Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 351/2015. Tribunalul ARGEŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 351/2015 pronunțată de Tribunalul ARGEŞ la data de 10-02-2015 în dosarul nr. 351/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ARGEȘ
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 351/2015
Ședința publică de la 10 Februarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. D.
Judecător E. M. C.
Grefier C. M. C.
S-a luat în examinare pentru soluționare apelul declarat de către creditoarea C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA - DIRECȚIA REGIONALĂ DE DRUMURI ȘI PODURI BUCUREȘTI împotriva încheierii de ședință a camerei de consiliu din data de 16.10.2014 pronunțată de către Judecătoria Topoloveni în dosarul_, intimată fiind debitoarea G. M. M., având ca obiect încuviințare executare silită.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:
Tribunalul, față de împrejurarea că s-a solicitat judecata cauzei în lipsă, potrivit disp. art. 411 alin.1 punctul 2 teza a II-a NCPC., nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de solicitat, în raport de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare asupra apelului.
INSTANȚA
Asupra apelului civil de față ;
Constată că, la data de 10.10.2014, Biroul Executorului Judecătoresc P. A. R., a solicitat în temeiul disp. art.665 din codul de procedură civilă încuviințarea executării silite în temeiul titlului executoriu – proces verbal de constatare a contravenției . nr._/31.10.2011 pentru suma de 28 euro (la cursul BNR valabil pentru ultima zi din luna anterioară datei achitării) la care se adaugă cheltuielile de executare și onorariul executorului.
Prin încheierea de ședință din data de 16.10.2014 pronunțată de către Judecătoria Topoloveni s-a respins cererea de încuviințare a executării silite formulată de creditoarea C. N. DE AUTOSTRAZI SI DRUMURI NATIONALE DIN ROMANIA SA - DIRECTIA REGIONALA DE DRUMURI SI PODURI BUCURESTI, în contradictoriu cu debitorul G. M. M. .
Pentru a dispune astfel s-a reținut de prima instanță că, prin cererea formulată la B.E.J P. A. R. creditoarea C. Națională De Autostrăzi și Drumuri Naționale Din Romania Sa-Direcția Regională De Drumuri Și Poduri București a solicitat încuviințarea executării silite împotriva debitorului G. M. M. potrivit titlului executoriu proces verbal de constatare a contravenției . nr._/31.10.2011pentru suma de 28 euro ( la cursul BNR valabil pentru ultima zi din luna anterioară datei achitării) la care se adaugă cheltuielile de executare și onorariul executorului .
Prin încheierea din data de 30.09.2014, B.E.J P. A. R. a dispus admiterea și înregistrarea cererii de executare silită formulată de creditoare (fila 3 a dosarului).
Instanța a reținut că, prin procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._/31.10.2011 încheiat de intimată, debitorul a fost sancționat contravențional cu amendă contravențională și a fost obligat să achite și tariful de despăgubire potrivit art. 8 alin. 3 din OG 15/2002, în vigoare la acel moment.
Prin Legea nr. 144/2012 a fost abrogat articolul 8 alin. 3 din O.G. nr. 15/2002, dispoziție legală care a constituit temei de drept pentru obligarea debitoarei la plata tarifului de despăgubire, creanță a cărei executare se solicită a fi încuviințată.
Potrivit art. 665 alin. 5 pct. 7 Cod procedură civilă, instanța poate respinge cererea de încuviințare a executării silite dacă există alte impedimente prevăzute de lege.
Potrivit art. 15 alin. 2 din Constituția României legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile.
Potrivit principiului cu valoare constituțională al retroactivității legii contravenționale, instanța a apreciat că debitoarea nu mai poate fi trasă la răspundere contravențională sau la o altă răspundere juridică derivată din săvârșirea contravenției respective.
Pentru considerentele de fapt și de drept mai sus reținute, în temeiul art. 665 alin. 5 pct. 7 Cod procedură civilă, instanța a respins ca neîntemeiată cererea de încuviințare a executării silite.
Încheierea sus menționată a fost apelată de creditoarea C. NATIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NATIONALE DIN ROMANIA S.A.DIRECTIA REGIONALĂ DE DRUMURI ȘI PODURI BUCUREȘTI care a considerat-o nelegală și netemeinică după cum urmează:
În motivarea apelului, apelanta a arătat că instanța de fond a pronunțat o hotărâre cu aplicarea greșită a legii întrucât art. II din Legea 144/23.07.2012 prevede în mod expres care tarife de despăgubire se anulează, iar procesele verbale necontestate la momentul intervenției legii, sunt titluri executorii: în speță este vorba despre încuviințarea executării silite a unei cereri având ca obiect o creanță ce reprezintă o despăgubire stabilită pe bază de tarif și nu ne aflăm în cazul executării silite a unei sancțiuni contravenționale respectiv a unei amenzi .prin intervenția Legii nr. 144/2012 raportul juridic contravențional nu a fost alertat, fapta săvârșită fiind în continuare incriminată ca și contravenție, iar sancțiunea prevăzută respectiv limita minimă a acesteia rămânând aceeași . Prin această lege s-a abrogat doar stabilirea aplicării unor despăgubiri pe bază de tarif ceea ce înseamnă cuantificarea prin lege a pagubei produse de cel care a săvârșit fapta contravențională. Ca urmare, prin săvârșirea contravenției încă încriminate în continuare se creează o pagubă părții vătămate însă nu mai există tarife pentru a o evalua având posibilitatea solicitării acesteia pe calea dreptului comun. Tariful de despăgubire nu este o sancțiune contravențională complementară prev. de art. 5 alin.1 și 3 din OG nr. 2/2001 așa cum în mod eronat a reținut instanța de încuviințare, acesta fiind reglementat de art. 23 din OG 2/2001.
Analizând încheierea apelată în raport de critica formulată, tribunalul constată că apelul este fondat pentru următoarele considerente:
Prin cererea de chemare în judecată s-a solicitat încuviințarea executării silite a unui proces verbal de constatare a contravenției, în vederea recuperării contravalorii tarifului de despăgubire stabilit în baza art. 8 alin.3 din OG nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România..
Prima instanță a respins cererea de încuviințare a executării silite, datorită abrogării textului legal în temeiul căruia s-a aplicat sancțiunea complementară privind plata tarifului de despăgubire.
Tribunalul apreciază că raționamentul primei instanțe este unul greșit, chiar premisa de abrogare a sancțiunii – fiind una eronată.
Astfel, tariful de despăgubire în discuție nu reprezintă o sancțiune contravențională complementară( astfel cum sunt acestea enumerate prin dispozițiile art. 5 alin.3 din OG nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor) pentru a atrage incidența art. 12 alin1 din acest act normativ .
Potrivit art. 3 alin.1 din OG nr. 2/2001 ,actele normative pot cuprinde, pe lângă amenda contravențională ca sancțiune de drept administrativ, și tarife de determinare a despăgubirilor pentru prejudiciile pricinuite prin săvârșirea contravenției, care pot fi executate silit conform art.42.
Or, art. 12 alin. 2 care prevede că „Dacă sancțiunea prevăzută în noul act normativ este mai ușoară se va aplica aceasta (…)” se referă în mod expres și limitativ la sancțiunea contravențională, iar nu și la tariful de despăgubire .
Nici decizia nr. 228/2007 a Curții Constituționale nu are aplicabilitate în speță, întrucât acesta privește art. 12 alin.1 din OG nr. 2/2001 potrivit căruia „Dacă într-un act normativ fapta nu mai este considerată contravenție, ea nu se mai sancționează, chiar dacă a fost săvârșită înainte de data intrării în vigoare a noului act normativ”, iar Legea nr. 144/2012 nu dezincriminează fapta de a circula fără rovinietă valabilă, ci exclude doar obligația de plată a tarifului de despăgubire.
Pe de altă parte ,art. II din Legea nr. 144/2012 indică în mod clar categoria de tarife de despăgubire care se anulează ca urmare a intrării n vigoare a acestui act normativ, și anume acele tarife care au fost aplicate și contestate anterior intrării în vigoare a legii, iar din actele de la dosar nu rezultă că petenta s-ar încadra în această ipoteză (ceea ce nu exclude, însă posibilitatea debitorului de a face proba în acest sens prin intermediul contestației la executare ) .
Pentru toate aceste considerente, în temeiul art. 665 alin.6 C.pr.civ. tribunalul va admite apelul, va schimba încheierea în sensul că va admite cererea și va încuviința executarea silită a procesului verbal . nr_/31.10.2011 .
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de către creditoarea C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA - DIRECȚIA REGIONALĂ DE DRUMURI ȘI PODURI BUCUREȘTI cu sediul în București, sector 6, .. 401A, împotriva încheierii de ședință a camerei de consiliu din data de 16.10.2014 pronunțată de către Judecătoria Topoloveni în dosarul_, intimată fiind debitoarea G. M. M. domiciliată în ..
Schimbă încheierea în sensul că admite cererea, încuviințează executarea silită a procesului-verbal de constatare a contravenție . nr_/31.10.2011 .
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 10 Februarie 2015
Președinte, A. D. | Judecător, E. M. C. | |
Grefier, C. M. C. |
Red A.D.
Tehn D.T.4 ex.
16.02.2015
Jud fond E.E.
| ← Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 341/2015.... | Cereri. Decizia nr. 327/2015. Tribunalul ARGEŞ → |
|---|
