Servitute. Decizia nr. 1421/2014. Tribunalul ARGEŞ

A fost admisă cererea reconvențională formulată de pârâții-reclamanți N. S., cu domiciliul în sector 5, București, T., nr. 2A; G. F., cu domiciliul în sector 4, București, ., .; S. L., cu domiciliul în .; N. G., cu domiciliul în ., jud. Argeș în contradictoriu cu reclamanta-pârâtă M. V., cu domiciliul în sector 4, București, M. D., nr. 2-4, .> S-a dispus schimbarea servituții de trecere omologând varianta A a raportului de expertiză întocmit în cauză de ing. exp. D. I., servitute identificată prin culoarea galbenă în planșa nr. 2 a raportului și punctele 4-5-6-7-8-9-10-11-12-13-14-40-41-42-43-44-45-46-4, raport ce face parte integrantă din prezenta sentință.

A fost obligată reclamantă să plătească pârâtului cheltuieli de judecată în sumă de 1650 lei.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Pitești la data de 13.06.2012 sub nr._ reclamanta M. V. a solicitat instanței ca, prin hotărârea ce va pronunța, în contradictoriu cu pârâții: N. S., G. F., S. L., N. G. și ., să se emită o hotărâre prin care să se instituie pe terenurile pârâților servitute de trecere în favoarea reclamantei pe . de Nord – identificată în Anexa 1A intitulată Plan de situație, anexată cererii.

În motivarea cererii se arată că reclamanta este moștenitoarea numitei D. D. care a dobândit în contradictoriu cu pârâții, prin sentința civilă nr. 2761/15.06.2006 a Judecătoriei Pitești terenul curți-construcții în suprafață de 822 mp, situat în . Launelui cu vecini la N – lot N. G. F., E – lot N. Ș., S – N. Ilarion, V – pădure, casă în suprafață utilă de 22,98 mp situată pe terenul curți construcții și s-a instituit pe terenul pârâților o servitute de trecere în favoarea defunctei, pe . de nord, la 2,5 m de gardul despărțitor, având o lățime de 1,5 m și o lungime de 50 m, . la acea dată cu alta existentă pe lângă proprietatea lui N. F. care da în drumul public (așa cum se menționează în raportul de expertiză întocmit în dosarul 1352/2005). Această ultimă alee a fost construită de zeci de ani, fiind folosită în comun de autorii reclamantei și de către pârâți. În anul 2008 pârâții au blocat accesul la respectivul drum de servitute cu o poartă metalică legată cu un lanț și blocată cu un lacăt.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 617 și urm. Cod civil.

S-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, conform art. 242 alin.2 C.pr.civ.

În dovedirea cererii, la dosarul cauzei au fost depuse următoarele înscrisuri în copie: (f. 6-17).

La data de 24.04.2013 reclamanta a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.

Pârâții au formulat întâmpinare – reconvențională prin care au solicitat respingerea cererii ca inadmisibilă, cu cheltuieli de judecată.

Pe cale reconvențională au solicitat schimbarea locului de exercitare a servituții, deoarece exercitarea servituții ar rămâne la fel de comodă pentru reclamantă.

În motivare se arată că cererea formulată este inadmisibilă deoarece servitutea de trecere există fiind instituită prin sentința civilă nr. 2761/15.06.2006.

Cu privire la susținerile reclamantei că pârâții au blocat accesul la drumul de servitute cu o poartă metalică legată cu un lanț și blocată cu un lacăt precizează că reclamanta a avut permanent acces la proprietatea sa iar în urma discuțiilor purtate pârâții i-au oferit o cheie de acces însă aceasta nu s-a preocupat să închidă poarta, iar când i s-a adus la cunoștință acest lucru a refuzat categoric să mai primească cheia. Mai mult reclamanta nu și-a manifestat în nici un fel opunerea față de edificarea porții.

Se mai arată că au propus reclamatei să schimbe de comun acord servitutea de trecere, dar nu au primit nici un răspuns concret.

În drept, întâmpinarea nu a fost motivată.

În susținerea întâmpinării au fost depuse înscrisuri (f. 43-57).

Cererea reconvențională a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 50 lei și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei.

În soluționarea cauzei instanța încuviințat și administrat proba cu înscrisuri, proba cu expertiza tehnică specialitatea topografie, raportul de expertiză fiind depus la filele 64-77.

Părțile au depus la dosar concluzii scrise.

Prin sentința civilă nr. 2761/15.06.2006 a Judecătoriei Pitești terenul curți-construcții în suprafață de 822 mp, situat în . Launelui cu vecini la N – lot N. G. F., E – lot N. Ș., S – N. Ilarion, V – pădure, casa în suprafață utilă de 22,98 mp situată pe terenul curți construcții au fost atribuite în lot autoarei reclamantei instituindu-se pe terenul pârâților o servitute de trecere în favoarea defunctei, pe . de nord, la 2,5 m de gardul despărțitor, având o lățime de 1,5 m și o lungime de 50 m, . la acea dată cu alta existentă pe lângă proprietatea lui N. F. care da în drumul public (așa cum se menționează în raportul de expertiză întocmit în dosarul 1352/2005).

Reclamanta solicită pe calea prezentei acțiuni să se instituie pe terenurile pârâților servitute de trecere în favoarea sa pe . de Nord – identificată în Anexa 1A intitulată Plan de situație, anexată cererii, temeiul de drept al acțiunii sale fiind art. 617 și urm. Cod civil.

Prin urmare reclamanta solicită instituirea aceleiași servituți deja creată prin sentința de partaj, cerere inadmisibilă câtă vreme sarcina deja există.

Prin cererea reconvențională pârâții au solicitat schimbarea locului de exercitare a servituții, deoarece exercitarea servituții ar rămâne la fel de comodă pentru reclamantă.

Din raportul de expertiză întocmit în cauză reiese că este cea mai economicoasă și mai putin împovărătoare pentru fondul aservit aflat în patrimoniul pârâtului-reclamant este calea identificată prin culoarea galbenă în planșa nr. 2 a raportului și punctele 4-5-6-7-8-9-10-11-12-13-14-40-41-42-43-44-45-46-4.

De aceea în temeiul art. 616 și 618 c.civ instanța a admis cererea reconventională și a dispus schimbarea modului de exercitare al servituții omologând varianta A a raportului de expertiză întocmit în cauză de ing. exp. D. I..

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta M. V. care susține:

Sentința este netemeinică și nelegală (art.304¹ și art.304 pct.9 Cod pr.civilă), deoarece instanța a respins greșit acțiunea ca inadmisibilă, fără a da cuvântul părților pe această excepție. Dacă instanța punea în discuție această excepție, reclamanta putea aduce lămuriri în sensul că a dorit instituirea unui drept de servitute până la drumul public, în continuarea servituții de trecere ce a fost stabilită prin sentința civilă nr.2761/15.06.2006 a Judecătoriei Pitești.

Instanța nu a analizat apărările reclamantei și conținutul raportului de expertiză tehnică, schimbând servitutea care avea o lățime de 2,5 m cu una care are o lățime de doar 1,5 m.

Recurenta reclamantă apreciază că instanța trebuia să stabilească servitutea de trecere, în continuarea celei existente, conform variantei B, întrucât variantele A și C nu țin cont de situația geomorfologică și de perspectivele de dezvoltare imobiliară din zonă.

Examinând actele dosarului și sentința recurată, tribunalul va reține:

Prin cererea de chemare în judecată, recurenta reclamantă a solicitat instanței să instituie pe terenurile pârâților o servitute de trecere în favoarea sa.

În motivarea cererii, recurenta reclamantă a precizat că în favoarea autoarei sale s-a stabilit o servitute de trecere, prin sentința civilă nr.2761/2006 a Judecătoriei Pitești. Servitutea din această sentință se prelungea la data respectivă cu o alta, existente pe lângă proprietatea lui N. F., care dădea în drumul public.

Această ultimă alee, a fost blocată în anul 2008, cu o poartă metalică, iar intimații pârâți îi refuză intimatei reclamante accesul.

Raportat la limitele cadrului procesual obiectiv și la argumentele redate de recurentă în cuprinsul cererii de chemare în judecată, tribunalul reține că prima instanță a statuat corect în sensul că este inadmisibilă o nouă servitute de trecere, în condițiile în care există o astfel de servitute în temeiul sentinței civile nr.2761/2006 a Judecătoriei Pitești.

Pe fondul cauzei, tribunalul reține că prin sentința civilă nr.2761/2006 a Judecătoriei Pitești, rămasă irevocabilă (f.8, 9), s-a stabilit în favoarea autoarei recurentei - numita D. D., o servitute de trecere pe terenurile numitei N. F. și al intimaților N. S., G. F., S. L., N. G., cu o lățime de 2,5 m și o lungime de 50 m, situată în partea de nord, la 2,5 m de gardul despărțitor.

În cauză s-a formulat de către intimații pârâți o cerere reconvențională (f.30-31), prin care au solicitat schimbarea locului de exercitare a servituții de trecere din sentința civilă nr.2761/2006 a Judecătoriei Pitești, pe motiv că se impune stabilirea unei noi servituți care să fie mai comodă tuturor părților, ținând cont de construcțiile edificate pe latura de nord a proprietății intimaților și având în vedere că recurenta nu locuiește în imobilul în favoarea căruia s-a stabilit servitutea.

În cauză s-a efectuat o expertiză tehnică de către ing.D. I. (f.64-71), prin care s-a identificat servitutea stabilită prin sentința civilă nr.2761/2006 a Judecătoriei Pitești, constatându-se de către instanță că această servitute nu asigură accesul recurentei la drumul sătesc întrucât se oprește la limita proprietății intimatului N. S..

La raportul de expertiză, recurenta reclamantă nu a formulat obiecțiuni, iar cu ocazia dezbaterilor în fond, această parte, prin apărător, a solicitat instanței schimbarea modalității de exercitare a servituții de trecere conform variantei B.

În această variantă redată în planul de situații – planșa 2 anexă la expertiză (f.70), servitutea stabilită inițial prin sentința nr.2761/2006 a Judecătoriei Pitești se prelungește pe terenul proprietatea intimatului N. S. până la drumul sătesc, trecând însă prin imediata apropiere a casei și anexelor gospodorești aflate în proprietatea acestui intimat. În această variantă servitutea de trecere ar fi foarte împovărătoare pentru intimatul N. S., care ar fi împiedicat să-și exercite folosința normală asupra imobilelor construcție.

În alegerea variantei în care se va stabili modalitatea de exercitare a servituții de trecere, tribunalul va ține seama de prev.art.767 alin.2 Cod civil, conform cărora schimbarea locului de exercitare a servituții se poate dispune dacă există un interes serios și legitim din partea proprietarului fondului aservit, și dacă noua servitute rămâne la fel de comodă pentru proprietarul fondului dominat.

Expertul a delimitat alte două variante A și C, iar tribunalul apreciază că varianta A răspunde necesităților tuturor părților, întrucât este la limita sudică a proprietăților, de la gardul ce delimitează proprietatea părților de a terților, are o lățime de 2,5 m și nu afectează folosirea de către toate părțile, în mod eficient, a terenurilor și construcțiilor.

Pentru considerentele expuse, în baza art.312 rap.la art. art.304¹ și art.304 pct.9 Cod pr.civilă, recursul va fi respins ca nefondat.

În baza art.274 Cod pr.civilă, recurenta, ca partze căzută în pretenții va fi obligată să plătească intimaților suma de 800 lei, cheltuieli de judecată, constând în onorariu avocat (f.22).

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta M. V. împotriva sentinței civile nr. 7092/12.09.2013, pronunțată de Judecătoria Pitești în dosarul nr._, intimați fiind N. S., G. F., S. L., N. G., .

Obligă recurenta la 800 lei către intimați, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi 28.05.2014.

red.M.V.

dact.C.E.C./4 exp.

10.06.2014.