Constatare nulitate act juridic. Hotărâre din 26-05-2015, Tribunalul ARGEŞ
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Tribunalul ARGEŞ la data de 26-05-2015 în dosarul nr. 1739/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ARGEȘ[*]
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 1739/2015
Ședința publică de la 26 Mai 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. V.
Judecător E. A.
Grefier E. R.
S-a luat în examinare pentru soluționare apelul declarat de către intimata M. A. împotriva sentinței civile nr 1547/15.09.2014 pronunțată de către Judecătoria Câmpulung în dosarul_, intimată fiind reclamanta AGENȚIA D. STATULUI, având ca obiect constatare nulitate act juridic.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns avocat A. A. pentru apelanta-pârâtă, lipsă fiind intimata-reclamantă.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:
Instanța, din oficiu, pune în discuție excepția de necompetență materială funcțională a Tribunalului Argeș, având în vedere faptul că în cauză se solicită anularea unui act administrativ încheiat cu privire la un bun pentru care se invocă dreptul de proprietate publică a statului.
Avocat A. A., pentru apelanta-pârâtă, arată că partea reclamantă este autoritate publică a statului, însă actul contestat, respectiv procesul-verbal 69/2002 din punctul său de vedere nu este un act administrativ, este un contract încheiat între 2 părți civile. Arată că lasă la aprecierea instanței modalitatea de soluționare a excepției.
Instanța rămâne în pronunțare asupra excepției și asupra fondului cauzei.
INSTANȚA,
Asupra apelului civil de față:
Constată că, prin cererea introdusă la această instanță și înregistrată sub numărul_, din 10 decembrie 2013, reclamanta Agenția D. Statului, a chemat în judecată pe pârâta M. A., solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să se constate nulitatea absolută a procesului verbal nr. 67 din 01 iulie 2002, încheiat între numitul Pitulan I. medic veterinar concesionar al CSV A., în prezent decedat, și pârâtă, precum și nulitatea absolută a actelor subsecvente acestui proces verbal.
În motivarea cererii sale, reclamanta a arătat că în baza contractului de concesiune nr. 1711 din 01 septembrie 1999, Ministerul Agriculturii Alimentației și Pădurilor, în calitate de concedent, a concesionat medicului veterinar Pitulan I., imobilul în care își desfășura activitatea Circumscripția Sanitar Veterinară A., pe un termen de 15 ani.
Prin Ordinul Ministerului Agriculturii Alimentației și Pădurilor nr. 17 din data de 10 ianuarie 2002, s-a aprobat preluarea de către A.D.S. București a contractelor de concesionare, precum și a activităților sanitare veterinare de interes național și a bunurilor proprietate publică a statului, prevăzute în anexele nr.1 și 2 la HG nr.446/ /1999 din cadrul M.A.A.P, pe bază de protocol de predare primire.
Conform Protocolului de predare – preluare nr._ și nr. 800 din 12 februarie 2002, reclamanta, în temeiul legii nr. 268/2001 a preluat de la Ministerul Agriculturii Alimentației și Pădurilor contractele de concesionare a unor activități sanitare veterinare publice de interes național și a unor bunuri imobile proprietatea statului; concesionarea activităților sanitare veterinare publice de interes național și a unor bunuri imobile proprietatea statului, cuprinse în anexele 1 și 2 din H.G. nr. 446/1999; bunurile imobile din domeniul public al statului care fac obiectul concesiunii din patrimoniul Ministerului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor în patrimoniul Agențiilor Domeniului Statului, la valoarea de inventar stabilită de Comisia desemnată în Anexa nr. 1 la ordinul MAAP nr. 17/2002.
Urmare a acestui protocol, reclamanta în calitate de administrator al bunurilor imobile proprietatea publică a statului, a procedat la predarea – primirea sediului C.S.V. A., prin actul adițional nr.1 din 19 februarie 2003 prin care s-a subrogat în drepturile și obligațiile MAAP din contractul de concesiune nr. 1711/01.09.1999, numitului Pitulan I..
Prin Hotărârea nr. 1 din 29 ianuarie 2009, art. 19, Consiliul de Administrație al ADS a hotărât aprobarea încetării contractului de concesiune a unor activități sanitar veterinare de interes național și a unor bunuri proprietate privată a statului din cadrul CSV A., județul Argeș.
Direcția Sanitar Veterinară a încheiat contractul pentru activitățile sanitar veterinare pentru zona A., cu doctor O. G. G., care solicita concesionarea și achiziționarea imobilului CSV A. de la ADS, după rezolvarea în prealabil a situației juridice a imobilului în cauză.
Prin contractul de comodat autentificat sub nr. 806 din 28 iulie 2009, s-a convenit acordarea de către M. A., cu titlu gratuit de împrumut de folosință, în interesul Cabinetului Medical Veterinar doctor O. G. G., a apartamentului situat în comuna A., ., parter, .. Cu ocazia verificărilor efectuate în teren, s-a constatat de către echipa de control din cadrul reclamantei, că imobilul aferent CSV A., era predat Mănăstirii A., după relatările medicului veterinar O. G. G. și că au fost efectuate modificări prin extindere
Reclamanta solicită a se constata că actele emise atât de către Direcția Sanitar Veterinară Argeș - prin adresa nr.7442 din 14 mai 2002, procesul verbal nr. 67 din 01 iulie 2002, cât și schimbul efectuat în sine între medicul veterinar Pitulan I. și M. A., sunt nule de drept, întrucât proprietarul de drept al imobilului CSV A., era la acel moment și este și în prezent ADS, actele fiind întocmite fără acordul acestei instituții.
În susținerea cererii sale reclamanta a depus în copie la dosar: procesul verbal sus menționat, acte anterioare și subsecvente acestui proces verbal privind imobilul în litigiu deținut inițial de CSV A. și imobilul dobândit ulterior prin schimbul intervenit urmare a încheierii procesului verbal sus menționat (filele 8-50).
La data de 10 ianuarie 2014 pârâta M. A. a formulat și depus la dosar întâmpinare, solicitând respingerea cererii privind constatarea nulității procesului verbal nr. 67 din 01 iulie 2002, ca neîntemeiată și respingerea capătului 2 al acțiunii introductive, nefiind precizate actele subsecvente a căror nulitate solicită reclamanta a se constata.
În motivarea întâmpinării, pârâta M. A., a arătat că în data de 13 martie 2002 a cumpărat de la S.C. Agromec Domnești S.A. în deplină proprietate și posesie, terenul intravilan în suprafață de 7.492,77 mp, împreună cu construcțiile care se aflau pe acest teren, dintre care și „una construcție cu destinație sediu” în suprafață construită la sol de 188,80 mp, clădire ce face obiectul prezentei acțiuni. Cu acea ocazie s-a încheiat contractul de vânzare – cumpărare, autentificat la Biroul Notarului Public I. G., sub nr. 559 din 13 martie 2002.
Mai arată pârâta că după încheierea actului de vânzare, a fost sesizată de reprezentanții DSV că din totalul de 188,80 mp ai clădirii, o suprafață de 124 mp este ocupată de Cabinetul Sanitar Veterinar, în calitate de concesionar, deși în contractul de vânzare nu se făcuse nici o mențiune în acest sens.
Astfel, față de această situație, pârâta s-a oferit să acorde un spațiu pentru desfășurarea activității sanitar - veterinare.
În acest scop, mănăstirea a cumpărat, prin contractul de vânzare – cumpărare, autentificat sub nr.709 din 22 aprilie 2002 la Biroul Notarului Public Zipiși C., un apartament în centrul comunei A., pe care și Direcția Sanitar - Veterinară Argeș, l-a considerat adecvat desfășurării acestei activități, după cum se arată în adresa nr. 7442 din 14 mai 2002pe care DSV Argeș a înaintat-o Ministerului Agriculturii.
Ministerul Agriculturii, luând la cunoștință de această adresă, nu s-a opus prin vreun act acestui schimb de imobile.
Totodată, mai arată pârâta că ADS, prin adresa de răspuns nr._ din 25 octombrie 2007, nu și-a exprimat dezacordul privind schimbul de imobile, ci doar a făcut referiri la regimul juridic al bunului.
Concluzionând, pârâta apreciază că nu există în fapt invocat nici un motiv de nulitate a procesului-verbal nr. 67 din 01 iulie 2002, mai ales că schimbul de folosință între M. A. și DSV Argeș, în speță, medicul concesionar Pitulan I., s-a făcut cu acordul ADS.
Imobilul în litigiu, care are în prezent destinația de casă de casă de oaspeți a mănăstirii, se află la o distanță de circa 10 -15 m de incinta mânăstirii, fiind situat exact în zona de protecție a acesteia.
Pentru reamenajarea clădirii, în așa fel încât să corespundă destinației actuale, a executat o . investiții substanțiale, aceste îmbunătățiri fiind recunoscute și de reclamantă, ce afirmă în acțiune că s-au efectuat „modificări de extindere, îngrădire cu gard” și că imobilul se află „într-o stare foarte bună de funcționare”, așa cum a constatat echipa de control care s-a deplasat la fața locului.
În susținerea întâmpinării pârâta a depus în copie la dosar: actele de proprietate privind imobilul în litigiu, adresa nr. 13 din 07 iulie 2007 transmisă Agenției Domeniului Statului și adresa nr. 43 508 din 25 octombrie 2007 comunicată de ADS (filele 62 - 68).
La termenul din 03 martie 2014, pârâta a depus la dosar actele aflate la filele 118-158, reclamanta a depus la rândul său un set de acte în susținerea cererii formulate.
La data de 02 aprilie 2014, reclamanta și-a precizat acțiunea introductivă în sensul că a solicitat anularea actelor subsecvente procesului-verbal nr. 67 din 01 iulie 2002 și a contractului de comodat autentificat sub nr. 806 din 28 iulie 2009, ca act subsecvent procesului verbal menționat (fila 163).
Părțile în proces au solicitat, iar instanța le-a încuviințat în dovedirea susținerilor lor proba cu acte și expertiză de specialitate, având ca obiective cele stabilite prin încheierea de ședință din data de 28 aprilie 2014.
Obiectivele lucrării au fost cele propuse de părțile în proces (filele 166, 171) și dispuse de instanță, respectiv să se menționeze în ce acte invocate de părțile în proces, se regăsește înscris imobilul în litigiu și cine anume stăpânește în prezent imobilul în litigiu.
Expertiza dispusă în cauză a fost efectuată de inginer expert D. I., iar la termenul de astăzi reprezentantul reclamantei a precizat că obiecțiunile formulate nu vizează constatarea situației de fapt, identificarea fizică a imobilului construcție, ci modul în care expertul a interpretat conținutul actelor prezentate.
Din oficiu, instanța a solicitat Biroului Notarului Public I. G. - Pitești actele care au stat la baza încheierii contractului de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. 559 din 13 martie 2002, acte depuse la filele 98 -117 dosar.
Prin sentința civilă nr 1547/15.09.2014 pronunțată de către Judecătoria Câmpulung au fost respinse excepțiile invocate de pârâtă.
A fost admisă în parte acțiunea astfel cum a fost precizată de reclamanta Agenția D. Statului,, împotriva pârâtei Mânăstirea A.,.
S-a constatat nulitatea absolută a procesului verbal 67/01.07.2002 încheiat între Pitulitu I., medic veterinar concesionar al CSV A. și M. A..
A fost respinsă cererea privind constatarea nulității contractului de comodat nr. 806/28.07.2009.
În considerentele sentinței se rețin următoarele:
Reclamanta a fost înființată și funcționează în baza legii nr. 268/2001 act normativ conform căruia exercită în numele Statului Român prerogativele dreptului de proprietate gestionează și exploatează patrimoniul statului în limitele prevăzute de lege, fiind proprietarul mandatat al acestuia potrivit dispozițiilor art. 4 lit. a și b din acest act normativ.
Raportat la prevederile legale menționate și obiectul acțiunii introductive astfel cum a fost precizată și care vizează constarea nulității absolute a actelor menționate, excepțiile lipsei de calitate activă și de interes invocate de pârâtă sunt neîntemeiate.
Reclamanta a solicitat să se constate nulitatea absolută a procesului verbal nr. 67, încheiat la 01 iulie 2002 (fila 17 dosar), precum și a contractului de comodat autentificat sub nr. 806 din 28 iulie 2009 la Biroul Notarului Public I. C. Câmpulung (fila 21 dosar).
Principala susținere a reclamantei este că imobilul cu privire la care a fost încheiat procesul verbal nr. 67/2002 nu era proprietatea CSV A., iar numitul Pitulan I. medic veterinar semnatar al acestui act, nu a avut nici o împuternicire și nici un mandat din partea ADS să dispună în acest sens.
Astfel cum rezultă din actele dosarului, prin protocolul de predare primire nr._ din data de 13 februarie 2002 (filele 25-26 dosar), respectiv nr. 800 din data de 12 februarie 2002 încheiat între Ministerul Agriculturii Alimentației și Pădurilor în calitate de predător și Agenția D. Statului, au fost preluate de către ADS contractele de concesionare și concesionarea unor activități sanitare veterinare publice de interes național și bunuri proprietate publică a statului, hotărându-se trecerea bunurilor imobile care fac obiectul concesiunii din patrimoniul M.A.A.P. în patrimoniul A.D.S. în baza Ordinului Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor nr. 17 din 10 ianuarie 2002 cu modificările și completările ulterioare și a Ordinului nr.73/2002.
În baza acestui protocol bunurile imobile obiect al concesiunilor anterioare au trecut din patrimoniul MAAP în cel al ADS, iar contractul de concesionare nr. 1711 din 01 septembrie 1999 (fila 33) ce fusese încheiat între doctor Pitulan I. și MAAP, a fost modificat prin actul adițional nr. 1711/01.09.1999 (fila 47 dosar).
Obiectul acestor acte, cum rezultă din conținutul lor, l-a constituit clădirea cu suprafața desfășurată de 124 mp, situată pe amplasamentul prevăzut în anexa nr. 1 la contract (fila 33 și 41 dosar), respectiv o clădire cu destinația dispensar și o magazie, ambele urmând să fie folosite de concesionarul doctor Pitulan I..
Anterior însă acestui act adițional la contractul de concesiune (act încheiat la data de 23 ianuarie 2003) a intervenit procesul verbal a cărui nulitate se solicită a se constata, în sensul că numitul Pitulan I. medic veterinar concesionar al CMSV A. și numitul B. G. vicepreședinte al Primăriei A., în baza adresei nr. 7442/14.05.2002 a DSV Argeș, au procedat la efectuarea „schimbului” având ca obiect imobilele clădire dispensar și magazie (grajd) respectiv un apartament proprietatea Mănăstirii A., reprezentată de părintele P..
În acest act încheiat sub forma unui înscris sub semnătură privată, dar care poartă stampila Primăriei A., se face o descriere a bunurilor imobile în legătură cu care s-a efectuat respectivul schimb și s-a menționat clauza conform căreia numitul Pitulan I. în prezent decedat, în calitate de concesionar „revendică” reevaluarea redevenței de la 124 mp la 62 mp (suprafața apartamentului dat în schimb de pârâtă) (fila 18 dosar).
Deși actul face referire la adresa nr. 7442/14.05.2002 a DSV Argeș – fila 15 dosar, respectivul înscris menționează în legătură cu „schimbul de imobile între cel deținut de dispensarul sanitar veterinar” și cel aparținând mânăstirii că „în principiu” DSV Argeș „nu se opune” acestui demers având în vedere că spațiul oferit este corespunzător din punct de vedere funcțional, pentru desfășurarea activității sanitar veterinare.
Susținerea pârâtei M. A., în sensul că adresa nr. 7442 din 14.05.2002 (fila 15 dosar) a fost înaintată Ministerului Agriculturii care nu s-a opus efectuării „schimbului” de imobile în discuție, nu este susținută de nici un act.
La data de 28 iulie 2009 pârâta a încheiat cu cabinetul medical veterinar O. G. G., persoană care nu este parte în proces - un contract de comodat (fila 31) având ca obiect apartamentul situat în comuna A., ., parter, ., dobândit de pârâtă prin actul autentificat sub nr. 709 din 22 aprilie 2002.
La data de 13 martie 2002, pârâta, cu actul autentificat sub nr. 559/2002a cumpărat de la S.C. Agromec Domnești S.A. terenul în suprafață de 7492,77 mp și construcțiile aflate pe acesta (fila 79 dosar).
La baza încheierii acestui act au stat potrivit relațiilor comunicate de Biroul Notarului Public I. G. – Pitești, actele enumerate la fila 98 dosar și depuse în copie la filele 101 - 117 dosar.
Potrivit constatărilor expertului, aceste construcții au făcut parte din patrimoniul fostului SMA A. în incinta căruia și-a desfășurat activitatea și fostul cabinet medical veterinar, pe același teren aflându-se și imobilul construcție în litigiu.
Expertul a identificat în lucrarea sa o . inadvertențe între notările făcute în cartea funciară, actele de proprietate emise pe numele S.C. Servagromec Pitești, respectiv S.C. Agromec Domnești și a apreciat că în fapt imobilul construcție în litigiu ar fi reprezentat de construcția C 5, sediu administrativ cu suprafața de 193,80 mp (anexa 3), însă această analiză excede celei impuse de obiectul cauzei de față (fila 186 dosar).
Răspunzând obiectivelor stabilite expertul a reținut că imobilul în litigiu a făcut atât obiectul contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 559 din 13 martie 2002 încheiat între părți și S.C. Agromec Domnești SA (fila 99 dosar) și procesul verbal nr. 67 din 1 iulie 2002, act încheiat ulterior celui autentic de vânzare-cumpărare.
Cu referire la această construcție – imobil în litigiu care figurează care figurează înscrisă în aceste invocate de părți ca fiind C5 sediu administrativ, în lucrarea efectuată de expert s-a reținut că în fapt, imobilul ce a făcut obiectul contractului de concesiune nr. 1711/01.09.1999 este o clădire în suprafață desfășurată de 124 mp, imobilul este reprezentat în realitate de 2 corpuri de clădire aflate pe un teren situat între terenul Mănăstirii A., și o fostă proprietate a S.C. Agromec SA, construcții care însumează 110 mp și nu 124 mp.
Potrivit constatărilor la fața locului și susținerilor părților prezente la efectuarea măsurătorilor, imobilul care figurează înscris în actele S.C. Agromec Domnești SA C 5 sediu administrativ, era cea în care și-a desfășurat activitatea și medicul veterinar Pitulan I., situație față de care pârâta după întocmirea actului de vânzare-cumpărare nr.599 din 13 martie 2002, de bună credință fiind și pentru a nu bloca desfășurarea activității sanitar veterinare la nivelul localității, a cumpărat imobilul apartament pe care l-a concesionat ulterior CSV A..
Expertul a reținut de asemenea în lucrarea sa, că, imobilul la care face referire procesul verbal nr. 67 din data de 01 iulie 2002 se regăsește înscris în următoarele acte: pentru reclamantă – H.G. nr.446/1999, contract de concesiune nr. 1711 din 01.09.1999, H.G. nr. 661 din 29 aprilie 2004, Ordinul Ministrului nr. 17 din 10 ianuarie 2002 și O.U.G. nr. 89/2004; pentru pârâtă contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 559 din 13 martie 2002 având la bază actele de proprietate ale vânzătoarei S.C. Agromec S.A Domnești.
Tot în lucrarea sa expertul a mai arătat că în prezent, imobilul în litigiu, ce formează obiectul cauzei, este stăpânit de Mânăstirea A., fiind reconstruit și modernizat, dându-i-se destinația „casă de oaspeți pentru pelerini”, construcție P+M.
Revenind la înscrisurile contestate de reclamantă, instanța va reține că prin H.G. nr. 447/1990, circumscripțiile sanitar veterinare care funcționau la nivelul fiecărei localități ca urmare a reorganizării dispensarelor comunale veterinare, au fost preluate de Direcțiile Sanitar Veterinare Județene (art.4, 8, 29 din H.G.446/1990).
Prin H.G. nr.446/1999 s-a aprobat între altele, concesionarea bunurilor imobile proprietate publică a statului prevăzute în anexa 2, bunurile imobile aflate în dotarea circumscripțiilor sanitar veterinare necesare desfășurării activităților prevăzute în anexa 1 fiind date în folosință gratuită concesionarilor.
În anexa 2 la acest act normativ fila 127, figurează CSV A., cu număr de inventar 1003, suprafața desfășurată a clădirii fiind de 124 mp, iar suprafața terenului 0.
Ulterior, prin Ordinul MAAP nr. 17 din 10 ianuarie 2002 s-a aprobat preluarea din patrimoniul MAAP în patrimoniul ADS al bunurilor cuprinse în anexa 2 la H.G. nr. 446/1999, așadar inclusiv imobilul construcție în litigiu.
Prin Ordinul nr. 73 din 18 februarie 2002 se aprobă relația de colaborare între ADN și DSV - urile organizate la nivel județean făcându-se mențiunea inserată în art. 3 al acestui ordin, că rezilierea contractelor de concesiune încheiate între medicii veterinari și DSV județene este supusă verificării Consiliului de Administrație al ADS (fila 133 dosar).
Așadar la data încheierii procesului verbal din data de 01 iulie 2002 în baza actelor normative susmenționate, respectiv H.G. nr. 447/1990, H.G. nr. 446/1999, Ordinul MAAP nr.17/2002 și nr. 73/2002,imobilul CSV A., având numărul de inventar 1003 și suprafața desfășurată a clădirii 124 mp se află în proprietatea publică a statului și fusese concesionat cabinetului medicului veterinar Pitulan I., în baza contractului de concesiune nr. 1711/01.09.1999.
Conform Protocolului de predare-preluare nr._ și 800 din 12 februarie 2002 reclamanta a preluat de la MAAP în temeiul Legii nr. 268/2001 de la Ministerul Agriculturii Alimentației și Pădurilor:contractele de concesionarea unor activități sanitare veterinare publice de interes național și a unor bunuri imobile proprietatea statului; concesionarea activităților sanitare veterinare publice de interes național și a unor bunuri imobile proprietatea statului, cuprinse în anexele 1 și 2 din H.G. nr. 446/1999; bunurile imobile din domeniul public al statului care fac obiectul concesiunii din patrimoniul Ministerului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor în patrimoniul Agențiilor Domeniului Statului, la valoarea de inventar stabilită de Comisia desemnată în Anexa nr. 1 la ordinul MAAP nr. 17/2002.
Urmare a acestui protocol, reclamanta în calitate de administrator al bunurilor imobile bunurilor proprietatea publică a statului, a procedat la predarea – primirea sediului C.S.V. A., prin actul adițional nr.1 din 19 februarie 2003 prin care s-a subrogat în drepturile și obligațiile MAAP din contractul de concesiune nr. 1711 din 01.09.1999, numitului Pitulan I..
Prin urmare, instanța a reținut că la momentul încheierii procesului verbal contestat, imobilul în litigiu era proprietatea statului prin ADS - reclamanta în cauza de față în calitate de administrator.
În aceste condiții, instanța va aprecia, prin raportare la dispozițiile art. 1405-1409 din vechiul cod civil, și prevederile art. 6 cod civil respectiv dispozițiile art.3,5 din Legea 71/2011 privind aplicarea dispozițiilor vechiului cod civil actelor și faptelor juridice încheiate sau săvârșite înainte de . codului civil, că actul de schimb intitulat „proces verbal” semnat de reprezentanții Primăriei comunei A. și medicul concesionar Pitulan I., a fost întocmit cu încălcarea prevederilor legale susmenționate și dreptului de proprietate al statului, prin reprezentantul său reclamanta.
Adresa nr. 7442/2002 la care face trimitere procesul verbal, nu poate considerată ca având valoarea unui acord în aprobarea schimbului în discuție pentru că reprezintă în fapt o comunicare către MAAP fără să fie însoțită de răspunsul eventual dat acestui demers.
Astfel, instanța a reținut că imobilul în litigiu nu era la data încheierii procesului verbal nr. 67 din 01 iulie 2002 proprietatea cabinetului medicului veterinar Pitulan I. și prin urmare, această persoană nu putea dispune în mod valabil de imobil, prin întocmirea unui act de schimb în calitatea sa de concesionar al spațiului respectiv fiind încălcate prevederile art.1409 din vechiul cod civil care făceau trimitere la regulile prescrise în materia vânzării.
Așadar, în condițiile în care imobilul se afla în proprietatea publică a statului, acordul medicului veterinar și al reprezentantului Primăriei Comunei A. exprimat în cuprinsul acestui înscris sub semnătură privată, a fost dat cu încălcarea prevederilor Legii nr. 268/2001 și H.G. nr.446/1999
Pentru considerentele arătate, instanța a reținut nulitatea absolută a procesului verbal nr. 67 din 01 iulie 2002 încheiat între Pitulan I., medic veterinar concesionar al CSV A. și M. A..
În ce privește constatarea nulității contractului de comodat autentificat sub numărul 806 din 28 iulie 2009 instanța reține că a avut ca obiect un apartament proprietatea pârâtei și față de soluția dată primului capăt al cererii introductive, instanța a reținut că nu sunt incidente, motive de nulitate, că una din părțile acestui act nu a fost chemată în judecată ( Cabinetul Medicului Veterinar O. G.) și că prin cuprinsul său nu a încălcat în nici un fel drepturile reclamantei, fiind încheiat cu respectarea prevederilor art. 1560-1575 din vechiul cod civil.
Împotriva acestei sentințe, a declarat apel intimata MÂNĂSTIREA A., care susține, în esență următoarele:
Instanța de fond nu a motivat respingerea excepției privind lipsa interesului și lipsa calității procesual pasive a reclamantei, instanța nefăcând nici măcar o analiză sau o distincție a celor două excepții deși era evident necesar.
Deși nu a fost învestită cu o acțiune în revendicare sau o acțiune reală menită să predispună la corespondența actelor de proprietate, instanța chiar dacă numai în considerente, produce un plus petita. Instanța ar fi trebuit să sesizeze că dacă reclamanta ar fi avut argumente și acte de proprietate ar fi formulat o acțiune în revendicare și nu o acțiune în nulitatea unui proces verbal care oricum și-a încetat efectele prin decesul dr. Pitulan.
Motivarea greșită a soluției instanței de fond poate da prin . judecat, posibilitatea reclamantei de a se considera proprietara imobilului în litigiu.
Instanța de fond nu avea nici dreptul și nici posibilitatea de a se pronunța asupra unor aspecte juridice cu care nu a fost sesizată sau investită.
În drept, se invocă dispozițiile art. 466 NCPC:
În ședința publică din 26 mai 2015, în temeiul art. 246 alin.1 și 247 NCPC, instanța, din oficiu, a pus în discuția părților excepția de necompetență materială funcțională a Tribunalului Argeș - Complet specializat în materie civilă, având în vedere faptul că în cauză se solicită anularea unui act administrativ încheiat cu privire la un bun pentru care se invocă dreptul de proprietate publică a statului.
Potrivit art. 95 NCPC, în raport de materia vizată, tribunalul judecă în primă instanță cererile în materie de contencios administrativ și fiscal, potrivit legii speciale, respectiv litigii privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții și alte accesorii ale acestora, de până la 1.000.000 lei, care se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale tribunalelor.
Cauza prezentă ce are ca obiect contestarea procesului-verbal nr. 67 din 01 iulie 2002, prin care s-a predat de către medicul concesionar Pitulan I., imobilul compus din clădire dispensar și magazie, către M. A. ( care a cedat un apartament proprietatea mănăstirii), cu solicitarea de reevaluarea a redevenței aplicate, este de competența materială a tribunalului - Secția civilă, complet specializat contencios administrativ, iar nu a judecătoriei în primă instanță.
Din această perspectivă, tribunalul reține că obiectul cauzei îl reprezintă anularea unui act administrativ de prin care s-a preluat imobil aferent Circumscripției Sanitar Veterinare A., care se pretinde a fi proprietatea statului, prin AGENȚIA D. STATULUI, bun concesionat în interes național.
Având în vedere aceste considerente, tribunalul apreciază că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 1 alin.1și 2 din Legea nr. 554/2004 și art. 95 alin.1 NCPC, așa încât, în temeiul art. 480 alin.1 NCPC, va admite apelul declarat de către intimata M. A., împotriva sentinței civile nr.1547/15.09.2014 pronunțată de către Judecătoria Câmpulung în dosarul_, intimată fiind reclamanta AGENȚIA D. STATULUI, va anula sentința și va trimite cauza spre soluționare la Tribunalul Argeș, Secția Civilă - Complet specializat C. Administrativ Fiscal, în primă instanță.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
Admite apelul declarat de către intimata M. A. cu sediul în ., județul Argeș, împotriva sentinței civile nr.1547/15.09.2014 pronunțată de către Judecătoria Câmpulung în dosarul_, intimată fiind reclamanta AGENȚIA D. STATULUI cu sediul în București, .. 43, sectorul 1.
Anulează sentința și trimite cauza spre soluționare la Tribunalul Argeș, Secția Civilă - Complet specializat în materia C. Administrativ Fiscal, în primă instanță.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 26 Mai 2015.
Președinte, M. V. | Judecător, E. A. | |
Grefier, E. R. |
red.M.V.
dact.C.E.C./6 exp.
jud.fond O.V.
03.06.2015.
| ← Suspendare executare art.484,507,512,700,718 NCPC/art.... | Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea... → |
|---|
