Cereri. Decizia nr. 840/2015. Tribunalul ARGEŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 840/2015 pronunțată de Tribunalul ARGEŞ la data de 24-11-2015 în dosarul nr. 840/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ARGEȘ[*]
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 840/2015
Ședința publică de la 24 Noiembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE E. M. C.
Judecător A. D.
Judecător E. A.
Grefier E. R.
S-a luat în examinare, spre soluționare, recursul formulat reclamanții J. H. I. - D., H. V., H. C., împotriva sentinței civile nr.1143/2015 pronunțată de Judecătoria Câmpulung în dosarul nr._, intimate fiind pârâtele C. L. DE FOND FUNCIAR CÂMPULUNG, C. JUDEȚEANĂ DE FOND FUNCIAR ARGEȘ, având ca obiect alte cereri MODIFICARE TITLUL PROPRIETATE.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța, constată că dezbaterile în fond asupra cauzei au avut loc la data de 10.11.2015, susținerile părților fiind consemnate în acea încheiere, ce face parte integrantă din prezenta decizie, iar în urma deliberării s-a pronunțat următoarea soluție:
INSTANȚA
Asupra recursului civil de față, deliberând:
Constată că, prin acțiunea civilă formulată la data de 29.02.2012 și înregistrată pe rolul Judecătoriei Câmpulung sub nr._, reclamanta H. G. S. P., domiciliată în Câmpulung .. 8, județul Argeș, cu reședința în Pitești, .. 1, ., ., județul Argeș, a chemat în judecată pe pârâtele C. L. de Fond Funciar Câmpulung și C. Județeană de Fond Funciar Argeș, pentru a se dispune modificarea titlului de proprietate nr. 2985/9.11.1992, emis pe numele T. P. și T. S., după cum urmează:
- cu privire la suprafața de 2902 mp, în sensul menționării a suprafeței reale de 1843 mp, situată în tarlaua 39, în loc de 1483 mp, vecinătățile parcelei fiind: Nord-T. P., Est- T. P., Sud-. Vest – casă naționalizată;
- în ceea ce privește vecinătățile parcelei de 496 mp intravilan, punctul „Acasă”, tarlaua 39, în sensul de a fi menționate ca vecinătăți ale acestei parcele, cele trecute la ., adică: Nord-P. I., Est-D. I. și R. M., Sud-. Vest-T. P.;
- în ceea ce privește vecinătățile parcelei de 510 mp ca fiind, în realitate, cele menționate la ., adică: Nord-C. I., Est-M. P., Sud- .-C. I.;
- corectarea categoriei de folosință a parcelei de 496 mp, din fânețe, cum greșit s-a menționat în titlu, în categoria curți-construcții, pentru că pe această parcelă este edificată o temelie din beton, pentru edificarea unei construcții;
- modificarea vecinătăților parcelei de 165 mp situată în punctul „Acasă”, tarlaua 39, în ceea ce privește vecinătatea laturii de Vest, fiind consemnată greșit proprietatea lui C. I., în realitate fiind proprietatea Ș..
În motivare reclamanta arată că este unica moștenitoare a autorilor T. P. și T. S., că autorilor săi li s-a reconstituit dreptul de proprietate în baza Legii 18/1991 emițându-li-se titlul de proprietate nr. 2985/9.11.1992, pentru o suprafață de 2902 mp în pct. „Parcul M. nr. 8”, că în titlul respectiv s-au strecurat mai multe greșeli materiale, atât referitoare la suprafață, cât și la categoria de folosință și vecinătăți, ajungându-se în situația în care deși dreptul a fost valorificat, modalitatea de materializare în titlul de proprie este diferită și de situația din teren și de situația reflectată în actele primare.
În cauză s-au administrat proba cu acte și înscrisuri, interogatoriu din oficiu, expertiză, s-au solicitat relații de la organele abilitate de lege, s-a dispus atașarea dosarului nr. 5214/1993 al aceleiași instanțe.
Prin sentința civilă nr. 762/1.04.2013 pronunțată de Judecătoria Câmpulung a fost admisă cererea reclamantei și s-a dispus modificarea titlului de proprietate emis pe numele autorilor și eliberarea titlului astfel încât să corespundă procesului verbal de punere în posesie în posesie și hotărârii de validare, pentru două parcele de teren cu vecinătățile de la data punerii în posesie.
Împotriva acestei soluții reclamanta a formulat recurs arătând în esență că a formulat această acțiune pentru ca titlul de proprietate să fie modificat în conformitate cu actele primare de proprietate ale autorilor săi, că și-a precizat punctul de vedere atât în acțiune cât și în completarea obiectivelor dispuse de instanță pentru expertiză, că instanța a avut în vedere vecinătățile de la data punerii în posesie cu încălcarea dispozițiilor Legii 18/1991, în condițiile în care nu există un proces verbal de punere în posesie pentru acest teren, iar rezultatul modificării este diminuarea suprafeței de teren, că lucrarea de expertiză nu a mai fost avizată de OCPI și nu s-au luat în considerare concluziile expertului asistent.
Prin decizia civilă nr. 2709/22.11.203 pronunțată de Tribunalul Pitești s-a admis recursul reclamantei și s-a casat sentința, cauza fiind trimisă spre rejudecare aceleași instanțe de fond, apreciindu-se că instanța nu s-a pronunțat în limitele investirii și nu a avut în vedere actele de proprietate ale părților.
Cauza a fost reînregistrată pe rolul instanței sub același număr, ocazie cu care s-a dispus refacerea expertizei topografice conform considerentelor deciziei de casare.
Pe parcursul judecății reclamanta a decedat, fiind înlocuită în cauză de moștenitorii legali.
De asemenea, s-au depus înscrisuri și concluzii scrise, la termenul de judecată din data de 27.05.2015 părțile precizând expres că doresc modificarea titlului de proprietate conform actelor primare de proprietate și anexelor 1, 1a și 4 din raportul de expertiză C., depus la dosar.
Prin sentința civilă nr.1143/2015 pronunțată de Judecătoria Câmpulung a fost respinsă acțiunea.
În considerentele sentinței se rețin următoarele:
Reclamanții sunt moștenitorii autorilor T. P. și T. S., în prezent decedați, care și-au reconstituit dreptul de proprietate în baza cererii formulate temeiul Legii 18/1991, eliberându-li-se titlul de proprietate nr. 2985/9.11.1992.
Reclamanții critică acest titlu de proprietate atât sub aspectul suprafeței, cât și sub aspectul categoriei de folosință și vecinătăților, arătând că nu există corespondență între actele lor primare de proprietate și titlul de reconstituire, insistând asupra înregistrării în titlu a vecinătăților din actele primare.
Pentru o mai bună înțelegere a situației de fapt, instanța consideră că trebuie analizate atât actele primare, cât și cele de reconstituire, în ordinea lor firească, temporală.
Astfel, prin actul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 205 din 26 mai 1948 (f. 11 - 12 prim dosar fond), E. D. Kapferer, vinde soților T. suprafața de 1000,50 mp în Parcul M. nr. 8, cu vecinătățile: N - rest proprietate vânzător, S - . - rest proprietate vânzător, V - proprietate Ș..
Terenul se vinde conform amplasamentului din schița anexă actului (f. 13 dosar), schiță ce delimitează forma terenului și dimensiunile fiecărui lot în parte.
Deși bunul vândut era cât se poate de bine delimitat, la 15 iunie 1952 între același vânzător și aceeași cumpărători se încheie un act de hotărnicie (f. 14 dosar) din care rezultă că suprafața vândută în 1948 ar fi fost, de fapt de 1842 mp teren în acest punct, iar conturul este modificat în sensul că vecinii de la N și E sunt alții, iar lungimile hotarelor sunt diferite.
Cu această ocazie se face o altă schiță a terenului, de către părți (f. 15 dosar), modificându-se în mod evident și forma, și suprafața și vecinii terenului.
Conform legislației și uzanțelor juridice din acea vreme, scopul actului de hotărnicie era acela de a indica cu precizie hotarul dintre două proprietăți limitrofe prin punctele cardinale și lungimi ale laturilor, nicidecum acela al transferului dreptului de proprietate de la o persoană la alta. Acesta era și motivul pentru care actele de hotărnicie nu se transcriau în Registrul Transcripțiuni - Inscripțiuni, ci însoțeau actul de vânzare-cumpărare ce avea ca efect juridic transferarea dreptului de proprietate.
Așadar, deși acest act nu avea caracter translativ de proprietate, la momentul validării cererii autorilor reclamantei a fost luat în considerare, valorificându-se voința părților cu înfrângerea criteriului formei ad validitatem a actului.
Ulterior, autorii reclamantei au cumpărat cu chitanță sub semnătură privată încă o suprafață de 842 mp în pct. „Parcul M. nr. 8”, deci aceeași adresă, de la vânzătoarea S. M., la data de 15 iunie 1953 (f.101).
Chitanța face referire la un teren cămin de casă, fără a identifica prin vecinătăți terenul respectiv, fără a preciza actul în baza căruia vânzătorul a intrat în proprietatea acestui teren și nu a fost niciodată transformată în act autentic de vânzare cumpărare sau în hotărâre care să țină loc de act autentic.
Și acest document a fost valorificat de C. L. de Fond Funciar chiar dacă nu întrunea condițiile ad validitatem pentru transferul proprietății.
De menționat că acest teren s-a vândut cu o schiță de plan, efectuată cu ocazia vânzării, pe care însă reclamantele nu o depun la dosar.
De la același vânzător, la data de 25.02.1959 autorii reclamantei mai cumpără 750 mp cămin de casă, fără vecinătăți (f. 102), tot pe bază de chitanță de mână,nici aceasta nefiind transformată în act autentic, singura identificare fiind adresa Parcul M. nr. 8.
Rezultă așadar, că în urma acestor cumpărări succesive autorii reclamantei trebuiau să stăpânească în pct. „Parcul M. nr. 8” o suprafață totală de 3434 m.p. pe un amplasament neidentificat.
Cu toate acestea, autorul reclamantei s-a înscris în C.A.P. cu terenurile din „Stănești (Corbi)” și Aninoasa și și-a păstrat pentru sine terenul din punctul „Parcul M. nr. 8”, în suprafață de circa 2200 mp cu vecinătățile: N - casă naționalizată (prop. Ș.), S - prop. Tarachia, E - prop. C., V - . și o grădină ajutătoare de 500 mp în . 1962.
Cu ocazia expertizei efectuate în teren, expertul desemnat a reușit să identifice în teren, în pct. „Parcul M. nr. 8”, suprafețele de 1842 mp din actul de vânzare și cel de hotărnicie, precum și cei 750 mp teren cămin de casă cumpărat în 1959, de unde rezultă un total de 2592 mp. Asupra expertizei părțile nu au formulat obiecțiuni.
Mai departe, prin cererea nr. 1299/26.02.1991 autorii reclamantei au solicitat reconstituirea pentru suprafața de 2300 m.p. în pct. „Parcul M. nr. 8”, 500 mp în „.,4 ha la „Corbi”.
Prin Hotărârea Comisiei Județene nr.97/1991, poz. 296 i s-a reconstituit autorului suprafața de 6,72 ha, aplicându-i-se reducerea de 10% față de suprafața din Registrul Agricol.
În anul 1992 s-a întocmit fișa cu date pentru emiterea titlului de proprietate (f. 135, prim dosar), document în care s-au înregistrat vecinii aflați efectiv în teren la data întocmirii, „pentru o suprafață totală de 2902 mp în pct. „Acasă” deși fișa cuprinde și terenul din pct. „.> Fișa cu date a fost completată luându-se în considerare categoria de folosință a fiecărei . încât, deși toate terenurile sunt localizate în .. „Parcul M. nr. 8”, în loc să apară 2 terenuri, apar 4.
În prima fază procesuală, reclamanta inițială a contestat semnătura autorului său de pe fișa premergătoare, dar nu a probat în nici un fel faptul că nu ar fi a lui.
Titlul de proprietate emis pentru autorii reclamantei, respectă întru totul fișa cu date premergătoare.
Pentru terenul din pct. „. prezentat actul de vânzare-cumpărare nr. 679/3 aprilie 1946 prin care proprietarul G. U. vinde către soții N. suprafața de 500 m.p. situată atunci la adresa „Parcul M. nr. 6”, cu vecinii: N - E. B., S - rest proprietate, E - rest parcelă lot 9 vânzător, V - rest parcelă lot. 11 vânzător.
Terenul vândut avea suprafața de 15 ml deschidere la stradă și 35 ml în adâncime.
În temeiul acestui act de vânzare-cumpărare soții N. vând cu actul nr. 940/3 oct. 1946 către soții T. suprafața de 500 mp în pct. „.: N - moșt. B., S - . - Gh. D., V - Gh. U..
Totodată, la stradă și adâncimea terenului este însă modificată față de schița cu care au cumpărat soții N. (f. 73-75).
Acest teren a fost identificat de către expert, conform anexei 1 a și 3 a raportul de expertiză C. L., raport necontestat de către reclamanți.
Vecinătățile actuale nu mai sunt cele din 1946 însă.
La momentul actual, reclamanții critică titlul de proprietate emis în 1992 autorului lor și solicită întocmirea unui alt titlu, pe baza actelor lor primare identificate în expertiză și cu vecinătățile din actele primare.
Pentru terenul din pct. „Parcul M. nr. 8”, actele primare nu sunt clare nici sub aspectul suprafeței, nici sub aspectul vecinătăților.
În altă ordine de idei, aceste acte au fost încheiate în perioada 1948 - 1959, iar înscrierea în C.A.P. s-a efectuat în anul 1962, pentru o suprafață mai mică și fără să existe nici o probă la dosar din care să rezulte că la data înscrierii în C.A.P. vecinii din teren mai erau cei din actele primare.
Chiar cererea de înscriere în C.A.P. a autorului este diferită, de vecinătățile din actele primare!
În privința celui de-al doilea teren, din pct. „. vecinătățile din actul primar nu corespund cu cele din cererea de înscriere în C.A.P. din 1962 și nici cu cele găsite de expert cu ocazia expertizei.
La momentul predării terenului de către C. L. de Fond Funciar Câmpulung, câtre autorul reclamanților, vecinătățile din teren erau cele din fișa premergătoare semnată de autorul reclamanților și preluate ca atare în titlul de proprietate. La acel moment a operat reconstituirea, iar schimbările vecinilor intervenite anterior C.A.P. sau ulterior reconstituirii nu pot reprezenta temei pentru solicitarea de a rectifica titlul sub aspectul vecinătăților.
În privința solicitării de a modifica suprafața de 1483 mp, în 1843 mp, instanța constată că nu s-a probat existența așa-zisei erori materiale, suprafața fiind aceeași și în fișa cu date premergătoare, a cărei corectare nu se solicită.
Trebuie menționat că fișa premergătoare s-a completat în funcție de categoriile de folosință ale terenului, nu în funcție de suprafața totală, cu respectarea dispozițiilor H.G. nr. 131/1991, astfel încât nu se poate dovedi eroarea materială în acest sens.
În privința parcelei de 496 m.p, despre care reclamanta arată că a formulat obiectul litigiului finalizat prin sentința civilă nr. 1756/4 mai 1995 a Judecătoriei Câmpulung, definitivă prin decizia civilă nr. 2355/27 oct. 1995 a Tribunalului Argeș, constată instanța că cele două hotărâri judecătorești nu cuprind vecinătățile terenului, ci doar suprafața și adresa. Prin urmare, corectarea vecinătăților în funcție de dorința reclamanților, dar cu încărcarea stării de fapt însușite de autorul lor la data semnării fișei, nu este posibilă.
Nici corectarea categoriei de folosință nu poate fi admisă.
Cererea reclamantei de a înregistra acest teren ca și „curți-construcții” pentru că există o temelie pe el, nu este legală câtă vreme s-a stabilit cu putere de lucru judecat prin cele două hotărâri anterioare enunțate, că acea temelie a fost nelegal înființată, iar autorii reclamanților au fost autorizați să o demoleze.
Faptul că aceștia nu au procedat la demontarea ei până în prezent a avut ca efect perpetuarea abuzului pe care-l reclamau în anul 1990, dar nu poate avea ca efect schimbarea categoriei de folosință, pentru care există o procedură specială instituită în Legea nr. 18/1991 R.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanții J. H. I. - D., H. V., H. C., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, invocând următoarele motive:
Prin respingerea acțiunii, titlul de proprietate nr.-2985/09.11.1992 rămâne întocmit eronat în forma emisă în 1992, care nu respectă actele primare de proprietate cu schițele de plan anexă pe care le dețin recurenții și care a fost emisă fără eliberarea celor 2 procese verbale de punere în posesie pentru cele 2 terenuri distincte.
O altă consecință a respingerii acțiunii este diminuarea suprafeței care rezultă din actele primare de proprietate și schițele de plan anexă depuse la dosar și transpuse în expertiza C. în mod corect cu: 209 mp pentru terenul din . 31,73 mp pentru terenul din . 2 terenuri nu sunt separate conform actelor primare în 2 locații diferite, ele rămânând comasate în pct.Parcul M. r.8, vecinătățile rămân greșite.
De asemenea, în sentința civilă 1143/2015 instanța face afirmații grave, care nu corespund realității referitor la numărul, data, conținutul actelor primare de proprietate și a schițelor de plan anexă existente precum și a altor înscrisuri din dosar.
Pentru terenul din . totală este de 2797 mp această suprafață trebuire să se regăsească în viitorul titlu de proprietate.
Actual în teren, între garduri expertul a măsurat numai suprafața de 2588 mp.
Pentru terenul din . este de 500 mp care trebuie să se regăsească în viitorul titlu de proprietate, iar actual în teren între garduri expertul a măsurat 468,24 mp.
În titlul de proprietate emis greșit este trecută o suprafață de 496 mp care în realitate este localizată în Parcul M. r.8 și a făcut obiectul litigiului din dosarul nr.5241/1993.
Terenul dobândit de autorii T. de la soții N. este conform actului, loc de casă, cu suprafața de 500 mp .
Afirmațiile eronate și tendențioase ale instanței continuă într-o formă mult mai gravă cu privire la actele primare și schițele de plan anexă pe care le dețin pentru terenul din pct.Parcul M. r.8 pentru a se găsi motive și o justificare pentru raționamentele eronate care vor permite instanței să formuleze concluzii care nu corespund realității.
Actele de proprietate și schițele anexă sunt foarte clare și sunt transpuse și explicate limpede de către expert în expertiză și anexe, instanța face afirmații care nu corespund realității cu privire la actul de hotărnicie cu schița de plan și chitanță cu suma aferentă, toate încheiate în 15.06.1953..
Instanța s-a substituit expertului, nu a vrut să țină cont de expertiza cu anexele sale, a inventat acte, a deturnat conținutul celor existente, a însumat aceeași suprafață de 842 mp .
Instanța formulează și alte afirmații false, pentru a demonstra că nu sunt pe vechile amplasamente, cu scopul de a nu beneficia de prev.art.14 alin.2 din Legea 18/1991.
Instanța se substituie expertului pentru a avea bazele unui raționament eronat prin care atacă ilegal atât dreptul de proprietate cât și vechile amplasamente, pentru a nu beneficia de prev.Legii 18/1991.
În cererea de înscriere în CAP din 1962, sunt scrise în mod clar vecinătățile terenurilor din Câmpulung, atât cele din ..8 cât și cele din . cererea de intrare în CAP se ia în considerare pentru reconstituirea dreptului de proprietate numai când nu există acte primare de proprietate, instanța o pune în discuție, făcând afirmații eronate cu privire la conținutul ei, dar nu se pronunță asupra faptului că nu există cele 2 procese verbale de punere în posesie cu planul de situație anexă.
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs funcție de probele administrate în cauză, tribunalul apreciază recursul ca nefondat.
instanța de fond prin aprecierea și interpretarea corectă a probelor administrate în cauză, a pronunțat o sentință legală și temeinică, reținând ca nefondată acțiunea dedusă judecății.
În ce privește terenul din . de fond reține corect situația de fapt și de drept a acestuia, apreciind corect că titlul de proprietate nu se impune a fi rectificat, acesta fiind eliberat funcție de actele primare, cererea de înscriere în CAP și suprafața validată.
Practic, prin modificarea suprafeței s-ar produce o validare suplimentară, validare care însă nu ar avea la bază o hotărâre de validare emisă în temeiul disp.legii 18/1991, mai mult decât atât, așa cum rezultă din expertiză, titlul a avut la bază actele primare precum și situația reală din teren de la data eliberării titlului, respectiv 1992, dată la care era imposibil ca terenul să aibă aceleași vecinătăți ca în anul 1948, 1953, 1959.
De asemenea, instanța de fond a reținut corect că titlul de proprietate este eliberat în baza fișei de date semnate de autorul reclamanților.
Deși reclamanții au susținut că semnătura nu aparține autorului lor, nu au înțeles să facă nicio dovadă în acest sens.
Împrejurarea că autorul lor a decedat nu era de natură a face imposibilă dovada acestei susțineri, având posibilitatea să prezinte instanței spre comparație o . alte înscrisuri semnate de autor.
De asemenea, tribunalul apreciază ca nefondat și motivul de recurs ce vizează suprafața de 500 mp din . titlul de proprietate este emis în baza hotărârii judecătorești de reconstituire, hotărâre în care se menționează doar suprafața și adresa fără a se indica vecinătățile, astfel în ce privește suprafața și punctul, acestea au fost stabilite cu autoritate de lucru judecat prin sentința civilă nr.1756/04.05.1995 irevocabilă prin decizia civilă nr.2355/27.10.1995 pronunțată de Tribunalul Argeș.
În ceea ce privește schimbarea categoriei de folosință, tribunalul constată că instanța de fond a reținut corect că nu se impune schimbarea categoriei de folosință a terenului în litigiu, deoarece considerentul că pe acesta există o temelie care de altfel a fost constatată ca fiind edificată fără respectarea normelor legale.
Mai mult decât atât, acest titlu de proprietate a stat la baza emiterii certificatelor de moștenitor nr.143/2008 și nr.142/2008, a defuncților T. P. și T. S., pentru ca abia la 4 ani autoarea reclamanților să promoveze acțiunea de modificare a titlului.
De altfel, prin cererea de reconstituire formulată de autorii reclamanților și înregistrată sub nr.8949/30.07.1991, aceștia au solicitat reconstituirea și eliberarea titlului de proprietate pentru suprafața de 2300 mp în parcul M. și 500 mp în . au fost validați cu suprafața de 2400 mp în Parcul M. și 500 mp în pct.. altfel necontestată la momentul emiterii actelor, respectiv hotărârea de validare, fișa cu date și titlul de proprietate.
Astfel, așa cum am arătat prin modificarea suprafeței s-ar obține o validare suplimentară.
Împrejurarea că nu au fost emise procese verbale de punere în posesie nu este de natură să conducă la modificarea titlului de proprietate sub aspectul suprafeței, vecinătăților și categoriei de folosință a terenului, după ce practic acest titlu a stat la baza eliberării celor 2 certificate de moștenitor menționate mai sus cu atât mai mult cu cât, titlul este eliberat având la bază fișa cu date, fișă semnată de autorul reclamanților.
Pentru aceste considerente, tribunalul în baza art.312 Cod de procedură civilă, urmează a respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
Respinge ca nefondat recursul formulat reclamanții H. G. S. P.- decedată, cu moștenitori J. H. I. D., cu domiciliul în ., nr. 48B, județul Ilfov, H. V. domiciliat în ., . nr.47, județul Argeș și H. C. domiciliat în Pitești, . nr.1, ., ., județul Argeș, toți cu domiciliul ales pentru comunicare în Câmpulung, ..8, județul Argeș, împotriva sentinței civile nr.1143/2015 pronunțată de Judecătoria Câmpulung în dosarul nr._, intimate fiind pârâtele C. L. DE FOND FUNCIAR CÂMPULUNG, județul Argeș și C. JUDEȚEANĂ DE FOND FUNCIAR ARGEȘ, cu sediul în Pitești, ..1, județul Argeș
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 24.11.2015 la Tribunalul Argeș, secția civilă.
Președinte, E. M. C. | Judecător, A. D. | Judecător, E. A. |
Grefier, E. R. |
red.E.M.C.
dact.C.E.C./7 exp.
21.12.2015.
| ← Suspendare provizorie. Sentința nr. 380/2015. Tribunalul ARGEŞ | Constatare nulitate act juridic. Sentința nr. 377/2015.... → |
|---|
