Obligaţie de a face. Decizia nr. 3010/2015. Tribunalul ARGEŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 3010/2015 pronunțată de Tribunalul ARGEŞ la data de 14-10-2015 în dosarul nr. 3010/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ARGEȘ[*]
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 3010/2015
Ședința publică de la 14 Octombrie 2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE I. P.
Judecător M. B.
Grefier E. R.
S-a luat în examinare pentru soluționare apelul declarat de pârâtele . sentintei civile nr. 9608/ 13 10 2014 pronunțată de Judecătoria Pitești în dosarul nr._, intimati fiind T. D.,T. C., având ca obiect „obligație de a face”.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părtile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Tribunalul, având în vedere că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, potrivit disp. art 411 c.pr.civ, nemaifiind alte cereri de formulat, în raport de actele și lucrările dosarului constată apelul în stare de judecată și îl reține spre soluționare.
INSTANȚA
Asupra apelului civil de față,
Constată că, prin acțiunea civilă ,înregistrată inițial la Tribunalul Specializat Argeș sub nr._ ,reclamanții T. D. și T. C. domiciliați în Pitești . B1.C2 .,având CNP_ și respectiv CNP_, reprezentați de CABINETUL DE AVOCAT P. V. H. cu sediul în Pitești . . Jud.Argeș a chemat în judecată pe pârâta . - prin mandatara sa S. Argeș,cu sediul în Pitești ..E3A Jud Argeș,pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună renegocierea Contractului de credit ipotecar nr.HLl4588/23.08.2007, încheiat cu aceasta, modificat prin Actele Adiționale, cu cheltuieli de judecată.
Ulterior,la data de 25.09.2013 și-au precizat acțiunea,în sensul obligării pârâtei la renegocierea Contractului de credit ipotecar nr.HLl4588/23.08.2007 modificat prin Actele Adiționale din 14.10.2010,9.11.2010 și 27.12.2011,având drept obiect un împrumut de_ CHF pentru o perioadă de 420 luni în sensul adaptării, contractului în vederea plății de către aceștia a unei rate lunare de 160 CHF.
În data de 25.09.2013, Tribunalul Specializat Argeș prin sentința civilă nr.1191/15.09.2013 și-a declinat competența materială de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Pitești,unde s-a înregistrat prezenta cauză.
La solicitarea instanței ,reclamanții și-au precizat obiectul acțiunii,prin cerea de la fila 9-11,obligație de a face,în același sens.ca și prin cererile inițiale,temeiul juridic,art.1271 alin 2și 3 din Noul Cod civ.,așa cum a fost modificat prin art.190 pct.18 din Lg.71/2011,dispoziții referitoare la impreviziune,achitând taxa de timbru aferentă.
În motivare ,în fapt s-a arătat că, au încheiat cu pârâta .. - S. Argeș, Contractul de credit ipotecar nr.HLl4588 având drept obiect acordarea de către bancă a unui credit de_ CHF în vederea cumpărării apartamentului cu nr.l6 situat în Pitești Cartier Războieni . B1.C2 .,durata creditului fiind de 420 luni,garantarea creditului fiind asigurată prin contract de ipotecă asupra imobilului apartament finanțat din credit.
A relevat reclamanții,că prezenta acțiune au formulat-o ca urmare, a calitații de debitor și codebitor în contractul de credit ipotecar, modificat prin Actele adiționale din 14.10.2010,9.11.2010 și 27.12.2011, fiind într-o situație reală de plată, de dificultate în executarea acestuia.
A mai arătat că,la data perfectării contractului, în franci elvețieni, creditul era avantajos pentru ei, având o rată posibil de achitat lunar, însă datorită majorării cursului valutar, în prezent această rată s-a dublat, context în care nu mai avem mijloacele materiale să își respecte obligațiile asumate inițial.
Totodată a reliefat ,că asemenea altor împrumutați, în perioada 2006-2008,după adoptarea francului elvețian (CHF) ca monedă de creditare, s-au orientat spre acesta monedă, ofertele de creditare în aceasta fiind foarte tentante, având în vedere cursul de schimb și dobânzile mai mici în raport cu creditele în alte monede, însă lipsa noastră de predictibilitate pe termen mediu și lung, cu privire la aprecierea francului elvețian, i-a dus în prezent la o situație disperată, fiind într-o dificultate reală în executarea contractului de credit susmenționat.
A susținut ,că Noul cod civil care a intrat în vigoare în octombrie 2011 consacră un instrument la care se poate apela în vederea renegocierii contractului de credit, acest instrument fiind teoria impreviziunii prevăzută în mod expres de art.1271 alin.2 și 3, așa cum a fost modificat prin art.190 pct.18 din Legea nr.71/2011 de punere în aplicare, potrivit căreia există mai multe posibilități de ajustare/reechilibrare a contractului de credit, în cazul în care acesta s-a dezechilibrat foarte mult în favoarea băncii, din cauza conjuncturilor economice nefavorabile.
Situația actuală a creșterii foarte mari a ratelor la creditele în franci elvețieni, este una aproape imposibilă în ceea ce îi privește și justifică interesul, încă o dată să fie obligată pârâta la renegocierea contractului, pentru a-l face executabil și suportabil, trecerea la o eventuală executare silită, fiind o încheiere abruptă a relațiilor contractuale, cu consecințe dramatice pentru întreaga familie.
A mai arătat ,că în temeiul noului text de lege, consideră că este posibilă reducerea ratelor lunare,în așa fel încât acestea să poată fi achitate, teoria impreviziunii putând fi invocată și înainte de 1 octombrie 2011, fiind o mai veche creație doctrinară.
S-a arătat astfel, că există decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție din 21 februarie 2003,care, precizează că teoria impreviziunii, intervine în măsura în care obligația contractuală nu mai este susceptibilă de executare, întrucât împrejurările în care trebuia executată o fac radical diferită de cea asumată în contract „variația circumstanțelor și prin urmare noile sarcini ce afectează executarea fac parte din riscul contractual pe care-1 suportă debitorul obligației de excutat, în lipsa unei decizii contrare".
De asemenea, a arătat că ,că potrivit noilor dispoziții din noul Cod Civil, impreviziunea este un dezechilibru produs după încheierea contractului, din cauza căruia obligația devine excesiv de împovărătoare„excesiv de oneroasă" determinată de o schimbare excepțională a împrejurărilor, iar debitorul nu și-a asumat riscul apariției dezechilibrului și nici „nu putea fi ,în mod rezonabil,considerat că și-ar fi asumat acest risc",ceea ce concordă cu situația lor actuală.
Referitor la situația lor, materială în care se află au arătat că, au și alte cheltuieli gospodărești curente, plus rate la alte bănci, și cele determinate de o boală gravă, a copilului lor minor, T. Patrik G., că sunt nevoiți să achite către pârâtă lunar,mai mult de jumătate din salariile lunare.
Pârâta . prin mandatara sa, S. ARGES, legal citată a formulat întâmpinare, prin care a solicitat sa se respingă acțiunea ca neîntemeiata.
A arătat,la fel ca și reclamanții,că în data de 23.08.2007 B. a acordat domnului T. D. in calitate de Debitor si doamnei T. C. in calitate de Codebitor un credit ipotecar in valoare de_ CHF, pe o perioada de 420 de luni conform contractului nr. HL_.
S-a învederat, ca la momentul încheierii contractelor de credit exista o varietate de produse de creditare, selecția aparținând consumatorului în funcție de varianta cea mai avantajoasă, B. oferind același produs de creditare în variantele (LEI, EURO si CHF).Mai mult că,existența unor produse predefinite și a unor contracte de credit standardizate nu afectează libertatea împumutatului de a opta pentru un anumit tip de dobândă și nici nu poate duce la concluzia caracterului nenegociabil al clauzei, opțiunea clientului fiind liber exprimată,Astfel, prin completarea cererilor de creditare persoanele interesate au optat pentru un anumit produs care corespundea intereselor proprii.
De altfel,a susținut că,în condițiile generale aplicabile contractelor de credit se prevede, care sunt condițiile și consecințele fiecărui tip de dobândă și totodată modul în care variază, acestea fiind analizate de către împrumutați iar condițiile de creditare specifice fiecărui contract, astfel cum au fost selectate de fiecare client sunt menționate în contractul semnat de acesta și particularizate în funcție de opțiunile personale.
Pârâta a menționat, ca banca pune la dispoziția clienților săi o . soluții pertinente, care au ca efect diminuarea ratei lunare de plata, cum ar fi reesalonarea perioadei de rambursare a creditului sau restructurarea creditului, astfel încât bugetul financiar al clienților sa fie, mai puțin afectat de cheltuiala lunara pe care o reprezintă acest împrumut.
Având in vedere solicitarea clientului, banca a propus o varianta de restructurare a creditului ipotecar nr. HL_/23.08.2007, varianta care s-a si concretizat prin semnarea Acrului Adițional nr. 1 din data de 09.11.2010,reclamanții T. beneficiind de o perioada de 365 de zile de o dobânda fixa de 4.50%. iar dupa expirarea celor 365 de zile dobânda aplicata creditului a fost alcătuita din marja fixa 8.00% + LIBOR CHF la 6 luni.
S-a susținut,că intre părti a fost semnat și Actului Adițional nr.2 din data de 27.12.2011 la contractul de credit mai sus menționat, acesta reprezentând practic varianta de re-restructurare a creditului.
Astfel că, pentru o perioada de 365 de zile, din data de 05.11.2010 clientul a beneficiat din nou de o dobânda fixa in cuantum de 4.80%.și dupa expirarea celor 365 de zile dobânda aplicata creditului a fost alcătuita din marja fixa 8.00% + LIBOR CHF la 6 luni. In prezent cuantumul dobânzii aplicate creditului aflat in derulare este 8,11%. Pârâta a menționat ca, in data de 05.06.2013 pentru creditul aflat in derulare se inregistra un număr de 37 de zile de întarziere la plata.
Având in vedere cele de mai sus,a apreciat ca, Banca a dat dovada de buna credința venind in mod concret in întâmpinarea dificultăților financiare pe care reclamanți le-au invocat, găsind împreuna cu aceștia soluții de restructurare a creditului.
Totodată s-a susținut ca, prin semnarea Contractului de credit, împrumutatul confirma ca a citit, înteles si acceptat termenii si toate condițiile prevăzute in Clauzele contractuale privind acordarea creditului, respectiv derularea contractului, contractul intrând in vigoare dupa semnarea lui de către parti,iar reclamanții T. in calitate de împrumutați s-au obligat sa achitate la scadenta toate obligațiile de plata care decurg din aceste contracte de credit, respectiv contravaloarea împrumuturilor acordate, a dobânzilor, taxelor, comisioanelor si a altor cheltuieli aferente.
Cu privire la motivele invocate de reclamanți in cererea de chemare in judecata, s-au arătat că sunt aplicabile prevederile art. 970 din vechiul cod civil, in vigoare la data încheierii contractelor conform căruia " (l)Convențiile trebuie executate cu bună-credință.(2) Ele obligă nu numai la ceea ce este expres într-însele, dar la toate urmările, ce echitatea, obiceiul sau legea dă obligației, după natura sa. ", nu erau menite sa adauge la convenția pârtilor cauze exoneratoare de răspundere.
In ceea ce privește excepția impreviziunii invocata de reclamanți, a învederat instanței ca, aceasta nu era reglementata de vechiul cod civil, in vigoare la momentul încheierii contractului de credit respectiv in 23.08.2007, vechiul cod civil reglementând in mod expres in art 969 doar principiul forței obligatorii (pacta sunt servanda).Mai mult,a arătat că Teoria impreviziunii,aplicarea acesteia ,în cei privește pe reclamanți, nu este de acord pentru că raporturile juridice născute pe tărâmul vechiului cod civil, nu atrage incidența in prezenta cauza, motivele invocate de reclamați neputand fi considerate ca reprezentând o împrejurare excepționala, care sa conducă la apariția impreviziunii.
Mai mult, a arătat decât atât,că Noul Cod Civil care reglementează expres teoria impreviziunii, in cuprinsul art 1271 in alineatul (2) precizează faptul ca "daca executarea contractului a devenit excesiv de oneroasa datorita unei schimbări excepționale a imprej urărilor care ar face vădit injusta obligarea debitorului la executarea obligației instanța poate sa dispună adaptarea contractului, pentru a distribui in mod echitabil intre parti pierderile si beneficiile ce rezulta din schimbarea împrejurărilor si încetarea contractului, la momentul si in condițiile pe care le stabilește. " Deci, pentru ca reclamanții a se afla in prezenta impreviziunii (excepție de principiul pacta sunt servanda) trebuie ca, ruperea echilibrului contractual sa se datoreze unei schimbări excepționale a împrejurărilor, ori motivele invocate de reclamanți, nu pot fi încadrate . situație.
In acest sens, a considerat ca evenimentul invocat de reclamanți ca temei al invocării teoriei impreviziunii respectiv " situația actuala a creșterii foarte mari a ratelor la creditele in franci elveției". nu provoacă o schimbare a obligației de rambursare. fara o creștere cat de puțin a intinderii ei, incat nu se poate susține ca a intervenit un dezechilibru esențial si vădit al relațiilor contractuale obligația reclamanților rămânând aceeași, cunoscuta la momentul incheierii contractului de credit si de ipoteca.
Pârâta a mai susținut că,și celelalte motive invocate respectiv faptul ca reclamanții au alte cheltuieli gospodărești, ca au inca doua rate de plata la CEC Bank si Unicredit Tiriac SA nu sunt intemeiate in sustirea teoriei impreviziunii. Astfel, asa cum reiese din documentele comunicate de reclamanți aceștia au incheiat cu Unicredit Tiriac SA in data de 01.07.2008 contractul de overdraft nr.52 si cu CEC Bank, in data de 30.08.2007, contractul de credit nr. RQ_85. F. de aceste aspecte reiese ca, cele doua contracte pe care reclamanții le invoca in susținerea teoriei impreviziunii au fost incheiate unul inainte de incheierea contractului cu B. iar celalalt, la câteva zile dupa. Având in vedere aceste aspecte, reiese in mod evident ca, obligațiile de plata pe care aceștia si le-au asumat prin semnarea celorlalte contracte de credit au avut impact asupra acestora concomitent cu obligațiile de plata care decurg din contractul de credit incheiat cu subscrisa, reclamanții asumandu-si plata tuturor obligațiilor care decurg din aceste contracte in cunostiinta de cauza. Astfel,că nu poate fi considerata, la data introducerii acțiunii respectiv in anul 2013, obligația de plata a ratelor aferente contractelor incheiate cu Unicredit Tiriac SA si cu CEC Bankca o schimbare excepționala a împrejurărilor care sa duca la un dezechilibru al intinderii obligațiilor celor doua parti, asumate la momentul semnării contractului. Mai mult, o eventuala situație împovaratoare in care se găsesc reclamanții nu poate fi imputabila B., apreciem astfel ca un debitor este singurul responsabil de alegerile făcute si de eventualul impact negativ pe care acestea le au asupra situației sale financiare.
Referitor la motivul reprezentat de cheltuielile determinate de o boala grava a copilului minor" apreciem ca nici acesta nu poate fi considerat un temei pentru invocarea teoriei impreviziunii. Astfel asa cum se poate observa, documentele medicale comunicate de reclamanții referitoare la starea de sănătate a numitului T. Patrie G. datează inca din anul 2008 astfel incat, aceasta situație nu poate fi considerata, la momentul introducerii acțiunii, o schimbare excepționala a împrejurărilor care ar face vădit injusta obligarea debitorului la executarea obligației..
In drept întâmpinarea a fost formulată pe prev. art. 205 C.pr.civ, si orice alte dispoziții legale incidente in cauza,solicitând proba cu înscrisuri, precum si orice alte probe se vor dovedi necesare pe parcursul dezbaterilor.
Prin sentința civilă nr. 9608/ 13 10 2014 pronunțată de Judecătoria Pitești s-a admis acțiunea precizată formulată de reclamanții T. D. și T. C. în contradictoriu cu pârâta . - prin mandatara sa S. Argeș.
A fost obligată pârâta . mandatara sa S. Arges, sa renegocieze contractul de credit ipotecar nr HL_/23 08 2007 încheiat cu reclamanții T. D. si T. C., modificat prin actele aditionale, din 14 10 2010, 09 11 2010 și 27 12 2011, având drept obiect un împrumut de 42.975 CHF( franci elvetieni) pentru o perioada de 420 luni, in sensul adoptării contractului in vederea plății de catre reclamanti, a unei rate de 160 CHF.
A fost obligată pârâtă sa plătească reclamanților suma de 41,15 lei reprezentand cheltuieli de judecata.
Pentru a dispune astfel s-a reținut de prima instanță că, reclamanții T. D. și T. C. au încheiat cu pârâta .. - S. Argeș, Contractul de credit ipotecar nr.HLl_.08.2007, modificat prin Actele Adiționale. având drept obiect acordarea de către bancă, a unui credit de_ CHF în vederea cumpărării apartamentului cu nr.l6 situat în Pitești Cartier Războieni . B1.C2 .,durata creditului fiind de 420 luni,garantarea creditului fiind asigurată prin contract de ipotecă asupra imobilului apartament finanțat din credit.
Raportat la momentul încheierii contractelor de credit exista o varietate de produse de creditare, selecția aparținând consumatorului în funcție de varianta cea mai avantajoasă,pârâta B. oferind același produs de creditare în variantele (LEI, EURO si CHF). Mai mult, existența unor produse predefinite și a unor contracte de credit standardizate nu afecta libertatea împrumutatului de a opta pentru un anumit tip de dobândă, poate duce la concluzia caracterului nenegociabil al clauzei, opțiunea clientului fiind liber exprimată,Astfel, prin completarea cererilor de creditare persoanele interesate au optat pentru un anumit produs care corespundea intereselor proprii.
Astfel asemenea altor împrumutați, în perioada 2006-2008,după adoptarea francului elvețian (CHF) ca monedă de creditare, s-au orientat spre acesta monedă, ofertele de creditare în aceasta fiind foarte tentante, având în vedere cursul de schimb și dobânzile mai mici în raport cu creditele în alte monede, însă lipsa noastră de predictibilitate pe termen mediu și lung, cu privire la aprecierea francului elvețian, i-a dus la o situație disperată, fiind într-o dificultate reală în executarea contractului de credit susmenționat.
Este cert,dar și un fapt notoriu că, la data perfectării contractului, 2007, în franci elvețieni, creditul era avantajos pentru reclamanți, având o rată posibil de achitat lunar, însă datorită majorării cursului valutar,ulterior,aceștia au fost nevoiți să încheie acte adiționale.
Acest fapt, este recunoscut și de pârâtă, banca ce a pus la dispoziția clienților săi, o . soluții pertinente, care au ca efect diminuarea ratei lunare de plata, cum ar fi reeșalonarea perioadei de rambursare a creditului sau restructurarea creditului, astfel încât bugetul financiar al clienților sa fie, mai puțin afectat de cheltuiala lunara pe care o reprezintă acest împrumut.
Având in vedere solicitarea clientului, respectiv a reclamanților,datorită creșterii cursului valutar, banca a propus o varianta de restructurare a creditului ipotecar nr. HL_/23.08.2007, varianta care s-a si concretizat prin semnarea Acrului Adițional nr. 1 din data de 09.11.2010,reclamanții T. beneficiind de o perioada de 365 de zile de o dobânda fixa de 4.50%. iar dupa expirarea celor 365 de zile dobânda aplicata creditului a fost alcătuita din marja fixa 8.00% + LIBOR CHF la 6 luni.
Ulterior, intre parti,pentru aceleași motive a fost semnat și Actului Adițional nr.2 din data de 27.12.2011 la contractul de credit mai sus menționat, acesta reprezentând practic varianta de re-restructurare a creditului.
Astfel că, pentru o perioada de 365 de zile, din data de 05.11.2010 reclamanții au beneficiat din nou de o dobânda fixa in cuantum de 4.80%.și dupa expirarea celor 365 de zile dobânda aplicata creditului a fost alcătuita din marja fixa 8.00% + LIBOR CHF la 6 luni. In prezent cuantumul dobânzii aplicate creditului aflat in derulare este 8,11%. Pârâta a menționat ca, in data de 05.06.2013 pentru creditul aflat in derulare se inregistra un număr de 37 de zile de intarziere la plata.
În prezent, această rată a crescut foarte mult, fapt cunoscut la nivelul întregii țări,paritatea–cu leul fiind disproporțională,ceea ce a generat și mișcări sociale,solicitându-se renegocierea contractelor,intervenția Băncii Naționale a României, context în care,și reclamanții nu mai au aceleași, mijloacele materiale să își respecte obligațiile asumate inițial.
De altfel,,în condițiile generale aplicabile contractelor de credit,dar și în cele adiționale se prevede, care sunt condițiile și consecințele fiecărui tip de dobândă și totodată modul în care variază, acestea fiind analizate de către împrumutați ,in condițiile de creditare specifice fiecărui contract, așa cum au fost selectate de fiecare client,dar sunt menționate în contractele vechi semnate ,și particularizate opțiunile personale,însă ele nu mai corespund realității sociale generale,dar și personale.
Reclamanții au făcut dovada cu înscrisuri care este situația lor materială,raportat la faptul notoriu al situației generale, a tuturor împrumutaților în franci elvețieni, demonstrând că, pentru a achita rata lunară către pârâta . Argeș sunt nevoiți să plătească, mai mult de jumătate din salariile lunare. Mai mult,în contextul în care au și alte cheltuieli gospodărești curente, plus încă două rate de plată la CEC BANK și UNICREDIT TIRIAC SA, la care se adaugă,așa cum atestăm prin documentarul medical anexat și cheltuielile determinate de o boală gravă a copilului nostru minor T. Patrik G. încadrat în grad de handicap cu diagnosticul de „Reflux vezico-urinal bilateral și infecție de tract urinar recidivantă" care necesită asistență și îngrijire personală în mod curent,plata utilităților veniturile sunt insuficiente pentru un trai decent,fiind o situație imprevizibilă.
In plus,mai sunt și ratele de plată la alte bănci, respectiv CEC Bank și UniCredit Tiriac Bank, sunt urmare a faptului că suma împrumutată de la B. S. Argeș, nu a fost îndestulătoare pentru plata prețului apartamentului cumpărat.
Toate acesteaau făcut,ca reclamanții să ceară pârâtei renegocierea, dovada fiind cererea nr.783 din 8 martie 2013,când au încercat soluționarea prezentului litigiu pe cale amiabilă ,însă nu i s-a dat curs favorabil, astfel că au fost nevoiți a înainta cererea de chemare în judecată
Analizând prev. art.VII ȘI ART.VIII ,IX din Condițiile generale ale Convenției, a rezultat că oricând reclamanții pot fi în cazul în care, se ivește vreuna din situațiile următoare, atunci, în orice moment, Banca are dreptul, pe baza unei notificări prealabile, să declare soldul creditului ca fiind scadent anticipat, rambursabil imediat împreună cu dobânda acumulată și toate celelalte costuri, datorate Băncii conform Convenției:
- împrumutatul nu își îndeplinește obligația de plată a Sumei Principale.
- împrumutatul nu își îndeplinește orice altă obligație asumată în cazul apariției unei situații neprevăzute care, în opinia Băncii, face să devină improbabil ca împrumutatul să-și poată îndeplini obligațiile asumate conform Convenției sau în cazul apariției unei situații neprevăzute conform căreia, în opinia Băncii, creditul acordat nu mai este garantat corespunzător.
Astfel, se creează un dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile părților, Banca având posibilitatea, din nou, unilateral, să aprecieze asupra intervenirii unei „situații neprevăzute” și să declare soldul scadent anticipat.
Termeni ca „situații neprevăzute”, „în opinia Băncii”, „să devină improbabil”, „nu mai este garantat corespunzător” nu sunt în măsură să ofere posibilitatea reală și obiectivă de a se aprecia cu privire la temeinicia unor astfel de motive. Este evident că dacă „opinia Băncii” este aceea de a declara soldul scadent anticipat, simpla invocare a intervenirii unei așa-zise „situații neprevăzute” (care poate fi, la urma urmei, orice situație neavută în vedere încă de la momentul încheierii acordului de voință) conferă dreptul discreționar Băncii să încaseze, înainte de termen, toate sumele aferente perioadei de contract. Detrimentul creat între Bancă - instituție financiară și împrumutați persoane fizice este dincolo de orice îndoială.
Având in vedere cele de mai sus,instanța a reținut că, pârâta Banca a dat dovada de rea-credința pentru că, in mod concret nu aplică o politică realistă,pentru prevenirea dificultăților financiare, pe care reclamanții le-au invocat,în contextul creșterii exorbitante,a francului elvețian, să găsească împreuna cu aceștia, soluții de restructurare a creditului.
Totodată vor fi înlăturate susținerile pârâtei ca, prin semnarea Contractului de credit, împrumutatul confirma ca a citit, înteles si acceptat termenii si toate condițiile prevăzute in Clauzele contractuale privind acordarea creditului, respectiv derularea contractului, contractul intrând in vigoare dupa semnarea lui de către parti, că reclamanții T. in calitate de împrumutați s-au obligat sa achitate la scadenta toate obligațiile de plata care decurg din aceste contracte de credit, respectiv contravaloarea împrumuturilor acordate, a dobânzilor, taxelor, comisioanelor si a altor cheltuieli aferente.
În speță,instanța trebuie să analizeze motivele invocate de reclamanți in cererea de chemare in judecata,care sunt întemeiate,iar temeiul legal aparține acesteia, fiind aplicabile prevederile art. 970 din vechiul cod civil, in vigoare la data încheierii contractelor,dar și la data ulterioară,pentru că acestea nu s-au finalizat, prin plata integrală,și presupun plăți ulterioare,creând fapte juridice noi.
Acestora le sunt aplicabile, teoria impreviziunii prevăzută în mod expres de art.1271 alin.2 și 3, așa cum a fost modificat prin art.190 pct.18 din Legea nr.71/2011 de punere în aplicare, potrivit căreia există mai multe posibilități de ajustare/reechilibrare a contractului de credit, în cazul în care acesta s-a dezechilibrat foarte mult în favoarea băncii, din cauza conjuncturilor economice nefavorabile.
(l)Convențiile trebuie executate cu bună-credință.(2) Ele obligă nu numai la ceea ce este expres într-însele, dar la toate urmările, ce echitatea, obiceiul sau legea dă obligației, după natura sa. ",dar și cele în ceea ce privește excepția impreviziunii invocata de reclamanți,chiar dacă, aceasta nu era reglementata de vechiul cod civil, in vigoare la momentul încheierii contractului de credit respectiv in 23.08.2007, vechiul cod civil reglementând in mod expres in art 969 doar principiul forței obligatorii (pacta sunt servanda).Mai mult,Teoria impreviziunii,aplicarea acesteia ,în cei privește pe reclamanți, este aplicabilă, pentru că raporturile juridice născute pe tărâmul vechiului cod civil, atrage incidența in prezenta cauza,în contextul social, economic actual, motivele invocate de reclamați putând fi considerate ca reprezentând o împrejurare excepționala, care sa conducă la apariția impreviziunii.
Mai mult, decât atât,Noul Cod Civil care reglementează expres teoria impreviziunii, in cuprinsul art 1271 in alineatul (2) precizează faptul ca "daca executarea contractului a devenit excesiv de oneroasa datorita unei schimbări excepționale a împrejurărilor care ar face vădit injusta obligarea debitorului la executarea obligației instanța poate sa dispună adaptarea contractului, pentru a distribui in mod echitabil intre parti pierderile si beneficiile ce rezulta din schimbarea împrejurărilor si încetarea contractului, la momentul si in condițiile pe care le stabilește. " Deci, reclamanții se afla în prezența impreviziunii (excepție de principiul pacta sunt servanda)și trebuie ca urmare, a ruperii echilibrului contractual, ce se datorează unei schimbări excepționale a împrejurărilor, să fie încadrate . situație,de către pârâtă.
In acest sens,instanța a considerat, ca evenimentul invocat de reclamanți ca temei al invocării teoriei impreviziunii respectiv " situația actuala a creșterii foarte mari a ratelor la creditele in franci elvețieni" este cert că, provoacă o schimbare a obligației de rambursare, o creștere disproporțională, a întinderii ei, atâta vreme cât a intervenit un dezechilibru esențial si vădit al relațiilor contractuale, obligația reclamanților rămânând aceeași, cunoscuta la momentul încheierii contractului de credit si de ipotecă,și ulterior actelor adiționale.
Pârâta banca,trebuie să pună la dispoziția clienților săi, o . soluții pertinente, care au ca efect diminuarea ratei lunare de plata, cum ar fi reeșalonarea perioadei de rambursare a creditului sau restructurarea creditului, astfel încât bugetul financiar al clienților sa fie, mai puțin afectat de cheltuiala lunara pe care o reprezintă acest împrumut.
Concluzia generală care circulă în prezent atât în practica juridică cât și în doctrină, este unanimă în sensul că renegociere unui contract de credit este posibil să fie întreprinsă mult mai ușor odată cu noile reglementări, renegocierea putând să se materializeze prin modificarea contractului de credit cu acordul părților,conform art.1270 alin.2 Noul Cod Civil.
Referitor la situația materială,a reclamanților, s-au adus dovezi, că pentru a achita rata lunară către pârâta . Argeș sunt nevoiți să plătească mai mult de jumătate din salariile noastre,în contextul în care au și alte cheltuieli gospodărești curente, plus încă două rate de plată la CEC BANK și UNICREDIT TIRIAC SA, la care se adaugă,așa cum au demonstrat, prin documentele medicale anexate, și cheltuielile determinate de o boală gravă a copilului nostru minor T. Patrik G. încadrat în grad de handicap cu diagnosticul de „Reflux vezico-urinal bilateral și infecție de tract urinar recidivantă" care necesită asistență și îngrijire personală în mod curent.
In plus,nu le poate fi imputat ,faptul că au rate de plată la alte bănci, respectiv CEC Bank și UniCredit Tiriac Bank,acestea fiind și ele urmare a faptului că suma împrumutată de la B. S. Argeș, nu a fost îndestulătoare pentru plata prețului apartamentului cumpărat.
Așa cum fac dovada prin cererea nr.783 din 8 martie 2013, reclamanții au încercat soluționarea prezentului litigiu pe cale amiabilă însă pârâta nu i s-a dat curs favorabil, astfel că cererea de chemare în judecată este întemeiată,instanța făcând și aplicarea art.358 din NCPC.
Se remarcă, pe de o parte, contradictorialitatea precizărilor pârâtei, iar pe de altă parte lipsa acestora de suport legal.
Punerea creditului la dispoziția clientului,respectiv reclamanților, nu poate fi un risc în sine și nu echivalează, cu riscul de neplată sau cu riscul de neexecutare a garanției, deci nu pot fi încadrate în aceeași categorie. Punerea creditului la dispoziția clientului este una din activitățile specifice oricărei bănci și, chiar dacă banca ar dori să taxeze suplimentar această activitate, este necesar să o negocieze, ca existență și întindere, cu clientul.
Chiar și în situația în care, pârâta Banca dorește să „garanteze garanția” (riscul de neexecutare a garanției, riscul de depreciere/pieire a garanției), se menține necesitatea de a negocia cu clientul pentru a insera o asemenea clauză. În acest sens, instanța reține că dacă banca aprecia că ar putea avea riscuri mult mai mari decât cele care ar fi putut fi acoperite prin instituirea ipotecii, ar fi putut pretinde garanții reale imobiliare suplimentare, dar în nici-un caz, nu putea dubla aceste garanții cu perceperea și a unui comision distinct pentru risc, nerambursabil în situația în care creditul ar fi fost achitat integral la scadență, fără nici-o problemă.
Este de remarcat însă că, toate aceste explicații suplimentare a ceea ce reprezintă „comisionul de risc” sunt venite mult după încheierea contractului, deci clientul nu a avut nicicum posibilitatea să întâlnească terminologia uzitată pe parcursul acestui proces și cu atât mai puțin să o înțeleagă.
După cum chiar, pârâta acceptă, clienții ar fi avut doar posibilitatea să refuze semnarea contractului de credit iar nu să negocieze,renegocieze clauzele acestuia.
Totalul comisionului de risc reprezintă o sumă foarte mare cu privire la care nu s-a precizat ce se întâmplă, dacă se achită integral creditul, conform ratelor lunare scadente și nu intervine niciun fel de risc pentru bancă. În mod normal, acest comision de risc trebuia rambursat de bancă dacă s-ar fi achitat integral creditul la scadență, conform graficului stabilit între părți. Nestipulându-se nici-o clauză în acest sens în contract, banca s-ar îmbogăți fără o justă cauză, ceea ce creează un dezechilibru consumatorilor, prin plata unor sume mari și nejustificate.
Trebuie subliniat ca art. 44 din Regulamentul BNR 3/2007 privind limitarea riscului de credit la creditele destinate persoanelor fizice, prevede ca împrumutătorii sunt obligați sa informeze clienții prin menționarea posibilității modificării, în sensul majorării, a sumelor datorate, în cazul materializării riscului valutar, a riscului de rata a dobânzii ori in cazul creșterii costului creditului provenind din comisioane si alte cheltuieli privind administrarea creditului prevăzute in contract. În primul rând, trebuie observat ca Regulamentul vorbește despre materializarea riscului, în defavoarea împrumutatului, ceea ce exclude din start ideea ca ar fi permisa încasarea de către bancă în cazul opus, a unor sume care sa îi acopere propriul risc. Textul Regulamentului impune băncii obligația informării fiecărui client in parte (fie prin graficul de rambursare, fie prin dispoziții contractuale) cu privire la posibilitatea majorării sumelor pe care le va datora in temeiul contractului de credit, majorare determinata de: (i) materializarea riscului valutar sau a celui de rata a dobânzii (in cazul in care acestea se produc in defavoarea împrumutaților) sau (ii) creșterii costului creditului provenind din comisioane si alte cheltuieli privind administrarea creditului prevăzute in contract. La rândul sau, art. 41 din Regulamentul BNR 3/2007 privind limitarea riscului de credit la creditele destinate persoanelor fizice impune instituțiilor de credit, tot in scopul diminuării riscului „să își organizeze activitatea de creditare astfel încât sa asigure separarea clara si efectiva a funcției de promovare si vânzare a produselor de creditare de funcția de analiza a riscului de credit si monitorizare a expunerii.”
Așadar, din nou sunt întrunite condițiile legale pentru ca ,pârâta să renegocieze Convenției de credit,pentru că s-a creat un dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile părților și contrar cerințelor bunei-credințe, clauzele, anterioare, nu au fost direct negociate cu consumatorul și sunt exprimate într-un limbaj greu inteligibil.
În sensul de mai sus, este și Hotărârea Austorcom Telecomunications (57), pct. 57 și 59 care reține „……în legătură cu consecințele constatării de către instanța de executare a existenței unei clauze arbitrare abuzive într-un contract încheiat de un vânzător sau un furnizor cu un consumator, îi revine instanței naționale, sarcina de a stabili toate consecințele care decurg de aici, potrivit dreptului intern, pentru a se asigura că respectiva clauză nu creează obligații pentru consumator”, cu respectarea art. 6 alin. 1 din Directiva nr. 93/13, în sensul obligării statelor membre să prevadă că „în conformitate cu legislația internă”.
Sentința sus menționată a fost apelată de pârâta . a considerat-o nelegală și netemeinică motivat de faptul că, instanța de fond a interpretat în mod eronat clauzele contractuale speciale ,fără a avea în vedere că reclamanții au fost de acord cu termenii și condițiile în care a fost încheiat contractul bancar.
De asemenea, se arată că, apelanta a pus la dispoziția clienților o . soluții pertinente care au ca efect diminuarea ratei lunare de pată ,astfel încât bugetul financiar al clienților intimați să fie mai puțin afectat de cheltuiala lunară pe care o reprezintă împrumutul, motiv pentru care s-a propus o variantă de re-restructurare a creditului concretizat prin semnarea actului adițional nr. 2 din 27.12.2011 ,astfel că banca a dat dovadă de bună credință .
În ceea ce privește teoria impreviziunii se apreciază de către apelantă că instanța de fond a interpretat în mod eronat dispozițiile legale, deoarece aceasta nu era reglementată de vechiul cod de procedură civilă în vigoare la momentul încheierii contractului de credit.
Invocarea stării de sănătate pentru debitorul intimat nu reprezintă o schimbare excepțională a împrejurărilor care să determine o vădită injustă obligare a debitorului la executarea obligației .
La data de 30.06.2015 se formulează întâmpinare de către intimați prin care se solicită respingerea apelului ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a sentinței instanței de fond .
Analizând sentința apelată în raport de critica formulată, tribunalul constată că apelul este nefondat pentru următoarele considerente:
Astfel ,se constată că, între părți există un contract la care s-au încheiat acte adiționale ,însă prevederile contractuale nu au fost negociate direct cu consumatorul în sensul dispozițiilor Legii nr. 193/2000, având în vedere că, așa cum afirmă însăși banca ,aceste contracte sunt preformulate, strandard, iar pentru a nu fi abuzive, clauzele nenegociate trebuie să nu creeze, în detrimentul consumatorului și contrar cerințelor bunei credințe, un dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile părților.
În ceea ce privește teoria impreviziunii în raport de care a fost argumentat atât punctul de vedere al reclamantului, dar și analiza instanței de fond se constată că, aceasta este aplicabilă în cauză ,deoarece la momentul derulării litigiului dintre părți intervenise decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție din 21.02.2003, aspect legislativ ce a fost introdus și prin noile dispoziții ale codului civil. . Ca urmare, renegocierea unui contract de credit este posibilă ,aspect necontestat de bancă în calitate de apelantă ,fără însă a se concretiza în încheierea unui nou contract sau a unui act adițional în raport de noile condiții economico-sociale, respectiv un contract care să cuprindă drepturi și obligații pentru ambele părți și care să nu creeze dezechilibre majore în detrimentul consumatorului .
Față de cele reținute și în raport de disp.art. 480 C.pr.civ. tribunalul urmează să respingă apelul ca nefondat .
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul declarat de pârâta .> cu sediul în Pitești ..E3A Jud Argeș împotriva sentinței civile nr. 9608/ 13 10 2014 pronunțată de Judecătoria Pitești în dosarul nr._, intimați fiind T. D. și T. C. domiciliați în Pitești, . B1.C2, . .,având CNP_ și respectiv CNP_, reprezentați de CABINETUL DE AVOCAT P. V. H. cu sediul în Pitești ., ., Jud.Argeș .
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 14 Octombrie 2015
Președinte, I. P. | Judecător, M. B. | |
Grefier, E. R. |
Red. I.P.
Tehn D.T./5 ex.
20.10.2015
| ← Plata lucrului nedatorat. Decizia nr. 3122/2015. Tribunalul ARGEŞ | Fond funciar. Sentința nr. 63/2015. Tribunalul ARGEŞ → |
|---|
