Partaj judiciar. Decizia nr. 1433/2014. Tribunalul ARGEŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1433/2014 pronunțată de Tribunalul ARGEŞ la data de 28-05-2014 în dosarul nr. 1208/214/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ARGEȘ
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA NR. 1433
Ședința publică din 28.05.2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A. M.
JUDECĂTOR: A. D.
JUDECĂTOR: R. V.
GREFIER: E. N.
Pe rol fiind soluționarea recursurilor formulate de recurenta-reclamantă Perneși N. și recurenții-pârâți S. G. și B. V. împotriva sentinței civile nr. 1099/29.10.2013 pronunțată de Judecătoria Costești în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul-pârât R. T., având ca obiect partaj judiciar.
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns recurenta-reclamantă Perneși N., personal și asistată de avocat T. A. în baza împuternicirii avocațiale nr._/2014 depusă la dosarul cauzei, recurenții-pârâți S. G. și B. V., prin avocat L. L. în baza împuternicirii avocațiale nr._/2014 depusă la dosarul cauzei și intimatul-pârât R. T., personal.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței următoarele: prin serviciul registratură, la data de 21.05.2014, recurenții-pârâți S. G. și B. V. depun la dosarul cauzei întâmpinare, în dublu exemplar. Prin serviciul registratură, la data de 23.05.2014, recurenta-reclamantă Perneși N. depune la dosarul cauzei întâmpinare, în dublu exemplar și un set de înscrisuri într-un exemplar.
Recurenta-reclamantă, prin avocat, depune la dosarul cauzei dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 14 lei conform chitanței nr._/15.05.2014, timbru judiciar de 0,3 lei și un memoriu.
Instanța pune în discuția părților îndreptarea conceptei în sensul ca, față de intimatul-pârât R. T. să nu se mai îndeplinească nici un act de procedură raportat la dispozițiile instanței de fond luate prin încheierea din data de 25.09.2012, încheiere necontestată prin recursurile formulate.
Recurenta-reclamantă și recurenții-pârâți, prin avocat arată că sunt de acord cu îndreptarea conceptei în acest sens.
Raportat la împrejurările expuse mai sus, instanța dispune scoaterea din cauză, în acest stadiu procesual, a intimatului-pârât R. T..
La interpelarea instanței, părțile prezente, prin apărători arată că nu mai au alte cereri prealabile de formulat.
Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat instanța acordă cuvântul pe probe.
Părțile prezente, prin apărători solicită încuviințarea probei cu înscrisuri, respectiv cele aflate deja la dosarul cauzei.
Instanța ia act că părțile nu mai înțeleg să solicite în această faza procesuală probe noi în susținerea recursurilor.
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Recurenta-reclamantă, prin avocat solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, modificarea hotărârii pronunțată de instanța de fond sub aspectul formării și compunerii loturilor ce i-au fost atribuite, cu cheltuieli de judecată.
Arată recurenta-reclamantă, prin avocat că, a solicitat instanței de fond să aibă în vedere varianta trei din raportul de expertiză efectuat în cauză, în sensul acordării suprafeței de 3149 mp în punctul „Acasă”, cu obligarea sa la sultă corespunzătoare pentru ca toate părțile să primească aceleași loturi valorice și niciuna din ele să nu fie prejudiciată în vreun fel, cât și solicitarea subsidiară de ieșire din indiviziune conform variantei efectuată de expert în completarea la raportul de expertiză depusă la termenul din 1.10.2013, respectiv pentru reclamantă lotul unu compus din suprafața de teren de 1574,96 mp în punctul „Acasă” și suprafața de 7465 mp teren extravilan, cu obligarea sa la sultă corespunzătoare.
Menționează recurenta-reclamantă, prin avocat că, expertul cauzei nu a respectat obiectivul solicitat de instanță, anume ca și terenul extravilan să fie împărțit în trei suprafețe egale și, deși a formulat obiecțiuni la termenul din 22.10.2013, acestea au fost respinse în mod nejustificat.
Precizează recurenta-reclamantă, prin avocat că, prin adresa din data de 03.09.2013, instanța de fond a dispus completarea raportului de expertiză în sensul întocmirii unei variante de lotizare potrivit literei c, astfel cum a fost lămurită, astfel încât fiecare parte să dețină o suprafață compactă de teren de aproximativ 1500 mp teren intravilan dar și cu împărțirea terenului extravilan în trei părți egale. Expertul cauzei a împărțit însă terenul extravilan în două părți egale.
Arată recurenta-reclamantă, prin avocat, că instanța de fond, respingând obiecțiunile la raportul de expertiză putea să aibă în vedere varianta de lotizare propusă de aceasta, în sensul atribuirii terenului intravilan în suprafețe compacte de 1574 mp cât și atribuirea către Perneși și B. a suprafeței de 4977 mp, cu obligarea sa la plata unei sulte de 2140 lei către pârâta S. G. astfel încât valoarea loturilor să fie egală pentru cele trei părți.
Apreciază recurenta-reclamantă, prin avocat că, această variantă de lotizare în condițiile art. 673 ind. 9 Cod pr. civ. este cea mai judicioasă pentru toate părțile. Invocă recurenta-reclamantă, prin avocat și dispozițiile art. art. 673 ind. 10 Cod pr. civ. apreciind că, această împărțire nejustificată a loturilor de 1000 mp și 500 mp într-o altă locație conduce la scăderea valorii economice a acestui teren.
Arată recurenta-reclamantă, prin avocat că și-ar dori întemeierea unei gospodării pe suprafața de teren lotizată iar hotărârea instanței de fond i-ar cauza un prejudiciu din mai multe puncte de vedere, printre care costurile cu cadastrele ce ar trebui efectuate în locuri diferite.
Având cuvântul asupra recursului formulat de recurenții-pârâți S. G. și B. V., recurenta-reclamantă, prin avocat solicită respingerea sa întrucât acesta a fost întemeiat pe dispozițiile legii noi și nu pe dispozițiile legii vechi, în sensul că s-a formulat o cale de atac extraordinară bazată pe dispozițiile art. 488 pct. 8 din nou Cod de procedură civilă și, față de aceste aspecte apreciază că sancțiunea care intervine este nulitatea recursului prevăzută de dispozițiile art. 489 alin. 2 din nou Cod de procedură civilă. Menționează recurenta-reclamantă, prin avocat că, acesta au solicitat scutirea de la plata cheltuielilor de judecată, lucru ce nu poate fi primit întrucât au calitatea de pârâte și au căzut în pretenții fiind obligate la plata cheltuielilor de judecată. În subsidiar, pârâtele au solicitat reducerea cheltuielilor de judecată invocând dispozițiile art. 451 alin. 2 din noul Cod de procedură civilă. Or, arată recurenta-reclamantă, prin avocat că acest onorariu de avocat a fost depus după 16 termene de judecată în fața instanței de fond, derulate în decurs de doi ani, onorariu care include și transportul până la Costești raportat la onorariul apărătorului lor care, la un singur termen de judecată a depus o chitanță de 500 lei. De asemenea s-a solicitat tot în subsidiar și compensarea cheltuielilor de judecată însă, la dosarul cauzei se află depuse o . chitanțe plătite de reclamantă în cuantum de 167 lei și 501 lei onorariu expert și 200 lei supliment onorariu expert în timp ce pârâtele au plătit, împreună 501 lei, chitanțe ce au fost deja compensate de către instanța de fond.
Instanța acordă, cu prioritate, cuvântul recurenților-pârâți S. G. și B. V. asupra excepției nulității recursului, excepție invocată de recurenta-reclamantă, prin avocat, asupra propriului recurs și asupra recursului formulat de recurenta-reclamantă Perneși N..
Recurenții-pârâți, prin avocat solicită respingerea asupra excepției nulității recursului, excepție invocată de recurenta-reclamantă, prin avocat, ca nefondată.
Având cuvântul pe recursul formulat, solicită admiterea sa așa cum a fost formulat cu cheltuieli de judecată apreciind că, în mod eronat s-a dispus obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată, reținându-se nejustificat de către instanța de fond existența unei culpe procesuale la promovarea acțiunii.
Precizează recurenții-pârâți, prin avocat că reclamanta este cea care s-a opus la dezbaterea succesiunii, fiind plecată în nenumărate rânduri din țară, instanța de fond trebuind să țină cont de faptul că pârâtele au fost cele care s-au ocupat de defunctă atât în timpul vieții cât și ulterior, efectuând toate cheltuielile de înmormântare, aspecte peste care instanța a trecut cu destulă ușurință.
Mai susțin recurenții-pârâți, prin avocat că, instanța de fond nu a ținut cont nici de faptul că, și aceștia au efectuat câteva cheltuieli privind taxa judiciară de timbru și onorariu apărător, astfel că, se impunea o compensare a acestor cheltuieli având în vedere că, soluția de ieșire din indiviziune este în interesul tuturor părților.
Având cuvântul asupra recursului formulat de recurenta-reclamantă Perneși N., recurenții-pârâți, prin avocat solicită respingerea sa și menținerea hotărârii pronunțată de către instanța de fond ca fiind judicios pronunțată în ceea ce privește omologarea raportului de expertiză în varianta unu, întrucât argumentele aduse în susținerea recursului declarat de reclamantă sunt nefondate având în vedere faptul că, varianta unu este singura în raport cu principiul partajării în natură a bunurilor și evitarea sultelor împovărătoare.
Arată recurenții-pârâți, prin avocat că, faptul că locuiesc în străinătate nu are nici o relevanță în cauza dedusă judecății, având în vedere că sunt trei surori cărora trebuie să li se atribuie aceeași categorie de terenuri.
Având în vedere faptul că, terenurile sunt împărțite în mod judicios, fiecăreia revenindu-i aceeași suprafață de teren cu aceeași valoare și fără despăgubire împovărătoare în detrimentul altor părți, recurenții-pârâți, prin avocat solicită admiterea recursului formulat, respingerea recursului formulat de reclamantă cu cheltuieli de judecată.
În temeiul art. 150 Cod Procedură Civilă, instanța declară dezbaterile închise și rămâne în pronunțare asupra recursurilor formulate de recurenta-reclamantă Perneși N. și recurenții-pârâți S. G. și B. V. împotriva sentinței civile nr. 1099/29.10.2013 pronunțată de Judecătoria Costești în dosarul nr._ .
TRIBUNALUL
Asupra recursurilor civile de față:
Constată că prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Costești la data de 28.05.2012, sub nr. de dosar_, reclamanta Perneși N. a solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâții S. G., B. V. și R. T., partajarea bunurilor succesorale rămase la decesul autoarei R. C..
În motivare, reclamanta a arătat că mama sa, R. C., a decedat la data de 08.11. 2008, cu ultimul domiciliu în .. Moștenitori legali sunt părțile, respectiv reclamanta și pârâtele, cu o cotă de 1/3 din succesiune.
Masa bunurilor de împărțit se compune din terenurile arabile menționate în titlul de proprietate_ din 1995, mai puțin suprafața de 5024 mp, teren arabil intravilan ce a fost vândut fratelui său, pârâtul R. T., ce a renunțat la succesiune conform declarației sale nr. 2676 din 11.12.2009, dată la BNP P. A.. Din moștenire au făcut parte și casa construită în 1957 și un grajd, din lați și pământ, care, în prezent, sunt într-o stare avansată de degradare. Remiza, ce figurea în rol, a ars în 2008.
Totodată, reclamanta a precizat că este singura care a mers în 2011 în curtea casei și a plătit un vecin pentru a face curățenie.
A solicitat reținerea unui drept de creanță asupra moștenirii egal cu valoarea impozitelor achitate și a altor documente necesare moștenirii, în cuantum de 976 lei.
În drept, reclamanta a invocat dispozițiile art. 728 Cod civil, 673/14 C C pr civ.
Prin întâmpinările depuse la dosar, pârâții S. G., B. V. și R. T. au recunoscut dreptul reclamantei de a veni la moștenirea mamei lor, deși aceasta nu a acceptat succesiunea în termen legal. Pârâtele S. G., B. V., deși se află în străinătate, au participat prin spijin material și moral la susținerea gospodăriei mamei, în timpul vieții acesteia și, de asemenea, au contribuit cu bani la înmormântarea acesteia și la toate obieciurile creștinești. Fratele lor, R. T., este singurul care a avut grijă de mama lor, fiind ajutat financiar și de surorile S. G., B. V. și R. T., deoarece relamanta a fost plecată în Spania peste 15 ani.
Totodată, au arătat că reclamanta este cea care s-a opus la dezbaterea notarială a succesiunii, pârâtele suportând costurile acestei proceduri, astfel că nu pot fi obligate la cheltuieli de judecată.
Prin încheierea de ședință din 25.09.2012, instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului R. T. având în vedere declarația de renunțare a acestuia la succesiunea mamei sale, autentificată sub nr. 2676 din 11.12.2009 (fila 17).
Prin înscrisul intitulat întâmpinare, depus la 22.10.2012, pârâtele S. G. și B. V., prin procurator R. T., au solicitat instanței obligarea recamantei să le achite suma de 600 lei, reprezentând cota-parte ce li se cuvine din suma de 900 lei, contravaloarea produselor agricole pe care le-a primit mătușa lor, I. G. (bună prietenă cu reclamanta), de la asociația agricolă ce lucrează terenul extravilan, potrivit adeverinței emisă de asociație la 20.10.2012.
Prin precizarea depusă la 20.11.2012, reclamanta-pârâtă a arătat că solicită să-i fie atribuit terenul intravilan în suprafață totală de 4545 mp, deoarece surorile sale locuiesc de 30/40 de ani în străinătate, iar ea dorește să-și întemeieze o gospodărie, fără a avea ca vecini niște țigani (în situația primirii de teren de către pârâtele-reclamante, acestea l-ar vinde unor romi). Reclamanta-pârâtă a formulat și întâmpinare la cererea reconvențională, prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, arătând că produsele au fost luate de I. G., iar nu de ea.
Prin înscrisul intitulat întâmpinare, pârâtele-reclamante, prin procurator, R. T., au precizat că reclamanta nu a avut posesia casei, deoarece în jurul anului 1997 a plecat în Spania, unde a locuit aproximativ 15 ani. Nu a venit nici la înmormântarea mamei lor și nu a contribuit cu nimic la întreținerea gospodăriei, care a ajuns în stare de degradare, astfel cum recunoaște și reclamanta-pârâtă. Singurul care a fost aproape de mama lor a fost R. T..
Prin înscrisul intitulat declarație, procuratorul pârâtelor, R. T., a precizat că pârâtele sunt de acord cu declarația reclamantei-pârâte referitoare la faptul că produsele agricole au fost luate de mătușa I. G. și înțeleg să renunțe la cererea (reconvențională) privind despăgubirea lor cu suma de 600 lei.
Prin sentința civilă nr. 1099/29.10.2013 pronunțată de Judecătoria Costești, a fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamanta-pârâtă PERNEȘI N., în contradictoriu cu pârâtele-reclamante S. G. și B. V..
A fost omologat raportul de expertiză întocmit de expert I. S., în varianta I de lotizare, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, după cum urmează:
Lotul nr. 1 revine pârâtei B. V., cu valoarea de_,9334 lei format din următoarele suprafețe de teren:
-terenul arabil intravilan în pct. „acasă” cu S= 1049,66 m.p. cu vecinătăți: la N-T. R., la S-Drum secundar, la E- Lotul 2 S. G., la V- Moșt- D. I., în valoare de 9237,0667 lei;
-terenul arabil intravilan în pct. „peste stradă” cu S= 563,3 m.p. cu vecinătăți: la N- C. M., la S-Drum secundar, la E- Lotul 2 S. G., la V- D. F., T. R., în valoare de 2478,6667 lei;
- terenul arabil extravilan cu S= 4977 m.p. cu vecinătăți: la N- V. G., la S- Lot2 S. G., la E- Drum Exploatare, la V- Canal, în valoare de 2986,2 lei.
Plătește reclamantei suma de 250 lei, reprezentând cota de 1/3 din pasivul succesoral.
Lotul nr.2 - revine pârâtei S. G., cu valoare de_,9334 lei, format din următoarele suprafețe de teren:
-terenul arabil intravilan în pct. „acasă” cu S= 1049,66 m.p. cu vecinătăți: la N-T. R., la S-Drum secundar, la E- Lotul 3 Perneși Niculana, la V- B. V., în valoare de 9237,0667 lei;
-terenul arabil intravilan în pct. „peste stradă” cu S= 563,3 m.p. cu vecinătăți: la N- C. M., la S-Drum secundar, la E- Lotul 3 Perneși N., la V- Lot1 B. V., în valoare de 2478,6667 lei;
- terenul arabil extravilan cu S= 4977 m.p. cu vecinătăți: la N- Lot1 B. V., la S- Lot3 Perneși N., la E- Drum Exploatare, la V- Canal, în valoare de 2986,2 lei.
Plătește reclamantei suma de 250 lei, reprezentând cota de 1/3 din pasivul succesoral.
Lotul nr.3 - revine reclamantei Perneși N., cu valoare de_,9334 lei, format din următoarele suprafețe de teren:
-terenul arabil intravilan în pct. „acasă” cu S= 1049 m.p. cu vecinătăți: la N-T. R., la S-Drum secundar, la E- Potecă și Moșt. D. R., la V- Lot2 S. G., în valoare de 9237,0667 lei;
-terenul arabil intravilan în pct. „peste stradă ” cu S= 563,3 m.p. cu vecinătăți: la N- C. M., la S-Drum secundar, la E- Moșt. D. R. la V- L. 2 S. G., în valoare de 2478,6667 lei;
- terenul arabil extravilan cu S= 4977 m.p. cu vecinătăți: la N- Lot2 S. G., la S- Teren Rezervă, la E- Drum Exploatare, la V- Canal, în valoare de 2986,2 lei.
A fost obligat fiecare pârâtă să plătească reclamantei câte 1191 lei cu titlul de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat și taxa judiciară de timbru.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:
La data de 08.11.2008, a intervenit decesul autoarei R. C., cu ultimul domiciliu în ., astfel cum reiese din certificatul de deces eliberat la 15.05.2012, de către primăria orașului Ștefănești (fila 10). Potrivit art. 651 Cod civil, data decesului reprezintă data deschiderii succesiunii, în raport de care, în temeiul art 654 Cod civil, instanța apreciază că părțile în litigiu au capacitatea succesorală de a veni la moștenirea defunctei.
Cât privește vocația succesorală concretă a acestora, instanța a constatat că reclamanta Perneși N. și pârâtele S. G. și B. V. sunt fiicele defunctei, astfel cum rezultă din actele de stare civilă de la filele 11,12, 191, 199-203. Având calitatea de descendenți de gradul I, în temeiul art 650, 659, 672 Cod civil, instanța constată că părțile au vocație succesorală concretă la moștenirea defunctei, nefiind invocat nici unul din cazurile de nedemnitate succesorală prevăzute de art. 655 Cod civil.
Pentru considerentele menționate în încheierea de ședință din 25.09.2012, prin care instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului R. T. și având în vedere că prin renunțarea exprimată în formă autentică, acesta a devenit străin de succesiunea mamei sale, instanța constată că singurele moștenitoare acceptante ale moștenirii ce a rămas la decesul autoarei R. C. sunt reclamanta Perneși N. și pârâtele S. G. și B. V., cu o cotă-parte de 1/3 pentru fiecare.
Sub aspectul componenței masei succesorale, instanța a constatat că defuncta a dobândit în timpul vieții terenul în suprafață totală de 19.476 mp, situat în comuna Suseni, . este individualizat în titlul de proprietate ha, înscris în titlul de proprietate nr._ din 1995 (fila 9), fiind exceptată suprafața de 5024 mp, din tarlaua 39, . intravilan, ce a fost vândută de autoare lui M. N., potrivit contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 3950 din 29.06.1998 de către BNP P. E. (fila 86).
Cât privește reținerea în pasivul succesoral a sumei de 976 lei cu titlu de impozit aferent terenurilor din masa succesorală, achitat de reclamantă și a altor documente necesare succesiunii, instanța a apreciat întemeiată parțial această cerere, numai cu privire la impozitul achitat de reclamantă potrivit chitanței nr._ din 14.05.2012, în sumă de 749 lei (fila 18), având în vedere că sumele achitate cu emiterea altor documente necesare succesiunii nu reprezintă "datorii și sarcini ale succesiunii", în sensul art. 774 Cod civil. Suma de 749 lei va fi suportată de părți fiecare în proporție cu partea sa ereditară (1/3), astfel cum rezultă din dispozițiile art. 777 Cod civil.
În dovedirea cererilor reclamantei și ale pârâților instanța a încuviințat pentru părți proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriu și au fost audiați martorii I. G. și Rășioru F..
În baza celor relevate de acest probatoriu la data de 26.03.2013 instanța a pronunțat încheierea prin care a admis în parte și în principiu cererea principală, a constatat deschisă succesiunea autoarei R. C., persoanele care au calitatea de moștenitori acceptați ai succesiunii lăsate de această defunctă, cotele succesorale cuvenite acestora, precum și componența masei succesorale rămasă în urma decesului autoarei comune.
În vederea formării și atribuirii loturilor, în conformitate cu disp. art.673/6 C.pr.civ., instanța a dispus efectuarea expertizei în specialitatea agricultură, având în vedere că masa succesorală este compusă doar din terenul în suprafață de 19.476 mp situat în comuna Suseni, . astfel cum este individualizat în titlul de proprietate nr._/11.04.1995.
Prin raportul de expertiză întocmit în cauză de d-na. expert I. S. (filele 237-254), astfel cum a fost completat (filele 265-266) este identificat terenul din titlul de proprietate al autoarei și cuprinde 3 variante de împărțire a bunurilor partajabile.
La data de 28.10.2013 după închiderea dezbaterilor expertul desemnat în cauză a depus o completare a raportul de expertiză în care sunt corectați vecinii consemnați în raportul de expertiză inițial.
Reclamanta și-a exprimat opțiunea în a-i fi atribuit în întregime terenul cu acordare de sulte către pârâte, sau prin atribuirea terenului ei și pârâtei B. V. și acordarea de sultă către pârâta S. G., cu mențiunea să îi fie atribuit în întregime terenul din punctul „acasă”. În motivarea acestor propuneri de lotizare reclamanta a arătat că pârâtele locuiesc în străinătate una în Germania, iar cealaltă în Franță și nu vor reveni în țară, terenuri urmând să fie vândute de acestea, pe când ea dorește să își întemeieze gospodărie pe terenul situat în punctul „acasă”.
În concluziile formulate în final, reclamanta a arăta că acceptă și o împărțire a terenurilor în loturi care să cuprindă terenuri de aceeași natură.
Pârâtele în privința împărțirii terenurilor reținute la masa succesorală și-au exprimat dorința ca acestea să fie împărțite în loturi egale care să cuprinde terenuri de aceeași natură, optând pentru varianta I de lotizarea întocmită de d-na expert I. S..
Potrivit art. 741 Cod civil, la formarea și compunerea loturilor, trebuie să se dea în fiecare lot, pe cât se poate, aceeași cantitate de mobile, de imobile, de drepturi și de creanțe de aceeași natură și valoare. Principiul partajării în natură este reluat de dispozițiile art. 6739 Cod procedură civilă, ce stabilesc criteriile ce vor fi avute în vedere la formarea și atribuirea loturilor, respectiv acordul părților, mărimea cotei-părți ce se cuvine fiecăreia din masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților sau altele asemenea.
Având în vedere că există un acord parțial al părților cu privire la atribuirea loturilor, că fiecăreia i se cuvine aceeași cotă succesorală (de 1/3), că bunurile suspuse partajului sunt de aceeași natură, iar pârâtele și-au exprimat opțiunea pentru omologarea variantei 1 din raportul de expertiză în forma inițială și, având în vedere și faptul că reclamanta nu exclude posibilitate împărțirii în varianta de lotizare care să cuprindă bunuri de aceeași natură, instanța a omologat varianta 1 a raportul de expertiză întocmit de d-na expert I. S., însă cu vecinătățile și valoarea loturilor, astfel cum au fost corectate în completarea depusă de expertă la data de 28.10.2013.
Omologarea raportului de expertiză în această varianță este în acord cu principiul partajării în natură a bunurilor reținute la masa partajabilă și evitarea sultelor, terenurile care compun lotul fiecărei părții având valoarea_,9334 lei.
Prin încheierea de admitere în principiu s-a reținut la masa partajabilă și a pasivului succesoral în sumă de 749 lei suportat în integralitate de reclamanta Perneși N..
Având în vedere cotele succesorale ale fiecărei părți reținute de instanță ca având calitate de moștenitoare a autoarei R. C., iar masa succesorală este compusă atât din activ cât și din pasiv, sarcini ale moștenirii, urmând ca moștenitorilor să le revină în lot și pasiv succesoral.
Prin urmare, pârâtele B. V. și S. G. au fost obligate fiecare la plata a câte 250 lei reprezentând pasiv succesoral, către reclamanta Perneși N..
Instanța a reținut că reclamanta a suportat taxa judiciară de timbru în sumă de 381 lei și onorariul avocat în cuantum de 2000 lei conform chitanțelor aflate la filele 131 și 272.
Cu privire la cheltuielile de judecată instanța a reținut o culpă procesuală a pârâtelor în promovarea acțiunii, motiv pentru care în temeiul art.274 C.pr.civ. a obligat pe fiecare pârâtă la plata către reclamantă a câte 1191 lei.
Împotriva sentinței civile nr. 1099/29.10.2013 pronunțată de Judecătoria Costești au declarat recurs reclamanta PERNEȘI N., criticând-o pe considerentul că în mod greșit prima instanță i-a respins cererea de atribuire a terenului în suprafață de 3149 m.p. situat în punctul „Acasă”, conform variantei 3 din raportul de expertiză, cât și pe cea vizând atribuirea lotului 1 din completarea la raportul de expertiză din data de 01.10.2013, însă cu atribuirea către fiecare moștenitor a unei suprafețe de 4.977 m.p., teren extravilan, fiecare, și pârâtele S. G. și B. V., criticând-o pe considerentul că în mod greșit prima instanță a dispus obligarea acestora la plata cheltuielilor de judecată, față de obiectul acțiunii, partaj succesoral, impunându-se înlăturarea obligației de plată sau reducerea cuantumului acestora și compensarea lor, în condițiile în care soluția cu privire la ieșirea din indiviziune este în interesul tuturor părților.
Părțile au depus la data de 21.05.2014 și la 23.05.2014 întâmpinare, recurenta reclamantă arătând că recursul părții adverse este nul, întrucât în cauză sunt incidente dispozițiile procesuale ale vechiului cod de procedură civilă, iar nu ale celui nou, prevederi pe care părțile adverse și-au întemeiat recursul.
Deliberând asupra excepției nulității recursului formulat de pârâte, tribunalul apreciază că este neîntemeiată, întrucât chiar dacă, astfel cum rezultă din interpretarea dispozițiilor art.24 și art.25 alin.1 din Noul cod de procedură civilă, față de data introducerii acțiunii (28.05.2012), sunt aplicabile dispozițiile legii procesuale vechi, indicarea eronată a temeiului de drept al cererii de recurs nu se sancționează cu nulitatea acestuia, această sancțiune intervenind, potrivit art.302¹ C.pr.civ., numai în situația omiterii mențiunilor obligatorii enumerate în mod limitativ de aceste dispoziții legale, printre care nu se regăsește temeiul juridic.
Analizând sentința recurată în raport de criticile formulate, tribunalul constată următoarele:
În ceea ce privește recursul formulat de către reclamantă, tribunalul constată că instanța de fond a respectat criteriile prevăzute art.741 alin.1 Cod civil privind atribuirea în natură a imobilelor, de aceeași natură (teren intravilan și, respectiv, extravilan) și evitarea plății sultelor, în condițiile în care acesteia i-a fost acordată în deplină proprietate și posesie terenul intravilan din punctul „Acasă” în suprafață de 1049,66 m.p., astfel încât, atribuirea, în integralitate a terenului din această locație, în suprafață de 3149 m.p., ar conduce la încălcarea principiului egalității între coproprietari și la plata unei sulte superioare celei stabilite de prima instanță.
Aceleași principii ar fi încălcate și în ipoteza în care s-ar încuviința solicitarea subsidiară a recurentei reclamante de a se proceda la atribuirea către aceasta a unei suprafețe de 1574 m.p. teren intravilan în punctul „Acasă”, astfel cum a fost individualizat în completarea la raportul de expertiză din data de 01.10.2013, (la care s-ar adăuga suprafața de 4.977 m.p., teren extravilan), întrucât această variantă ar fi păgubitoare pentru recurenta pârâtă S. G., care ar dobândi în proprietate teren având categoria arabil intravilan, față de cel al recurentei reclamante PERNEȘI N. și recurentei pârâte B. V., având categoria de folosință curți construcții și arabil.
Contrar celor susținute de recurenta reclamantă, tribunalul apreciază că terenul intravilan din punctul „Acasă” în suprafață de 1049,66 m.p., este suficient pentru construirea unei gospodării, în măsura în care aceasta își dorește acest lucru, iar prin modalitatea de împărțire a imobilelor în varianta 1 de lotizare, stabilită de către instanța de fond, nu se realizează o fărâmițare excesivă a terenurilor în litigiu (acestea având suprafețe cuprinse între 563,3 m.p. și 4977 m.p.).
Aspectul că pârâtele ar locui în străinătate nu este de natură a le priva de dreptul de proprietate asupra bunurilor succesorale, de care beneficiază, în calitate de moștenitori legali, principiul fiind acela al împărțirii acestora în natură și al egalității între coproprietari.
Totodată, cheltuielile suplimentare pe care părțile ar trebui să le facă pentru punerea în posesie și individualizarea suprafețelor de teren reprezintă sarcini ale proprietății și acestea nu sunt avute în vedere în momentul efectuării partajului, prioritate având criteriile legale menționate de art. 741 Cod civil și art. 6739 Cod procedură civilă.
Chiar dacă prin declarațiile martorilor I. G. și R. F. (filele 179-180 din dosar), recurenta reclamantă a făcut dovada că începând cu anul 2008, s-a deplasat la gospodăria părintească și a cultivat terenul din curtea casei, acesta aspect nu este de natură a-i atribui în integralitate acest bun, cu nesocotirea drepturilor celorlalți moștenitori, în condițiile în care poziția constantă a pârâtelor a fost aceea că își doresc partajarea imobilelor în mod egal.
Astfel, prima propunere de lotizare, exprimată în schița de la fila 109 dosar fond, nesemnată de autorul acesteia, a fost făcută de către mandatarul pârâtelor, R. T., acestea neînsușindu-și această variantă, prin cererile repetate depuse la dosar arătând că solicită împărțirea terenurilor în mod egal.
Pentru aceste tribunalul consideră ca prima instanță a dat o legală și temeinică soluționare tuturor motivelor invocate de recurenta reclamantă, impunându-se, în conformitate cu dispozițiile art.312 C.pr.civ., respingerea recursului formulat de aceasta ca nefondat.
Referitor la recursul formulat de pârâtele S. G. și B. V., tribunalul reține că reclamanta a suportat taxa judiciară de timbru în sumă de 381 lei și onorariul avocațial în cuantum de 2000 lei conform chitanțelor aflate la filele 131 și 272, astfel cum a reținut instanța de fond, iar pârâtele au achitat un onorariu avocațial în cuantum de 500 lei (fila 271 din dosarul de fond), totalul cheltuielilor de judecată suportate de părți fiind de 2881 lei, care, față de împrejurarea că obiectul litigiului îl constituie partaj succesoral, trebuie suportate de către toate părțile, în raport cu cotele acestora (de 1/3 fiecare), astfel încât pârâtele trebuiau să achite suma de 960,3 lei fiecare, reclamantei.
Pentru aceste considerente, tribunalul, în conformitate cu dispozițiile art.312 alin.1 și 3 și art.304 pct.9 C.pr.civ., va admite recursul formulat de pârâtele S. G. și B. V., împotriva sentinței civile nr. 1099/29.10.2013 pronunțată de Judecătoria Costești în dosarul nr._, și va modifica în parte sentința, în sensul că va obliga pârâtele la plata către reclamantă a câte 960,3 lei, cheltuieli de judecată, reținând că doar reclamanta a achitat taxa judiciară de timbru, și apreciind că nu se impune reducerea onorariului avocațial solicitat de reclamantă în cuantum de 2000 lei, acesta fiind justificat raportat la activitatea apărătorului acesteia și complexitatea cauzei.
Potrivit art.274 Cod procedură civilă, va dispune obligarea reclamantei la plata către pârâte a sumei de 1000 lei, cheltuieli de judecată în recurs, reprezentate de onorariu avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge excepția nulității recursului declarat de pârâte, ca neîntemeiată.
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta PERNEȘI N., domiciliată în Pitești, ., nr. 22, ., . împotriva sentinței civile nr. 1099/29.10.2013 pronunțată de Judecătoria Costești în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatele pârâte S. G. și B. V., ambele cu domiciliul ales la R. T. în Pitești, .. P10-11, ., județul Argeș, .
Admite recursul declarat de pârâtele S. G. și B. V., ambele cu domiciliul ales la R. T. în Pitești, .. P10-11, ., județul Argeș împotriva sentinței civile nr. 1099/29.10.2013 pronunțată de Judecătoria Costești în dosarul nr._, în contradictoriu cu reclamanta PERNEȘI N..
Modifică în parte sentința civilă nr. 1099/29.10.2013 pronunțată de Judecătoria Costești, în sensul că obligă pârâtele la plata către reclamantă a câte 960,3 lei, cheltuieli de judecată.
Menține în rest sentința.
Obligă reclamanta la plata către pârâte a sumei de 1000 lei, cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 28.05.2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
A. M. A. D. R. V.
GREFIER,
E. N.
red.R.V.
dact.C.E.C./ R.V.-2 exp.-11.07.2014
jud.fond A.M.A.
| ← Partaj judiciar. Hotărâre din 17-09-2014, Tribunalul ARGEŞ | Contestaţie la executare. Decizia nr. 1304/2014. Tribunalul ARGEŞ → |
|---|
