție nu este unul absolut, el poate cunoaște limitări, decurgând din aplicarea altor principii.
Potrivit prezumției lucrului judecat (art. 1200 pct. 4, cu referire la art. 1202 alin. 2 din Codul civil), o hotărâre irevocabilă exprimă realitatea raporturilor juridice dintre părți (res judicata pro veritate habetur), neputându-se primi vreo dovadă contrară, față de caracterul absolut al prezumției (art. 1202 alin. 2 din Codul civil). (ICCJ - Secția civilă și de proprietate intelectuală, decizie civilă nr. 5834 din 19 septembrie 2007).
Or, asa cum a observat si instanta de fond, valabilitatea dreptului de proprietate al reclamantilor M. a fost analizata prin hotararile judecatoresti mentionate, problema litigioasa bucurandu-se de o solutionare irevocabila. Imprejurarea ca celelalte litigii nu au avut ca si obiect revendicare nu are relevanta, intrucat prezumtia puterii de lucru judecat nu implica existenta triplei identitati de obiect, parti si cauza. Actul de schimb din anul 1961 a fost invocat de reclamantii M. in toate litigiile avand ca obiect terenul situat in pct. Peste vale, paratii R. avand posibilitatea sa invoce in acele procese toate argumentele pentru care apreciau ca nevalabil acest act juridic. Motivele sustinute in fata instantei de fond si reiterate in recurs nu fac altceva decat sa repuna in discutie solutiile pronuntate de instante anterior, solutii intrate in puterea lucrului judecat, astfel incat, retinand efectul pozitiv al puterii lucrului judecat de care se bucura sentintele si deciziile susmentionate, in mod legal si temeinic prima instanta a apreciat ca reclamantii au un drept preferabil.
Pe de alta parte, si indreptatirea recurentilor-parati la reconstituirea dreptului de proprietate pe vechiul amplasamant in pct. Peste vale a facut obiectul analizei instantelor judecatoresti in cadrul oferit de procedura speciala a Legii nr.18/1991. Astfel, prin sentinta civila nr.582/1993, Judecatoria Curtea de Arges a apreciat plangerea formulata de R. S. impotriva Hotararii nr.57/1991 a CJFF Arges, ca neintemeiata, retinand ca petentul este indreptatit la a primi actiuni pentru terenul de 2,04 ha situat in pct. Peste vale, teren detinut, printre altii, si de M. C.. De asemenea, prin sentinta civila nr.282/2007, Judecatoria Curtea de Arges a dispus ca, pentru suprafata de 2,5 ha din pct. Peste vale, ocupata de terte persoane (printre care si M. C.) in temeiul unor schimburi, reconstituirea dreptului de proprietate sa se faca prin acordare de despagubiri sau teren echivalent. Situatia de fapt existenta la momentul pronuntarii acestei din urma sentinta este asemanatoare celei din prezent, reclamantii M. invocand si la acel moment dreptul de proprietate in temeiul actului de schimb, singura diferenta constand in imprejurarea ca intre timp acestia au pierdut posesia, ca urmare a intocmirii procesului-verbal de punere in posesie, ulterior desfiintat partial. Asadar, recurentii-parati nu numai ca in momentul de fata nu sunt in posesia unor acte de proprietate emise in procedura legii fondului funciar, dar nici nu le-a fost recunoscuta vreodata indreptatirea la reconstituirea dreptului prin atribuirea in natura si pe vechiul amplasament al terenurilor din pct. Peste vale. Chiar daca autoarea lor a avut in proprietate aceste terenuri, ulterior preluate de stat, ca urmare a parcurgerii procedurii speciale a fondului funciar paratilor li s-a recunoscut doar dreptul de a obtine despagubiri sau teren echivalent, iar nu si vechiul amplasament, stapanit de reclamanti legal, cum s-a statuat prin mai multe hotarari irevocabile.
In conditiile in care se retine ca valabilitatea actului de schimb, invocat de reclamanti ca si temei al dreptului de proprietate, a fost stabilita irevocabil, analiza motivului de recurs privind dobandirea dreptului prin prescriptie achizitiva nu se mai impune.
Rezulta ca solutia de admitere a actiunii in revendicare este legala si temeinica, urmand ca, pe cale de consecinta, in temeiul art.312 C.pr.civ., recursul sa fie respins, ca nefondat.
Constatand ca au cazut in pretentii, in temeiul art.274 C.pr.civ., recurentii vor fi obligati la plata cheltuielilor de judecata suportate de intimatii M. in recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul formulat de pârâții R. M., domiciliată în comuna Corbeni, ., județul Argeș, R. M. și R. E., ambii cu domiciliile alese la R. M., împotriva sentinței civile nr.888 din data de 27.09.2013 pronunțată de Judecatoria Curtea de Argeș în dosarul nr._, intimați-reclamanti fiind M. C., domiciliat în municipiul Curtea de Argeș, ., județul Argeș, M. I. și M. V., ambii cu domiciliile alese la M. C., și intimata-pârâtă N. E., ca nefondat
Obligă recurenții la plata către intimații M. a sumei de 2000 lei, cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 11 Iunie 2014.
Președinte, R. V. | Judecător, A. M. | Judecător, N. S. |
Grefier, G. G. |
red.A.M./08.07.2014
dact.C.E.C./4 exp.
| ← Rezoluţiune contract. Decizia nr. 1401/2014. Tribunalul ARGEŞ | Pretenţii. Decizia nr. 31/2014. Tribunalul ARGEŞ → |
|---|
