Contestaţie la executare. Hotărâre din 03-06-2015, Tribunalul ARGEŞ
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Tribunalul ARGEŞ la data de 03-06-2015 în dosarul nr. 4506/280/2011*
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ARGEȘ[*]
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 479/2015
Ședința publică de la 03 Iunie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE D. D. A.
Judecător A. A.
Judecător A. M. P.
Grefier F. G.
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de contestatorul B. I. împotriva sentinței civile nr._/28.10.2014, pronunțată de Judecătoria Pitești în dosarul nr._, intimați fiind R. L. IFN SA, E. A. SRL P., G. R. Debite SA, . și P. F. și având ca obiect contestație la executare contestație la titlu.
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 27.05.2015 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie, când tribunalul, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea.
TRIBUNALUL
Prin acțiunea înregistrată la data de 08.03.2011 cu nr._ pe rolul Judecătoriei Pitești, contestatorul B. I. a solicitat instanței să constate în contradictoriu cu pârâta . SA că nu are în prezent debite față de acestea respectiv a înțeles să conteste contractul de leasing nr._/2007 ce constituie titlu executoriu, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii a arătat contestatorul că la data de 20.04.2007 a fost încheiat contractul de leasing nr._/2007 între . SA și ., ulterior, la data de 18.06.2007 fiind preluat pe numele său auto marca KIA cu nr._ cu act adițional nr.1/25.07.2007.
Arată contestatorul că în ceea ce îl privește nu i-a fost comunicat contractul de leasing, personal nesemnând decât anexa nr.1 la data de 20.04.2007 referitor la tabelul redevențelor.
Mai arată contestatorul că, la aceeași data, au fost întocmite simultan alte 2 (două) tabele nesemnate de către acesta conținând date cu privire la avansul plătit și sumele constituite ca redevențe.
Se mai arată de către contestator că după achitarea avansului și a redevențelor cuprinse în tabel de la 1 la 12 în suma de 5.834,56 lei cu TVA, a încheiat o înțelegere cu . reprezentată prin administrator P. F. prin care a cesionat acestuia drepturile și obligațiile ce decurg din contractul nr._/2007 predând autoturismul acestuia, astfel că începând cu luna august 2008, . a început achitarea redevențelor cuprinse în tabel, inclusiv rata reziduală, contractul derulându-se numai între acesta și . SA, creditorul recunoscând astfel înțelegerea intervenită cu privire la autoturismul în cauză și trimițând toate facturile de plată, somații penalizări, cesionarului ..
Arată în continuare contestatorul că începând cu luna august 2008 și până în prezent nu s-a mai aflat în nici un fel de relații cu creditorul . SA și nici cu ., neavând cunoștință nici de situația creditului și nici de faptul că . a predat auto care mai apoi a fost vândut unei alte persoane de către . SA
Se arată de către contestator că, întrucât și-a achitat în mod corespunzător obligațiile asumate, iar pârâta . SA a cunoscut înțelegerea cu . cu care contractul s-a derulat timp de peste 2 ani, consideră că aceasta din urmă este ținută să suporte consecințele nerespectării termenelor de plată a redevențelor și de asemenea a nefinalizării contractului de leasing din culpa sa.
În drept acțiunea nu a fost motivată.
Intimatul ., legal citat s-a prezentat în instanță prin avocat și a depus întâmpinare prin care, în principal a solicitat a-i fi pus în vedere contestatorului să precizeze cererea în raport de disp.art.112 pct.4 C.civ., a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive în raport de cererile ce fac obiectul primului și celui de al doilea petit, respectiv a solicitat, a se face în cauză aplicarea disp.art.36 din Legea nr.85/2006 în cazul în care se va trece de către instanță peste apărările formulate în principal.
În drept cererea nu a fost motivată.
În susținerea întâmpinării a fost atașată, în copie, sentința comercială nr.28/F din 07.01.2010 pronunțată de Tribunalul Comercial Argeș în dosarul nr._ .
Intimatul . SA, legal citat s-a prezentat în instanță prin avocat și a depus întâmpinare prin care a invocat, în principal excepția nelegalei timbrări a acțiunii, iar în subsidiar, respingerea contestației la executare ca neîntemeiată.
La termenul de judecată din data de 16.05 contestatorul și-a precizat cererea sub aspectul cadrului procesual pasiv în sensul introducerii în cauză și citării în calitate de intimat a numitului P. F. în loc de .
La termenul de judecată din data de 05.09.2011 contestatorul a depus la dosarul cauzei precizare în conținutul căreia a arătat că, înțelege să își întemeieze contestația în drept.art.399 al.3 C.pr.civ, arătând totodată că înțelege să conteste titlul executoriu constând din contractul de leasing financiar nr._/20.04.2007 în ceea ce privește inexistența debitelor solicitate respectiv faptul că nu datorează nicio sumă de bani, executarea silită neputând fi făcută împotriva sa.
De asemenea, la termenul de judecată din data de 05.09.2011, fiind puse în discuția părților excepția de necompetență teritorială a Judecătoriei Pitești și excepția prematurității contestației, excepții în legătură cu care luând act de susținerile părților, prin încheiere motivată instanta a luat act că nu se susține judecata excepției de necompetență teritorială respectiv a respins excepția prematurității ca neîntemeiată.
La termenul de judecată din data de 26.09.2011 intimata G. RECUPERĂRI DEBITE SA a invocat excepția de necompetență generală a instanțelor de judecată respectiv excepția lipsei calității procesuale pasive în ceea ce o privește, excepții în legătură cu care luând act de susținerile părților prin încheiere instanța a dispus în sensul respingerii excepției de necompetență generală a instanțelor de judecată respectiv a unit excepția lipsei calității procesuale pasive cu fondul cauzei.
Prin sent. civ. nr. 756/25.01.2012 pronuntata de Judecatoria P. s-a respins cererea de suspendare executare silită, s-a luat act că intimatul . SA nu insistă în soluționarea excepției de necompetență teritorială a Judecătoriei Pitești si s-a respins ca neîntemeiată contestația la executare formulată, astfel cum a fost precizată.
Pentru a decide astfel, instanta de fond a retinut modalitatea expresă în care, în calitate de beneficiar în contractul de prestări servicii contestatorul și-a asumat obligația de a nu modifica unilateral contractul de prestări servicii, precum si interdicția instituită prin contractul de leasing financiar nr._/20.04.2007 în sarcina ., de a cesiona drepturile și obligațiile sale fără acordul scris și prealabil al . SA.
S-a apreciat că în cauză nu s-a făcut dovada respectării niciuneia dintre obligații, înțelegerea intervenită între contestator și intimatul P. F. neputând fi opusă intimatului . SA, cata vreme aceasta nu a făcut obiectul unui act adițional și nu este dovedit că a fost supusă aprobării finanțatorului.
Împotriva sentinței civile nr. 756/25.01.2012 pronuntata de Judecatoria P. a declarat recurs contestatorul criticând hotărârea primei instanțe sub aspecte de nelegalitate și netemeinicie, invocind disp. art. 304 pct.9 si 304 ind.1 C. proc. civ după cum urmează:
A aratat acesta ca prin contestatia la titlu intemeiata pe dispoz. art. 399 alin.3 C. proc. civ., s-a contestat atit existenta creantei cit si intinderea ei. Ca atare, instanta de fond avea obligatia sa analizeze atit legalitatea contractului de leasing dar si inexistenta creantei creditorului locator impotriva sa. Instanta de fond s-a limitat doar la a constata inopozabilitatea fata de locatorul creditor . SA a intelegerii incheiate intre contestator si numitul P. F., ca urmare a nesemnarii de catre locator a unui act aditional. Era necesar ca macar sa se stabileasca intinderea creantei debitorului avindu-se in vedere modalitatea efectuarii platilor in perioada august 2008 – iulie 2010.
Analizând recursul prin prisma criticilor formulate încadrate în disp.art.304 pct.9 C.pr.civilă și a disp.art.304 /1 C.pr.civilă, Tribunalul a apreciat că acesta este fondat a casat sentința cu trimitere spre rejudecare la aceeasi instanta de fond, pentru următoarele considerente si in urmatoarele limite:
La data de 18.06.2007 contestatorul B. I., în calitate de beneficiar a încheiat cu intimata . în calitate de prestator contractul de prestări servicii având ca obiect crearea cadrului juridic necesar prestării de servicii de către prestator, în favoarea beneficiarului ocazie cu care a fost încheiat procesul verbal de predare primire pentru auto marca KIA SPORTAGE.
Calitatea de utilizator a prestatorului a fost dobândită prin contractul de leasing financiar nr.CLF_ din 20.04.2007 având ca obiect transmiterea de către . SA având calitatea de locator finanțator către ., având calitatea de utilizator a dreptului de folosință asupra auto marca Kia Sportage.
Astfel cum corect a stabilit instanta de fond în cauză nu s-a făcut dovada respectării niciuneia dintre obligațiile contractuale,înțelegerea intervenită între contestator și intimatul P. F. neputând fi opusă intimatului . SA, cata vreme aceasta nu a făcut obiectul unui act adițional și nu este dovedit că a fost supusă aprobării finanțatorului.
Coroborind inscrisurile depuse de parti, respectiv ”înțelegere încheiată la data de 30.07.2008 în Nucșoara, Argeș”, ”contractul de leasing financiar nr._/20.04.2007” si ”contractul de prestări servicii încheiat la data de 18.08.2007” constata si instanta de recurs că cesiunea pretins a fi intervenit între B. I. și P. F. nu și-a putut produce efectele specifice în lipsa acordului expres al . SA, îndeplinirea obligației de plată de către o altă persoană decât cea căreia aceasta i-ar fi neputând fi asimilată schimbării debitorului.
Cu toate acestea, s-a reținut ca instanta de fond nu a apreciat asupra intinderii creantei, avindu-se in vedere faptul ca prin contestatia la titlu intemeiata pe dispoz. art. 399 alin.3 C. proc. civ., s-a contestat atit existenta creantei cit si intinderea ei.
Pentru considerentele expuse, în baza art. 312 alin.(5) C.proc.civ. rap.la art.3041 c.proc.civ., recursul a fost admis, sentința a fost casată, iar cauza a fost trimisă spre rejudecare la aceeași instanță
Cauza a fost înregistrata pe rolul Judecătoriei Pitești la 17.01.2013 .
În fond, după casare, s-a administrat proba cu expertiza contabilă.
Contestatorul a renunța la judecată fața de G. R. Debite SA.
S-a invocat excepția lipsei capacitații de folosința față de ..
Prin sentința civilă nr._/2014 Judecătoria Pitești a respins contestația la executare completată formulată de contestatorul B. I., ca fiind formulată împotriva unei persoane fără capacitate de folosință, precum și cererea de acordare a cheltuielilor de judecată față de această intimată.
A admis în parte contestația completată formulată de contestatorul B. I., a stabilit întinderea creanței rezultată din titlul executoriu reprezentat de contractul de leasing nr._/2007 la suma de 3640,81 lei stabilită până la emiterea facturii privind redevența 36 la care se adaugă suma de_, 77 euro reprezentând contravaloare redevențe 36-48 din contractul de leasing.
A obligat intimații să plătească suma de 660 lei contestatorului cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această soluție prima instanță a reținut următoarele:
La data de 18.06.2007 contestatorul B. I., în calitate de beneficiar a încheiat cu intimata . în calitate de prestator contractul de prestări servicii având ca obiect crearea cadrului juridic necesar prestării de servicii de către prestator, în favoarea beneficiarului ocazie cu care a fost încheiat procesul verbal de predare primire pentru auto marca KIA SPORTAGE.
Calitatea de utilizator a prestatorului a fost dobândită prin contractul de leasing financiar nr.CLF_ din 20.04.2007 având ca obiect transmiterea de către . SA având calitatea de locator finanțator către ., având calitatea de utilizator a dreptului de folosință asupra auto marca Kia Sportage.
Pe calea prezentului demers contestatorul a invocat critici cu privire la titlul executoriu constând din contractul de leasing financiar nr._/20.04.2007, susținând faptul că nu datorează nicio sumă de bani sub aspectul înțelesului, întinderii sau aplicării acestuia.
Din probele administrate în cauză rezultă cu privire la titlu executoriu că, fiind încheiat în scopul transmiterii de către finanțator, utilizatorului a dreptului de folosință asupra auto Kia Sportage, legalitatea încheierii acestuia și deplina concordanță a modului în care părțile s-au obligat cu principiul libertății contractuale și, în egală măsură cu principiul obligativității contractului sunt dovedite în raport de dispozițiile OG nr.51/1997 astfel cum a fost modificată de Legea nr.287/2006 – normă ce constituie sediul materiei în contractele de leasing.
Prin decizia de casare s-a statuat că din coroborarea inscrisurilor depuse de parti, respectiv ”înțelegere încheiată la data de 30.07.2008 în Nucșoara, Argeș”, ”contractul de leasing financiar nr._/20.04.2007” si ”contractul de prestări servicii încheiat la data de 18.08.2007” rezultă că, cesiunea pretins a fi intervenit între B. I. și P. F. nu și-a putut produce efectele specifice în lipsa acordului expres al . SA, îndeplinirea obligației de plată de către o altă persoană decât cea căreia aceasta i-ar fi neputând fi asimilată schimbării debitorului.
Decizia este obligatorie sub aspectul problemei dezlegate.
Prin aceeași decizie s-a reținut ca instanta de fond nu a apreciat asupra intinderii creantei, avindu-se in vedere faptul ca prin contestatia la titlu intemeiata pe dispoz. art. 399 alin.3 C. proc. civ., s-a contestat atit existenta creantei cit si intinderea ei.
Față de aceasta situație în cauză s-a efectuat expertiza contabilă, raportul fiind întocmit de d-na expert M. M..
Din înscrisurile depuse și raportul de expertiză rezultă că rezilierea contractului a intervenit la data de 02.07.2010, soldul fiind 10.028,8 euro .
De la data rezilierii, respectiv de la redevența 36, creditorul nu mai are dreptul să calculeze penalități de întârziere.
S-au efectuat plați până la data de 09.05.2013 în cuantum de 89.034, 62 lei potrivit fișei analitice a contului pusă la dispoziție de R. L. IFN SA și situației facturilor emisă de aceeași societate
Conform raportului de expertiză contestatorul datorează intimatei suma 3640,81 lei reprezentând debit calculat conform contractului până la data emiterii facturii privind redevența nr. 36.
Însă, potrivit art. 3.5 din Condițiile generale ale contractului, contestatorul are obligația să achite și redevențele restante în cuantum de 1 1434,77 euro.
Aceasta sumă s-a stabilit de expert în urma scăderii prețului obținut de societatea de leasing prin vânzarea autovehiculului
În același timp instanța reține că ..R.L. a fost radiata din registrul comerțului, astfel încât a încetat capacitatea de folosință a acestei societăți.
Pentru considerentele expuse, instanța va respinge contestația la executare completată față de intimata ..R.L., ca fiind formulată împotriva unei persoane fără capacitate de folosință, precum și cererea de acordare a cheltuielilor de judecată față de această intimată.
În baza dispozițiilor art. 399 C.pr.civ. instanța va admite în parte contestația completată formulată în contradictoriu cu intimații R. L. IFN SA, E. A. SRL PITEȘTI și P. F., va stabili întinderea creanței rezultată din titlul executoriu reprezentat de contractul de leasing nr._/2007 la suma de 3640,81 lei calculată până la emiterea facturii privind redevența 36 la care se adaugă suma de_, 77 euro reprezentând contravaloare redevențe 36-48 din contractul de leasing.
În baza dispozițiilor art. 274 C.pr.civ. instanța va obliga intimații R. L. IFN SA, E. A. SRL PITEȘTI și P. F. să plătească suma de 660 lei contestatorului cu titlu de cheltuieli de judecată.
Contestatorii nu au investit legal instanța cu o cerere prin care să se constate caracterul abuziv al unor clauze contractuale, cererea formulată în acest sens prin concluziile scrise neputând fi analizată pentru motivul expus.
Împotriva sentinței civile a declarat recurs contestatorul criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
S-a invocat de către recurent că nu s-a avut în vedere de către instanța de fond caracterul abuziv al clauzei cuprinse la art. 3.5 din condițiile generale ale contractului respectiv acea clauză potrivit căreia utilizatorul va fi obligat să plătească redevențele calculate potrivit contractului până la finalizarea acestuia chiar și în condițiile în care autoturismul a fost preluat de către intimata creditoare și valorificat anterior.
Analizând sentința recurată în raport de critica formulată, precum și față de disp.art. 304 ind. 1 Cpr.civ. ,tribunalul constată că recursul este fondat pentru următoarele considerente:
În condițiile generale din contractul de leasing la art. 3.5 s-a prevăzut că în cazul în care întârzierea în efectuarea plății redevențelor scadente este mai mare de 60 de zile calendaristice calculate de la data scadenței efective, și dacă nu se va conveni altfel, locatorul poate rezilia contractul de leasing financiar fără somație, notificare sau orice altă formalitate prevăzută de lege. Utilizatorul este obligat să restituie, în mod necondiționat, obiectul contractual, să plătească redevențele scadente și neachitate, penalitățile înregistrate până la acea dată precum și daunele-interese. Daunele-interese cuprind cuantumul valoric al redevențelor rămase de plată și a valorii reziduale înscrise în contract.
Această prevedere din contractul de leasing privind plata daunelor-interese și modul de calcul al acestora au natura unei clauze penale, fiind determinată întinderea prejudiciului și cuantumul daunelor care vor fi acoperite prin rezilierea contractului de leasing, ca urmare a neexecutării sau executării necorespunzătoare de către utilizator a obligațiilor sale.
Potrivit art. 1066 cod civil, clauza penală fiind un contract trebuie să îndeplinească condițiile de validitate ale oricărei convenții deci și principiul reglementat de art. 5 cod civil potrivit căruia nu se poate deroga de la dispozițiile de ordine publică.
Pe de altă parte, potrivit dispozițiilor OG nr. 51/1997 privind operațiunile de leasing și societățile de leasing – art. 15 – în cazul în care utilizatorul nu execută obligația de plată integrală a ratei de leasing timp de 2 luni consecutive, calculate de la scadența prevăzută în contractul de leasing, finanțatorul are dreptul de a rezilia contractul, iar utilizatorul este obligat să restituie bunul și să plătească toate sumele datorate până la data restituirii în temeiul contractului.
Așadar, nu există o obligație a utilizatorului decurgând din lege de a plăti pe lângă sumele mai sus precizate și toate celelalte rate de leasing rămase de achitat, precum și valoarea reziduală.
Plata ratelor de leasing ce ar fi datorate în continuare, după reziliere, precum și a valorii reziduale reprezintă în fapt o sarcină evident excesivă impusă utilizatorului, ajungându-se la situația în care este mai profitabil pentru finanțator să nu fie executat contractul, decât să fie executat, deoarece ar obține pe lângă bunurile contractate și plata ratelor de leasing și valoarea reziduală.
Clauza prevăzută la art. 3.5 din contrat în condițiile generale încalcă principiile generale de drept în materia rezilierii care instituie regula că partea nevinovată de încetarea intempestivă a relațiilor contractuale poate opta fie pentru despăgubiri, fie pentru obligarea debitorului vinovat la a-și respecta în continuare obligațiile contractuale (art. 1073 Cod civil), însă nu poate opta pentru amândouă dintre cele două variante.
În consecință tribunalul aprecierea că, această clauză cuprinsă în contract reprezintă o clauză abuzivă, contractul de leasing în discuție fiind sub incidența Legii nr. 193/2000.
Potrivit art. 4 din lege, o clauză contractuală care nu a fost negociată direct cu consumatorul va fi considerată abuzivă dacă, prin ea însăși sau împreună cu alte prevederi din contract, creează, în detrimentul consumatorului și contrar cerințelor bunei credințe, un dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile părților.
Nerespectarea dispozițiilor imperative, de ordine publică, ale art. 4 din legea arătată atrage nulitatea absolută a clauzei contractuale aduse în discuție și constatarea caracterului abuziv.
Prin urmare, reținând caracterul abuziv al clauzei la art. 3.5 din condițiile generale din contractul de leasing și în raport de disp.art. 312 C-pr.civ. tribunalul urmează să admită recursul, să modifice sentința în sensul că înlătură din conținutul creanței totale, suma de_ euro reprezentând contravaloare redevențe 36-48 din contractul de leasing urmând a menține în rest sentința și a obliga intimata la 97 lei cheltuieli de judecată către recurent.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite recursul declarat de contestatorul B. I. împotriva sentinței civile nr._/28.10.2014, pronunțată de Judecătoria Pitești în dosarul nr._, intimați fiind R. L. IFN SA, E. A. SRL P., G. R. Debite SA, . și P. F.
Modifică sentința în sensul că înlătură din conținutul creanței totale, suma de_ euro reprezentând contravaloare redevențe 36-48 din contractul de leasing.
Menține în rest sentința.
Obligă intimata la 97 lei cheltuieli de judecată către recurent.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 03 Iunie 2015.
Președinte, D. D. A. | Judecător, A. A. | Judecător, A. M. P. |
Grefier, F. G. |
Red. D.D.A.
Dact. E.N.
2 ex./4.08.2015
Jud. E.F.
| ← Cereri. Decizia nr. 2155/2015. Tribunalul ARGEŞ | Validare poprire. Decizia nr. 2119/2015. Tribunalul ARGEŞ → |
|---|
