Pretenţii. Hotărâre din 27-05-2015, Tribunalul ARGEŞ
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Tribunalul ARGEŞ la data de 27-05-2015 în dosarul nr. 454/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ARGEȘ[*]
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 454/2015
Ședința publică de la 27 Mai 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE A. M.
Judecător G. D. N.
Judecător R. V.
Grefier E. N.
Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de recurentul-reclamant D. C. împotriva sentinței civile nr._/10.12.2014 pronunțată de Judecătoria Pitești în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații-pârâți T. P. – Primatul Orașului Pitești și C. L. al Municipiului Pitești, având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns recurentul-reclamant D. C., personal, lipsă fiind intimații-pârâți T. P. – Primatul Orașului Pitești și C. L. al Municipiului Pitești.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care:
Instanța procedează la identificarea recurentului-reclamant D. C. care se legitimează cu CI . nr._, CNP_.
Recurentul-reclamant depune la dosarul cauzei dovada achitării taxei judiciare de timbru.
Tribunalul învederează recurentului-reclamant că nu a fost citat cu mențiunea timbrării recursului și, având în vedere că cererea introductivă a fost scutită de plata taxei judiciare de timbru, inclusiv căile de atac exercitate în prezenta cauză, beneficiază de același regim juridic. În consecință, instanța restituie recurentului-reclamant dovada achitării taxei judiciare de timbru în recurs.
La interpelarea instanței, recurentul-reclamant arată că nu are cereri prealabile de formulat.
Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat instanța acordă cuvântul pe probe.
Recurentul-reclamant solicită încuviințarea probei cu înscrisuri. Depune la dosarul cauzei concluzii scrise însoțite de un extras din Codul de procedură penală, înscrisuri cu adnotări și notă cu privire la înscrisurile depuse.
Tribunalul ia act că înscrisurile depuse la acest termen de judecată de recurentul-reclamant, se află deja atașate la dosarul cauzei.
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Recurentul-reclamant arată că a înțeles să formuleze recurs împotriva sentinței civile pronunțată de Judecătoria Pitești, conform deciziei tribunalului nr. 1794/25.06.2014 prin care s-a anulat taxa de timbru prevăzută de Legea nr. 146/1997 prin faptul că, instanța de judecată, i-a transformat despăgubirile în pretenții cu toate că, toate daunele materiale și morale provin din dosarele penale în care a participat timp de aproximativ 14 ani.
Arată recurentul-reclamant că prin încheierea din data de 19.11.2014 instanța de fond a afirmat că s-a discutat anume despre daunele materiale și morale solicitate însă, la momentul pronunțării hotărârii, pe data de 3.12.2014, instanța de fond nu face nicio referire cu privire la despăgubirile solicitate mergându-se pe ideea taxei judiciare de timbru, respectiv pretenții, prin faptul că, cele patru persoane, primarul, viceprimarul, secretarul și consilierul juridic de la cabinetul primarului, nu sunt vinovate cu nimic, nesăvârșind nicio faptă ilicită deși toate daunele materiale și morale provin din dosarele penale, apreciind că hotărârea penală este mai presus de hotărârea instanței civile.
Precizează recurentul-reclamant că prin decizia nr. 1794/25.06.2014, instanța a anulat taxa de timbru, taxă pe care a refuzat să o achite conform dispozițiilor art. 15 lit. o din Legea nr. 146/1997 întrucât daunele materiale provin din dosare penale avute.
Arată recurentul-reclamant că, organul emitent, primăria, poate retrage acordul încheiat doar atunci când intervin situații generate de interesele comunității însă, cu un preaviz de 24h. Or, arată recurentul-reclamant că nu a adus niciodată vreun prejudiciu primăriei însă, în decursul timpului a avut un conflict cu dl. T. P. generat de faptul că a mers la dânsul și i-a cerut atribuirea unei garsoniere, cerere pe care dl. primar i-a încuviințat-o. Arată recurentul-reclamant că la un interval scurt de timp s-a prezentat la dl. T. P. cu două garsoniere cerându-i să-i atribuie una din ele așa cum fusese înțelegerea însă, acesta din urmă l-a refuzat motivat de faptul că aceste garsoniere trebuie atribuite unei întreprinderi și abia după aceea, una i se va atribui și lui. Față de această împrejurare, recurentul-reclamant a înțeles să se manifeste împotriva dlui. T. P. cerând demiterea din funcție a primarului de la acea vreme și a dlui. P..
Mai arată recurentul-reclamant că prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei, pârâții din prezenta cauză îl acuză că, într-adevăr dl. primar nu este vinovat pentru anularea acordului încheiat cu primăria cu motivația că, i s-au oferit spații comerciale pe care le-a refuzat, fără însă a se prezenta vreodată să motiveze numele persoanelor, data și locul când i s-au atribuit aceste spații despre care se face vorbire.
În temeiul art. 150 Cod Procedură Civilă, instanța declară dezbaterile închise și rămâne în pronunțare asupra recursului formulat de recurentul-reclamant D. C. împotriva sentinței civile nr._/10.12.2014 pronunțată de Judecătoria Pitești în dosarul nr._ .
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil de față:
Constată că prin cererea înregistrată la 05.09.2012 pe rolul Judecătoriei Pitești sub nr. _ reclamantul D. C. a chemat în judecată pe pârâții T. P. - PRIMARUL ORASULUI P., C. L. AL MUNICIPIULUI P. pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea acestora la despăgubiri reprezentând daune materiale și morale pe perioada anilor 2000-2006 ca urmare a faptului că la data de 01.10.2000 nu i-a mai fost prelungit acordul de comercializare produse nealimentare pe masa stradală, amplasată pe trotuarul străzii Crinului din Pitești.
Reclamantul a formulat plângere penală împotriva Primarului mun. Pitești, plângere ce a fost soluționată prin neînceperea urmăririi penale, deoarece a intervenit prescripția răspunderii penale. Reclamantul arată că a avut o asociație familială din 1997 până în anul 2000, că dl. primar T. P. a refuzat prelungirea acordului de desfășurare a activității începând cu data de 01.10.2000, că nu i-a oferit un alt spațiu pentru comercializare, încălcând acest acord. Mai arată reclamantul că s-a adresat și Consiliului L. al mun. Pitești, însă cererea i-a fost refuzată, că solicită suma de 22.200lei daune materiale calculată la valoarea de 300lei pe lună *cu 74 de luni, si suma de 22.200 lei daune morale.
La data de 03.10.2012 C. C. I. în calitate de viceprimar, I. C. în calitate de secretar al mun. Piteșit și I. C. în calitate de consilier la Cabinetul Primarului mun. Pitești au formulat întâmpinare prin care solicită respingerea cererii de chemare în judecată.
În fapt se arată că într-adevăr s-a refuzat prelungirea acordului de funcționare pentru reclamant în spațiul din . a refuzat să-și desfășoare activitatea în orice alt spațiu decât cel din . primarului de retragere a acordului de funcționare pentru suprafața de 2mp pe trotuarul pietonal al . de natură a-l îndreptăți pe reclamant la daune morale și materiale având în vedere faptul că acestuia i s-a oferit o altă locație pentru a-și continua activitate comercială, locație pe care acesta a refuzat-o. Se mai arată că reclamantul, considerând că prin retragerea avizului i-ar fi fost încălcate drepturile, s-a adresat instanței de contencios administrativ, acțiune care a făcut obiectul dosarului nr. 1589/2000 al Tribunalului Argeș fiind respinsă ca nefondată.
În drept se invocă art 115-118 C.pr.civ.
La termenul din 22.01.2013 reclamantul a precizat că înțelege să solicite daune materiale și morale din dosarul penal, cerere care este scutită de plata taxei de timbru.
Prin sentința civilă nr. 9516/27.11.2013 pronunțată de Judecătoria Pitești în dosarul nr._ s-a admis excepția netimbrării și s-a anulat acțiunea formulată de reclamantul D. C. împotriva pârâților T. P. - PRIMARUL ORAȘULUI PITEȘTI și C. L. AL MUNICIPIULUI PITEȘTI, ca netimbrată.
Împotriva acestei soluții a formulat recurs reclamantul.
Prin Decizia civilă nr. 1794/25.06.2014 pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr._ s-a admis recursul declarat de reclamantul D. C. împotriva sentinței civile nr. 9516/27.11.2013, pronunțată de Judecătoria Pitești în dosarul nr._, intimați fiind pârâții T. P. – Primarul Orasului P. și C. L. al Municipiului P., s-a casat sentința și s-a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță de fond, motivat de faptul că despăgubirile solicitate de reclamant decurg din procesul penal și nu sunt incidente disp. art.146/1997 privind timbrajul.
În rejudecare cauza a fost înregistrată la data de 22.09.2014 sub același număr de dosar.
La termenul din 19.11.2014 instanța a încuviințat pentru reclamant proba cu înscrisuri și s-a respins proba cu martorul Răscanu S., pentru motivele expuse pe larg în încheierea de ședință de la acel termen de judecată.
Prin sentința civilă nr._/10.12.2014 pronunțată de Judecătoria Pitești a fost respinsă cererea de chemare în judecată formulată de reclamant.
Pentru a pronunțat această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:
Reclamantul solicită obligarea pârâților la plata sumei de 22.200lei reprezentând daune materiale, calculate la valoarea de 300lei pe lună *cu 74 de luni, si sumei de 22.200lei reprezentând daune morale pentru prejudiciul cauzat ca urmare a retragerii acordului de comercializare produse nealimentare în Pitești, . suprafață de 2mp.
Reclamantul a formulat plângere penală împotriva următoarelor persoane: T. P., C. I., A. C. M., Ș. M. C. și N. M. G. pentru mai multe infracțiuni, în esență reclamându-se faptul că începând cu data de 01.10.2000 aceste persoane în calitate de reprezentanți ai Consiliului L. al Muncipiului Pitești i-au anulat reclamantului acordul de comercializare produse nealimentare în Pitești, . suprafață de 2mp. Cauza penală a fost soluționată prin sentința penală nr. 1226/03.06.2010 a Judecătoriei Pitești prin care s-a respins plângerea formulată de reclamantul D. C. și s-a menținut rezoluția nr. 1226/P/2003 din 14.05.2009 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Pitești prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale întrucât a intervenit prescripția răspunderii penale(f.20,21 primul dosar fond)
Prin urmare, instanța a cercetat dacă pârâții T. P. - PRIMARUL ORAȘULUI PITEȘTI și C. L. AL MUNICIPIULUI PITEȘTI prin neprelungirea acordului au săvârșit o faptă ilicită și în ce măsură această faptă i-a produs prejudicii reclamantului.
Potrivit art. 998 C.civ. “orice faptă a omului care cauzează altuia un prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greșeală s-a ocazionat a-l repara”, iar conform art. 999 C.civ. “omul este responsabil nu numai pentru prejudiciul ce a cauzat prin fapta sa, dar și de acela ce a cauzat prin neglijența sau imprudența sa”. Din aceste prevederi legale rezultă că pentru angajarea răspunderii civile delictuale este necesar să fie îndeplinite, cumulativ, următoarele condiții: săvârșirea unei fapte ilicite, aducându-se prin aceasta atingere unui drept subiectiv patrimonial al reclamantei; producerea unui prejudiciu patrimonial în care se concretizează această atingere; legătura de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu și vinovăția.
Cu privire la presupusa faptă ilicită a pârâților, instanța a reținut că reclamantul, constatând că prin refuzul de prelungire a acordului i s-au încălcat drepturile, s-a adresat instanței de contencios administrativ cu o cerere care i-a fost respinsă ca nefondată de Tribunalul Argeș în dosarul nr. 1589/2000, aspecte care reies din sentința penală.
Prin urmare, întrucât prin sentința nr.236/C/16.03.2001 pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr. 1589/2000 s-a stabilit că neprelungirea acordului de comercializare nu s-a făcut cu încălcarea legii sau a drepturilor reclamantului, cele statuate prin această hotărâre intrând sub puterea lucrului judecat și nemaiputând fi puse în discuție, instanța reține că pârâții nu au săvârșit nici o faptă ilicită prin neprelungirea acordului de comercializare produse nealimentare în Pitești, . suprafață de 2mp.
Având în vedere faptul că în cauză nu este îndeplinită condiția privind existența unei fapte ilicite care să fi fost săvârșită de pârâți, instanța a apreciat că nu se mai impune analizarea celorlalte condiții ale răspunderii civile delictuale, respectiv existența prejudiciului și a legăturii de cauzalitate.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul D. C., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului declarat, aceasta a arătat că în anul 1997 a înființat o asociație familială, care a funcționat până în anul 2000, când din dispoziția nejustificată și abuzivă a Primarului Mun. Pitești s-a anulat acordul de comercializare încheiat între Asociația Familială și C. L. al Municipiului Pitești, refuzând să i se acorde în schimb un alt spațiu.
Invocă dispozițiile art.969 alin.1 și art.969 alin.2 C.civil și precizează că în cazul său, consimțământul a fost încălcat, iar cauzele pentru care a fost retras acordul de comercializare nu au fost în conformitate cu legea și nici cu prevederile stipulate în acord. În acest sens, menționează că a respectat cu strictețe toate prevederile din acordul de comercializare, tocmai pentru a nu da motive de retragere a acordului de către autoritatea emitentă
Menționează că din cauza retragerii acordului de comercializare, Asociația Familială D. C. nu și-a mai putut desfășura activitatea pentru care a fost înființată, fiind astfel în mod evident prejudiciat, în condițiile în care pârâții au refuzat să-i acorde un alt spațiu sau să îl relocheze într-un loc stabilit de aceștia.
Potrivit art.998 C.civ. "orice faptă care cauzează altuia un prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greșeală s-a ocazionat a-l repara", iar în conformitate cu dispozițiile art.999 C.civ. "omul este responsabil nu numai pentru prejudiciul ce a cauzat prin fapta sa, dar si acela ce a cauzat prin neglijență sau imprudența sa."
Apreciază că sunt întrunite toate condițiile răspunderii civile delictuale ale pârâților.
Instanța greșit face referire la sentința nr.236/C/16.03.2001, pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr. 1589/2000, deoarece dosarul menționat în care s-a această sentință este dosar civil și nu penal
Menționează că a fost prejudiciat printr-un abuz al Primarului Municipiului Pitești, care a dispus retragerea acordului de comercializare produse nealimentare de la asociația Familială D. C., fără a avea un motiv bine întemeiat și fără a se baza pe un temei legal, reprezentat de un act administrativ sau de o lege. De asemenea, refuzul sistematic, nejustificat de a i se acorda alt spațiu de comercializare, reprezintă tot o faptă ilicită pentru că nu se justifică în conformitate cu prevederile legale un astfel de refuz.
Susține că decizia de retragere a acordului de comercializare produse nealimentare nu i-a fost adusă la cunoștință cu 24 de ore înainte de aceasta, iar susținerile din întâmpinarea depusă de pârâți la dosarul cauzei sunt nereale.
Analizând sentința recurată, prin prisma criticilor formulate, precum și potrivit art. 304 ind.1 C.pr.civ. tribunalul constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente :
Din analiza cererii de chemare în judecată, astfel cum a fost precizată, tribunalul constată că reclamantul a solicitat angajarea răspunderii civile a pârâților pentru prejudiciul ce i-a fost cauzat acestuia ca urmare a retragerii acordului de comercializare a produselor nealimentare nr.5D/12.01.2000 emis de Primăria Municipiului Pitești pentru beneficiarul Asociația Familială „D. C.” cu privire la spațiul din Pitești, ..
Deși acesta nu a precizat în mod riguros temeiul juridic al cererii introductive, invocând doar prevederile art.20 C.pr. pen și art.15 lit.o din Legea nr.146/1997, raportat la motivele de fapt invocate de către reclamant, instanța de fond, în conformitate cu dispozițiile art.84 C.pr.civ., a apreciat că acesta solicită angajarea răspunderii civile delictuale a pârâților, aspect confirmat și de împrejurarea că prezenta acțiune civilă a fost exercitată ca urmare a constatării prescripției răspunderii penale a pârâților de către organele judiciare.
Astfel, raportat la dispozițiile art.316 și art.294 alin.1 C.pr.civ., este inadmisibilă invocarea de către recurent, pentru prima oară, în calea de atac, a dispozițiilor legale privind răspunderea civilă contractuală (art.969 alin.1 și art.969 alin.2 C.civil), întrucât conduce la schimbarea cauzei acțiunii introductive.
Mai mult, tribunalul reține poziția contradictorie a acestuia, în condițiile în care în fila 2 a cererii de recurs este invocată răspunderea civilă contractuală a pârâților, iar în fila 3 a acesteia solicită angajarea răspunderii civile delictuale a acestora.
Oricum, nu s-ar putea susține de către recurent că acordul de comercializare a produselor nealimentare nr.5D/12.01.2000 emis de Primăria Municipiului Pitești ar reprezenta un contract civil, acesta fiind în mod evident un act administrativ, emis în regim de putere publică.
În ceea ce privește caracterul nelegal sau ilicit al acțiunii pârâților de a retrage Asociației Familiale „D. C.” acordul de comercializare a produselor nealimentare nr.5D/12.01.2000 emis de Primăria Municipiului Pitești, tribunalul reține că împotriva acestei măsuri recurentul reclamant a formulat contestație, pe calea contenciosului administrativ, ce a fost respinsă ca nefondată prin sentința nr.236/C/16.03.2001 pronunțată de Tribunalul Argeș, aspect necontestat de acesta (dosarul nr.1589/2000 al Tribunalul Argeș).
Având în vedere că, între aceleași părți, s-a statuat pe cale judecătorească că retragerea acordului de comercializare a avut un caracter legal, iar motivele ce au determinat adoptarea acestei măsuri au fost întemeiate, orice demers judiciar al reclamantului pentru a demonstra contrariul celor deja stabilite determină nesocotirea unei hotărâri judecătorești irevocabile, ceea ce nu poate fi primit, fiind de natură a încălca principiul securității și stabilității raporturilor juridice instituit de art.6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Nu are relevanță sub acest aspect natura litigiului în care s-a dat această dezlegare (de contencios administrativ, civilă sau penală), în condițiile în care recurentul a fost parte în litigiul dedus judecății, astfel încât hotărârea pronunțată îi este pe deplin opozabilă și este ținut a o respecta.
Astfel, în prezenta cauză, recurentul reclamant nu mai poate invoca caracterul nelegal sau ilicit al retragerii acordului de comercializare a produselor nealimentare nr.5D/12.01.2000 (cauzele pentru care a fost retras acordul de comercializare nu au fost în conformitate cu legea și nici cu prevederile stipulate în acord), lipsa motivelor întemeiate (fără un motiv bine întemeiat) sau necomunicarea acestei măsuri în termenul de preaviz de 24 de ore instituit prin acordul de comercializare a produselor nealimentare, întrucât aceasta puteau fi invocate numai în litigiul ce a format obiectul dosarului nr.1589/2000 al Tribunalul Argeș, prin care recurentul a urmărit desființarea acestei măsuri.
Față de împrejurarea că demersul său judiciar a fost respins, s-a statuat cu putere de lucru judecat între părți că măsura retragerii acordului de comercializare a produselor nealimentare nr.5D/12.01.2000 a fost una legală și licită.
Contrar celor susținute de recurent, tribunalul constată că, astfel cum rezultă din alineatul al patrulea al adresei nr._/21.09.2000 emisă de Primăria Municipiului Pitești-Direcția pentru Administrare Patrimoniu și Activități Sociale (fila 23 din dosarul de fond), acestuia i-a fost propusă pentru continuarea activității sale încheierea unui acord de comercializare pentru bazarul G. L., astfel încât nu poate invoca existența vreunei fapte ilicite a pârâților sub acest aspect.
Având în vedere că din probele administrate de recurentul reclamant în fața instanței de fond nu rezultă întrunirea condițiilor cumulative pentru angajarea răspunderii civile delictuale, nefăcându-se dovada nici a caracterului ilicit al faptelor săvârșite de pârâți, nici a prejudiciului suportat de către reclamant, nici a legăturii de cauzalitate între faptă și prejudiciu și a vinovăției pârâților, tribunalul apreciază că sentința pronunțată de instanța de fond este legală și temeinică, împrejurare față de care, în conformitate cu dispozițiile art.312 alin.1 Cod pr.civilă, tribunalul va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul formulat de reclamantul D. C., domiciliat în Pitești, cartier Trivale, .. 16, județul Argeș împotriva sentinței civile nr._/10.12.2014 pronunțată de Judecătoria Pitești în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații-pârâți T. P. - PRIMARUL ORAȘULUI PITEȘTI, cu sediul în Pitești, ., județul Argeș și C. L. AL MUNICIPIULUI PITEȘTI, cu sediul în Mun. Pitești, județul Argeș, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 27.05.2015
Președinte, A. M. | Judecător, G. D. N. | Judecător, R. V. |
Grefier, E. N. |
red.R.V.
dact. R.V./2 exp.-27.06.2015
| ← Evacuare. Hotărâre din 27-05-2015, Tribunalul ARGEŞ | Pretenţii. Sentința nr. 1500/2015. Tribunalul ARGEŞ → |
|---|
