Pretenţii. Decizia nr. 3673/2015. Tribunalul ARGEŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 3673/2015 pronunțată de Tribunalul ARGEŞ la data de 24-11-2015 în dosarul nr. 3673/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ARGEȘ[*]
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 3673/2015
Ședința publică de la 24 Noiembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE E. M. C.
Judecător A. D.
Grefier E. R.
S-a luat în examinare, pentru solutionare, apelul declarat de reclamanta . - PRIN MANDATAR COFACE ROMANIA CREDIT MANAGEMENT SERVICES SRL împotriva sentinței civile nr_/24.11.2014 pronunțată de Judecătoria P., intimată fiind pârâta ., având ca obiect pretenții .
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns curator P. M. pentru intimata-pârâtă, lipsă fiind apelanta-reclamantă.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că, prin Serviciul Registratură s-a depus de către apelantă la data de 16.10.2015 dovada achitării onorariului curator și dovada citării prin publicitate a intimatei. Totodată, se învederează că intimata-pârâtă, prin curator, a depus la dosar întâmpinare.
Instanța, având în vedere obiectul cererii de chemare în judecată și părțile din acest dosar, procedând la verificarea competenței în temeiul art.131 c.pr.civ., rap.la art.226, 227 din Legea nr.71/2011 invocă din oficiu excepția de necompetență materială a Tribunalului Argeș - Secția civilă
Curatorul intimatei arată că este de acord cu admiterea excepției invocată.
INSTANȚA
Asupra apelului civil de față, deliberând:
Constată că, prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 10.10.2013, reclamanta . - PRIN MANDATAR COFACE ROMANIA CREDIT MANAGEMENT SERVICES SRL a solicitat instanței obligarea pârâtei . la plata sumei de 5582,98 de lei reprezentând contravaloare energie electrică, 223,41 lei penalități de întârziere, 400,55 lei taxă de debranșare, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că a furnizat pârâtului energie electrică întocmindu-se astfel mai multe facturi fiscale pe care debitorul a refuzat să le achite.
În drept, reclamanta a invocat dispozițiile art. 1025 și urm din C.p.c, privind procedura specială referitoare la cererile cu valoare redusă.
În probațiune, a depus la dosar înscrisuri. Nu s-a precizat dacă reclamanta dorește purtarea de dezbateri orale.
Întrucât procedura de citare cu pârâta nu s-a îndeplinit la adresa precizată în extrasul ONRC depus la dosarul cauzei, instanța a dispus în baza art 1026 alin. 3 C. trecerea cauzei în ședință publică, cererea fiind judecată potrivit dreptului comun, cu desemnarea unui curator și citarea prin publicitate.
Prin sentința civilă nr_/24.11.2014 pronunțată de Judecătoria P., a fost admisă în parte cererea formulată de reclamanta . în contradictoriu cu pârâta ..
A fost obligată pârâta la plata sumei de 5582, 98 lei reprezentând energie electrică, și a sumei de 223,41 lei reprezentând penalități de întârziere.
A fost respins capătul de cerere privind obligarea pârâtei la plata taxei de debranșare și a penalităților calculate la aceasta.
A fost obligată pârâta la plata cheltuielilor de judecată de 500 de lei reprezentând taxă de timbru și onorariu curator special.
În considerentele sentinței se rețin următoarele:
Conform art. 1516 Noul cod civil - „creditorul are dreptul la îndeplinirea integrală, exactă și la timp a obligației.", iar potrivit 1548 Noul Cod Civil - „culpa debitorului unei obligații contractuale se prezumă prin simplul fapt al neexecutării".
Art. 662 alin. 2, 3, 4 Cod de procedură civilă definește noțiunea de creanță certă, lichidă și exigibilă. Astfel, creanța este certă atunci când existența ei neîndoielnică rezultă din însuși titlul executoriu. Aceasta este lichidă atunci când obiectul ei este determinat sau când titlul executoriu conține elementele care permit stabilirea lui. Creanța este exigibilă dacă obligația debitorului este ajunsă la scadență sau acesta este decăzut din beneficiul termenului de plată.
La dosarul cauzei, reclamanta a atașat contractul de furnizare a energiei electrice nr._/2013încheiat cu pârâta, o . facturi și fișa clientului. Valoarea debitului principal care rezultă din cuprinsul fișei contului este de 5582,98 (f.33).
S-a reținut că pârâta a solicitat eșalonarea debitelor restante în trei rate egale, cu scadența în lunile mai 2013-iulie 2013 (f.11), astfel că pârâta a recunoscut suma pretinsă de reclamantă.
Reclamanta a calculat conform art. 11 din contract penalități de întârziere în valoare de 223,41 lei.
Fiind îndeplinite condiție prev. de art. 662 alin. 2, 3, 4 Cod de procedură civilă instanța constată că sunt întemeiate pretențiile reclamantei aferente debitului principal și accesoriu.
În privința taxei de debranșare, instanța a reținut că reclamanta nu a făcut dovada că pârâta a fost efectiv debranșată de la alimentarea cu energie electrică printr-un înscris însușit de către aceasta.
Împotriva acestei încheieri a declarat apel reclamanta, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, pentru motivele redate pe larg în cuprinsul cererii de apel .
Analizand cu prioritate exceptia necompetentei materiale (functionale/specializate) a sectiei civile a Tribunalului Arges, in raport de disp. art.131 C.pr.civ., instanta retine urmatoarele:
Potrivit art.36 din Legea nr.304/2004 republicată, „tribunalele sunt instanțe cu personalitate juridică, organizate la nivelul fiecărui județ și al municipiului București, și au, de regulă, sediul în municipiul reședință de județ. (2) În cadrul tribunalelor funcționează secții sau, după caz, complete specializate pentru cauze civile, indiferent de obiectul lor sau de calitatea părților, cauze penale, cauze cu minori și de familie, cauze de contencios administrativ și fiscal, cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, societăți, registrul comerțului, insolvență, concurență neloială sau pentru alte materii, precum și, în raport cu natura și numărul cauzelor, complete specializate pentru cauze maritime și fluviale.”
Cu trimitere la reglementările anterioare, dispozițiile art.37 din același act normativ stipulează că „în domeniile prevăzute de art. 36 alin. (3) se pot înființa tribunale specializate. (2) Tribunalele specializate sunt instanțe fără personalitate juridică, care pot funcționa la nivelul județelor și al municipiului București și au, de regulă, sediul în municipiul reședință de județ. (3)Tribunalele specializate preiau cauzele de competența tribunalului în domeniile în care funcționează. (4) Cauzele aflate în curs de judecată la data începerii funcționării tribunalelor specializate, potrivit art. 142 alin. (1), se vor trimite acestora, pe cale administrativă, din oficiu, spre soluționare. Tribunalul specializat este competent și în caz de trimitere spre rejudecare.”
La înființare, prin Ordinul MJ nr.2624/C/2004, Tribunalul Comercial Argeș a preluat, potrivit dispozițiilor art.37 alin.3 din Legea nr.304/2004, cauzele de competența tribunalului în domeniul în care s-a înființat, respectiv cauzele de natură comercială.
Potrivit art.3 din Noul Cod civil, „dispozițiile prezentului cod se aplică și raporturilor dintre profesioniști, precum și raporturilor dintre aceștia și orice alte subiecte de drept civil. Sunt considerați profesioniști toți cei care exploatează o întreprindere. Constituie exploatarea unei întreprinderi exercitarea sistematică, de către una sau mai multe persoane, a unei activități organizate ce constă în producerea, administrarea ori înstrăinarea de bunuri sau în prestarea de servicii, indiferent dacă are sau nu un scop lucrativ”.
In prezent, deși criteriul de delimitare a cauzelor prin raportare la dreptul material și-a pierdut funcționalitatea, niciuna dintre normele Noului Cod civil ori ale Legii nr.71/2011 de punere în aplicare a acestuia, nu interzice separarea litigiilor în care cel puțin una dintre părți are calitatea de profesionist în materia „activităților de producție, comerț sau prestări de servicii” (expresie care, conform art.8 din Legea nr.71/2011, înlocuiește expresiile „acte de comerț”, respectiv „fapte de comerț”) de celelalte litigii care implică profesioniști în alte materii.
Astfel, prin art.226 din Legea nr.71/2011 de punere în aplicare a Noului Cod civil, se arată că: „(1) Prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea colegiului de conducere al instanței, în raport cu numărul cauzelor, se pot înființa, în cadrul secțiilor civile, complete specializate pentru soluționarea anumitor categorii de litigii, în considerarea obiectului sau naturii acestora, precum: a) cererile în materie de insolvență, concordat preventiv și mandat ad hoc; b) cererile în materia societăților comerciale și a altor societăți, cu sau fără personalitate juridică, precum și în materia registrului comerțului; c) cererile care privesc restrângerea, împiedicarea ori denaturarea concurenței; d) cererile privind titlurile de valoare și alte instrumente financiare.
(2) La înființarea completelor specializate potrivit alin. (1) se va ține seama de următoarele criterii:
a) asigurarea unui volum de activitate echilibrat între judecătorii secției;
b) specializarea judecătorilor și necesitatea valorificării experienței profesionale a acestora;
c) respectarea principiului repartizării aleatorii.
(3) Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii prevăzută la alin. (1) își va produce efectele de la data intrării în vigoare a Codului civil.”
Se constata ca dispozițiile art.226 alin.1 din Legea nr.71/2011, actualizată, au un caracter exemplificativ și nu limitativ, prevăzând posibilitatea înființării în cadrul secțiilor civile, a unor complete specializate pentru soluționarea anumitor categorii de litigii, în considerarea obiectului sau naturii acestora.
In acelasi timp, în conformitate cu prevederile art. 228 alin. 1 din Legea de punere în aplicare a Noului Cod civil, „până la data intrării în vigoare a Codului civil, tribunalele comerciale Argeș, Cluj și M. se reorganizează ca tribunale specializate sau, după caz, ca secții civile în cadrul tribunalelor Argeș, Cluj și M., în condițiile art. 226. La stabilirea cauzelor de competența tribunalelor specializate sau, după caz, a secțiilor civile reorganizate potrivit alin. (1) se va ține seama de numărul și natura cauzelor, de specializarea judecătorilor, de necesitatea valorificării experienței profesionale a acestora, precum și de volumul de activitate al instanței”.
În aplicarea prevederilor art. 228 din Legea nr. 71/2011, Consiliul Superior al Magistraturii a adoptat Hotărârea nr. 654 din 31 august 2011, prin care, între altele, a dispus reorganizarea ca tribunale specializate a tribunalelor comerciale Argeș, Cluj si M., începând cu data de 01 octombrie 2011.
Considerentele ce au stat la baza hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii au vizat, în mod direct, încărcătura jurisdicțională a celor trei foste tribunale comerciale, criteriul cantitativ, rezultat din observarea numărului de dosare înregistrate pe rolul lor, fiind acela care, în mod decisiv, a impus reorganizarea lor ca tribunale specializate, iar nu ca simple secții civile in cadrul Tribunalelor Argeș, Cluj si M..
Or, încărcătura avută în vedere era cea rezultată din competența atribuită celor trei tribunale potrivit dispozițiilor legale anterioare Legii nr. 71/2011 si Noului Cod civil, ceea ce trimite la concluzia că nu s-a avut în vedere o diminuare a volumului de activitate a tribunalelor specializate odată cu . Noului Cod civil. Trebuie remarcat, sub acest aspect, ca schemele de personal ale fostelor tribunale comerciale au fost menținute, ceea ce, de asemenea, întărește această concluzie.
Din Legea nr. 71/2011, care se completează cu Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.654/31 august 2011, rezultă că și Tribunalul Specializat Argeș, își va menține aceeași competență materială ca și fostul Tribunal Comercial Argeș, operând doar o reorganizare a sa, sub aspectul denumirii.
Astfel, transformarea fostelor tribunale comerciale în tribunale specializate implică o continuitate cu privire la tipurile de cauze care intrau în competența lor, având în vedere că prin Hotărârea nr.654/2011 a Consiliului Superior al Magistraturii, s-a dispus menținerea lor ca instanțe de sine stătătoare si nu s-a prevăzut expres vreo reducere a sferei de competenta.
Desi Consiliul Superior al Magistraturii nu s-a pronuntat expres asupra competentei materiale a tribunalelor specializate, a avut in vedere, in mod neechivoc, volumul de activitate al acestor instante, volum care include toate cauzele a căror natura „comerciala” era determinata prin aplicarea dispozitiilor art. 3, art. 4, art. 7, art. 9 si art. 56 din Codicele de comert din 1887. In consecinta, nu se poate retine intentia legiuitorului de a transfera competenta de solutionare a acestor cauze in favoarea sectiilor civile ale tribunalelor de drept comun, reorganizarea păstrând in favoarea tribunalelor specializate competenta materiala in limitele competentei fostelor tribunale comerciale.
Totodată, nici in Hotărârea nr.654/2011 a Consiliului Superior al Magistraturii nu se prevede limitarea competentei Tribunalului Specializat Arges la litigiile prevăzute de art. 226 alin 1 lit a)-d) din Legea 71/2011.
Rezulta, asadar, din textele legale mai sus citate, ca intenția legiuitorului, exprimata prin Legea nr. 71/2011, a fost aceea ca tribunalele specializate – cum este si Tribunalul Specializat Arges – sa isi mentina aceeasi arie de competenta functionala si materiala ca si fostele Tribunale Comerciale, practic, operand doar o reorganizare a acestora, sub aspectul denumirii, ca tribunale specializate.
Nu in ultimul rand, instanta constata ca problema competentei tribunalelor specializate a facut obiectul discutiilor reprezentantilor CSM, MJ si presedintilor sectiilor specializate din cadrul curtilor de apel si ai tribunalelor specializate, purtate in cadrul intalnirii din 22.05.2014, de la Targu M.. Potrivit minutei intocmita in urma dezbaterilor (disponibila pe site-ul CSM), delimitarea intre competenta tribunalelor specializate si cea a tribunalelor trebuie facuta in sensul continuitatii competentei materiale stabilite la nivelul fostelor sectii/tribunale comerciale. Ceea ce trebuie subliniat este aceea ca discutiile au pornit de la intrebarea daca sfera de competenta a tribunalelor specializate cuprinde doar litigiile intre profesionisti in materie economica (fostii comercianti) sau cuprinde litigiile generate de activitatea tuturor profesionistilor. Prin urmare, premisa a fost cea a competentei tribunalelor specializate in solutionarea in continuare a cauzelor privind profesionistii-fosti comercianti si nicidecum intrebarea daca orice alt litigiu cu profesionisti, decat cele enumerate exemplificativ de art.226 din Legea nr.71/2011, este exclus din competenta tribunalului specializat.
In aceste conditii, retinand ca o practica judiciara unitara si previzibila reprezinta o garantie a unui proces echitabil, in sensul art.6 din CEDO, intrucat celelalte doua tribunale specializate din tara judeca in continuare cauzele cu profesionisti, se impune ca si competenta Tribunalului Specializat Arges sa fie stabilita dupa aceleasi norme.
In cauza de fata, raportul juridic stabilit intre reclamanta si parata era calificat, anterior actualului Cod civil, ca fiind unul de natura comerciala, partile avand calitatea de comercianti/profesionisti, atrăgând astfel competenta Tribunalului Specializat Arges.
Cat priveste imprejurarea ca au existat cauze declinate de Tribunalul Specializat in favoarea Tribunalului Arges-sectia civila si solutionate de acesta din urma, instanta constata ca situatia este urmarea practicii neunitare existente la nivelul Curtii de Apel P., ca si instanta competenta sa solutioneze conflictul negativ de competenta intre tribunalele din raza sa, cele doua sectii civile existente la nivelul Curtii avand o opinie diferita asupra problemei in discutie (in acest sens, dosar nr._ -sentința nr. 11/F-CC/ 23 martie 2015 pronuntata de Sectia a II-a civila a CAP, dosar nr._ -sentința civilă nr. 120/2014 pronuntata de Sectia I a CAP).
Prin urmare, pentru aceste argumente, in raport de disp. art.129 alin.2 pct.2 C.pr.civ., instanta apreciaza ca este necompetenta material/functional sa solutioneze prezenta cauza, urmand a admite exceptia si, in temeiul art.131 C.pr.civ., a declina competenta solutionarii actiunii in favoarea Tribunalului Specializat Arges.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
Declină competența de soluționare a cauzei având ca obiect apelul declarat de reclamanta . - PRIN MANDATAR COFACE ROMANIA CREDIT MANAGEMENT SERVICES SRL, cu sediul în București, Calea Floreasca, nr. 39 sector 1 împotriva sentinței civile nr_/24.11.2014 pronunțată de Judecătoria P., intimată fiind pârâta ., cu sediul în P., Maternitatii, nr. 3, .. Argeș, în favoarea Tribunalului Specializat Argeș.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședința publică de la 24 Noiembrie 2015
Președinte, E. M. C. | Judecător, A. D. | |
Grefier, E. R. |
red.E.M.C.
dact.C.E.C./4 exp.
30.11.2015.
| ← Suspendare executare art.484,507,512,700,718 NCPC/art.... | Suspendare provizorie. Sentința nr. 380/2015. Tribunalul ARGEŞ → |
|---|
