Pretenţii. Decizia nr. 894/2015. Tribunalul ARGEŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 894/2015 pronunțată de Tribunalul ARGEŞ la data de 19-03-2015 în dosarul nr. 894/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ARGEȘ[*]
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 894/2015
Ședința publică de la 19 Martie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE: S. I. Ț.
JUDECĂTOR: M. D. B.
GREFIER: I. B.
S-a luat în examinare pentru soluționare apelul declarat de apelul D. I. împotriva Sentinței civile nr. 9405/2014, pronunțată de Judecătoria Pitești la data de 07.10.2014, intimată fiind C. N. DE AUTOSTRAZI SI DRUMURI NATIONALE DIN ROMANIA SA, având ca obiect „pretenții”.
La apelul nominal făcut în ședința publică, în complet de recurs, compus din magistrații Ț. S. I., D. - B. M. și D. A., a răspuns recurentul, lipsă fiind reprezentantul intimatei.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
În temeiul disp. art. 219 C.p.c. se procedează la verificarea identității recurentului D. I. legitimat cu CI ., nr._, CNP -_.
Tribunalul, în raport de data introducerii acțiunii și dispozițiile Noului Cod de procedură civilă, pune în discuție calificarea căii de atac ca fiind apel, ci nu recurs.
Recurentul menține punctul de vedere exprimat prin cererea promovată, în sensul că aceasta este recurs.
Tribunalul, în raport de data introducerii acțiunii și dispozițiile Noului Cod de procedură civilă, califică calea de atac ca fiind apel, ci nu recurs, urmând ca dosarul că fie soluționat în complet de apel, constituit din primii doi membrii ai completului de recurs, respectiv magistrații Ț. S. I. și D. - B. M..
Apelantul arată că nu are cereri prealabile de formulat sau probe de administrat în cauză, împrejurare față de care Tribunalul constată terminată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul asupra apelului.
Apelantul solicită admiterea apelului pentru motivele expuse în cuprinsul cererii formulate, cu cheltuieli de judecată, constând în taxa judiciară de timbru achitată.
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil de față ;
Constată că, prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Pitești la data de 20.09.2013, sub nr._, reclamantul D. I. a chemat în judecată pe pârâta C. N. DE AUTOSTRAZI SI DRUMURI NATIONALE DIN ROMANIA SA, solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligată pârâta la plata daunelor materiale pentru suprafața de 3 ha teren agricol ce nu l-a putut cultiva datorită deteriorării în urma depozitării de deșeuri asfaltice rezultate în urma reabilitării autostrăzii București – Pitești (km 106+500 m) în anul 2000, așa cum este precizat în sentința civilă nr. 7557/20.12.2010 pronunțată de Judecătoria Pitești.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că datorită lacului format care traversează pe mijloc terenul, părțile rămase de o parte și de cealaltă nu se mai pot lucra deoarece debitul de apă este oscilant așa cum este precizat în sentința civilă sus menționată. Odată cu construirea buclei de legătură la autostradă, toate canalele colectoare de apă pluvială se varsă în acest lac.
Daunele ce se pretind se ridică la suma de 6000 lei, estimată din anii precedenți (2001, 2010).
Cererea nu este întemeiată în drept.
În dovedirea acțiunii reclamantul solicită probe: titlul de proprietate, schița teren, mai multe sentințe și rapoartele de expertiză.
Pârâta, legal citată, a formulat întâmpinare în cauză prin care a invocat excepția de inadmisibilitate a acțiunii formulate de reclamant, întrucât acesta trebuia să facă dovada îndeplinirii procedurii prealabile, în speță informarea privind medierea.
Prin sentința civilă nr. 9405/2014, pronunțată de Judecătoria Pitești la data de 07.10.2014 s-a admis, în parte, cererea principală formulată de reclamantul D. I., în contradictoriu cu pârâta C. N. DE AUTOSTRAZI SI DRUMURI NATIONALE DIN ROMANIA SA.
A fost obligată pârâta la plata către reclamant a sumei de_ lei, reprezentând despăgubiri civile – contravaloare lipsă folosință pentru perioada 2011-2013.
A fost obligată pârâta la plata către reclamant a sumei de 2047,85 lei, cheltuieli de judecată.
Pentru a dispune astfel s-a reținut de prima instanță că, reclamantul este proprietarul terenului în suprafață de_,5 mp teren situat în . rece” categoria de folosință extravilan, arabil, conform TP nr._/29.08.2001(fil.4-5), situat în ., cu vecinătăți N: P., E: service DE, S. D, S: șosea, V: M. G..
Terenul a fost identificat prin raportul de expertiză întocmit în cauză de ing.expert P. I., fil. 68.
La data de 08.08.2014 terenul în cauză este ocupat parțial de șoseaua de centură ce face legătura cu Autostrada București – Pitești, parțial de un lac ce a rezultat în urma excavărilor de pe marginea autostrăzii și de drumul de lângă service. În prezent, pe teren nu se mai regăsesc resturi din deșeurile rezultate din reparațiile făcute la autostradă și la construirea variantei ocolitoare a Mun. Pitești spre Câmpulung-Muscel, Curtea de Argeș și Râmnicu-V., deșeuri ce au fost nivelate și introduse în stratul fertil al terenului, deșeuri ce constau din griblura așternută pe autostradă, resturi din asfalt mărunțite probabil de utilajele folosite pentru decopertarea autostrăzii în vederea modernizării acesteia.
Concluzionează expertul că terenul în litigiu, în întregul său, nu poate fi folosit ca teren arabil și nu a fost redat circuitului agricol.
Lipsa de folosință a terenului a fost calculată de către expert, pentru anii 2011-2013 la suma de_ lei.
Concluziile raportului de expertiză s-au coroborat cu situația de fapt reținută cu putere de lucru judecat prin s.civ. nr. 1543/14.04.2005, 1700/14.03.2008 pronunțate de Judecătoria Pitești. Astfel, s-a reținut că, prin s.civ. nr. 7557/20.12.2002 pronunțată de Judecătoria Pitești în dosarul nr._/2002 a fost admisă acțiunea precizată formulată de reclamanții D. I. și D. M. și a fost obligată pârâta Administrația Națională a Drumurilor să ridice materialele și deșeurile rezultate din asfaltul deteriorat și pietriș și să refacă terenul deteriorat în urma modernizării Autostrăzii Pitești- București, respectiv de pe suprafața de 2,30 ha proprietatea reclamanților, situată în Oarja, județul Argeș, conform titlului de proprietate nr._/2001, hotărâre rămasă definitivă și irevocabilă prin decizia civilă nr.704/2003 a Tribunalului Argeș.
Ulterior, prin sentința civilă nr.1543 pronunțată de Judecătoria Pitești la 14.04.2005 în dosarul nr._/2004 definitivă și irevocabilă prin decizia civilă nr.887/R/2005 a Tribunalului Argeș a fost obligată pârâta C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România la plata către reclamantul D. I. a sumei de 38.814.800 lei ( ROL) reprezentând despăgubiri civile pentru terenul în suprafață de 2,3 ha proprietatea acestuia, instanța reținând, în esență, că pârâta nu numai că nu s-a conformat sentinței civile nr.7557/2002, dar a continuat să depoziteze materialele pe respectivul teren, iar pentru a folosi apa, acumulată în valea aflată pe teren, la construcția șoselei de centură ,pârâta a făcut un baraj, aspecte ce au rezultat din raportul de expertiză efectuat de I. G., concluziile fiind în sensul imposibilității cultivării eficiente a terenului datorită rețelei de drumuri create, a apei și a depozitării de deșeuri ( f.2-5).
Prin s.civ. nr. 1700/14.03.2008 pronunțată în dosarul nr._ s-a admis acțiunea precizată formulată de reclamantul D. I. împotriva pârâtei C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA și a fost obligată pârâta să plătească reclamantului suma de 4262,2 lei despăgubiri civile, reprezentând contravaloarea lipsei de folosință a terenului în suprafață de 2,52 ha pentru intervalul 2005-2007.
A fost obligată pârâta să plătească reclamantului suma de 855 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
La data de 20.09.2010 reclamantul a formulat o nouă cerere de chemare în judecată, solicitând obligarea pârâtei la plata lipsei de folosință pentru perioada 2008-2010, înregistrată sub nr._/280/2010..
Prin s.civ. nr. 6034/2013/26.05.2013 pronunțată de Judecătoria Pitești în dosarul nr._/280/2010* s-a admis, în parte, acțiunea, formulată de reclamantul D. I. în contradictoriu cu pârâta C. N. DE AUTOSTRAZI SI DRUMURI NATIONALE DIN ROMANIA și a fost obligată pârâta la plata către reclamant a sumei de 5703 lei despăgubiri civile, reprezentând contravaloare lipsă de folosință pentru intervalul 2008 - 2010.
A fost obligată pârâta la plata către reclamant a sumei de 2201,56 lei cheltuieli de judecată.
Potrivit disp. art. 998 cod civil „orice faptă a omului, care cauzează altuia prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greșeală s-a ocazionat, a-l repara”, textul de lege reglementând cerințele ce trebuie îndeplinite cumulativ pentru a se reține răspunderea civilă delictuală, respectiv existența fapte ilicite, existența prejudiciului cert și neacoperit, existența unui raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu și vinovăția celui care a săvârșit fapta ilicită, constând în intenția, neglijența sau imprudența cu care s-a acționat, iar art. 999 Cod civ. stabilește că „omul este responsabil nu numai de prejudiciul ce cauzat prin fapta sa, dar și de acela ce a cauzat prin neglijența sau prin imprudența sa”, în această materie răspunderea intervenind și pentru forma cea mai ușoară a culpei.
Față de situația de fapt reținută mai sus, rezultă că sunt îndeplinite cumulativ condițiile cerute pentru a se reține în sarcina pârâtei răspunderea civilă delictuală, respectiv prin lucrările efectuate la autostradă și ulterior prin construirea centurii ocolitoare pe o parte din terenul reclamantului, l-a pus pe acesta în imposibilitatea practică de a utiliza bunul său, existând o legătură de cauzalitate între fapta pârâtei și prejudiciul produs constând în contravaloarea lipsei de folosință a terenului afectat.
Nu pot fi avute în vedere apărările pârâtei în sensul lipsei culpei, dat fiind faptul că, deși a fost obligată încă din anul 2002 să readucă terenul la starea inițială, aceasta nu numai că nu și-a îndeplinit această obligație, ci, mai mult, pentru efectuarea centurii ocolitoare, excavat același teren creând un lac artificial, ce există și în prezent. Singura măsură luată de pârâtă a fost aceea de a nivela terenul, parțial, înglobând în stratul fertil resturile rezultate din modernizarea autostrăzii sau din edificarea centurii ocolitoare a mun. Pitești.
Chiar dacă fapta ilicită s-a produs în anul 2001, efectele acesteia se întind în timp, culpa aparținând pârâtei care nu a adus terenul la starea inițială, ba chiar continuând lucrările pe acest teren.
Față de cele expuse mai sus, instanța a admis, în parte, cererea majorată și a obligat pârâta la plata către reclamant a sumei de_ lei, reprezentând despăgubiri civile – contravaloare lipsă folosință pentru perioada 2011-2013.
Nu s-au acordat reclamantului, cu titlu de lipsă de folosință, subvențiile de care reclamantul putea beneficia de la APIA, întrucât acestea se acordă persoanelor care îndeplinesc condițiile de eligibilitate, pentru susținerea producției agricole. Or, contravaloarea lipsei de folosință calculată de expert are în vedere producția agricolă, producție ce presupune și cheltuieli efectuate de proprietar, parte din acestea fiind subvenționate de stat.
Potrivit disp.art. 453 NCPC, a obligat pârâta la plata către reclamant a sumei de 2047,85 lei, cheltuieli de judecată(847 lei taxă timbru, proporțional cu admiterea cererii și 1200 lei onorariu expert).
Nu s-au acordat cu titlu de cheltuieli de judecată suma de 130 lei onorariu mediator, întrucât s-a pus în vedere părților să se prezinte la mediator în vederea desfășurării unei ședințe de informare privind avantajele medierii; o asemenea ședință se desfășoară în mod gratuit de către mediator, potrivit legii 192/2006, astfel cum rezultă și din procesul-verbal nr. DG 118/05.03.2014(fil.29).
Împotriva sentinței a declarat apel D. I. care a considerat-o nelegală și netemeinică după cum urmează:
Instanța de fond în mod greșit nu a acordat suma de 130 de lei reprezentând cheltuieli de judecată respectiv taxă de mediere și suma de 42,8 lei reprezentând cheltuieli de deplasare în teren a expertului ,deși la dosar au fost depuse dovezi sub acest aspect .
De asemenea, nu s-a acordat nici suma de 4800 lei reprezentând subvenții APIA pe perioada 2011.2013 ,reținându-se în mod greșit că nu îndeplinește condițiile pentru acordarea acestora, întrucât nu are nici o culpă în faptul că nu a putut să-și lucreze terenul .
Intimata legal citată nu a formulat întâmpinare potrivit art. 205 C.pr.civ.
Examinând sentința apelată prin prisma criticilor formulate ,precum și analizând cauza sub toate aspectele, tribunalul în raport de actele și lucrările dosarului constată că apelul este nefondat pentru următoarele considerente:
Cu privire la prima critică din apel tribunalul va reține că în mod corect instanța de fond a făcut aplicarea disp.art. 453 alin.2 Cpr.civ. fiind acordate cheltuielile de judecată proporțional cu capătul de cerere care a fost admis reținându-se că în cauză nu se poate acorda suma de 130 lei onorariu mediator . întrucât ședința de informare privind avantajele medierii se desfășoară în mod gratuit, iar cheltuielile efectuate anterior declanșării procesului nu au caracterul unor cheltuieli de judecată, nefiind determinată de desfășurarea unui proces.
În ceea ce privește cheltuielile privind deplasarea expertului la fața locului,tribunalul va reține că acesta este inclus în onorariu definitiv al expertului astfel cum rezultă din decontul depus la dosar ,astfel că nu sem ia impune acordarea separată a acestora, suma de 42,8 lei fiind inclusă în onorariul acordat de instanța de fond în sumă de 1200 lei .
Și ultima critică din apel este neîntemeiată, întrucât instanța de fond a apreciat în mod corect că sumele acordate cu titlu de subvenție de stat sunt în strânsă legătură cu producția agricolă realizată de către persoana îndreptățită,astfel că apelantul în lipsa desfășurării unor lucrări pentru susținerea producției agricole nu a suferit vreun prejudiciu sub acest aspect, fiindu-i acordate despăgubiri civile reprezentând contravaloarea lipsei de folosință pentru perioada 2011-2013 în care sunt incluse beneficiile nerealizate de către apelant, sumele solicitate cu titlu de subvenție având o destinație clară și anume obținerea producției agricole ,pentru care însă apelantul a primit despăgubiri .
Pentru aceste considerente,tribunalul în temeiul art.4.80 C.pr.civ .va respinge apelul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul declarat de apelantul D. I. împotriva Sentinței civile nr. 9405/2014, pronunțată de Judecătoria Pitești la data de 07.10.2014, intimată fiind C. N. DE AUTOSTRAZI SI DRUMURI NATIONALE DIN ROMANIA SA, .
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 19.03.2015.
Președinte, S. I. Ț. | Judecător, M. D. B. | Judecător, A. D. |
Grefier, I. B. |
Red. M.D.B.
Tehn D.T./ 4 ex.
04.05.2015
| ← Fond funciar. Decizia nr. 237/2015. Tribunalul ARGEŞ | Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Decizia nr.... → |
|---|
