Contestaţie la executare. Hotărâre din 25-10-2013, Tribunalul BACĂU
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Tribunalul BACĂU la data de 25-10-2013 în dosarul nr. 3315/260/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BACĂU
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 989/2013
Ședința publică de la 25 Octombrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. M. P.
Judecător G. D.
Judecător P. C. F.
Grefier T.-V. S.
Pe rol judecarea recursului formulat de către recurent contestator - S.C. O. P. S.A. împotriva sentinței civile nr. 1808/18.07.2013 pronunțată de către Judecătoria Onești în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimat intimat - B.E.J. B. J. și intimat intimat - C. P. având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns către recurent contestator - S.C. O. P. S.A. prin avocat C. M. în substituire pentru avocat Ș. P. cu delegație de substituire pe care o depune la dosarul cauzei, lipsind celelalte părți.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței:
- cauza are ca obiect contestație la executare;
- cauza se află în recurs, la primul termen;
- procedura de citare este legal îndeplinită;
- la 25.10.2013 au fost depuse concluzii scrise și chitanța nr. 501 reprezentând onorariu de avocat de către intimat intimat - C. P..
Nemaifiind alte cereri de ridicat sau excepții de invocat instanța acordă cuvântul părților cu privire la excepții.
Doamna avocat C. M. solicită instanței admiterea recursului, schimbarea în tot a sentinței instanței de fond. Arată că cheltuielile de judecată se vor solicita pe cale separată.
Instanța declară dezbaterile închise și rămâne în pronunțare cu privire la recurs.
TRIBUNALUL
Asupra recursului de față, constată:
Prin . 2013 pronunțată de Judecatoria O. in dosar_ s-a respins contestația formulată de contestatoarea S.C. O. P. S.A., în contradictoriu cu intimatul C. P. cu domiciliul procesual ales la Societatea civilă de avocați „U. și Asociații”, din București, .. 60-62, corp C72, sector 3, ca neîntemeiată.
S-a respins contestația la executare formulată de contestatoarea S.C. O. P. S.A. în contradictoriu cu intimatul B. B. J. ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă și s-a respins cererea privind restabilirea situației anterioare și privind obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată ca nefondată.
In motivarea acestei solutii Judecatoria a retinut ca prin sentința civilă nr. 896/26.05.2010 pronunțată de Tribunalul Bacău, Secția Civilă, în dosarul nr._, astfel cum a fost modificată prin decizia civilă nr. 935/06.06.2011 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, contestatoarea a fost obligată să plătească mai multor reclamanți, printre care și intimatul, partea cuvenită din cota de 5% din profitul net realizat pe anii 2005-2007, actualizată cu indicele de inflație la data plății efective. La data de 26.06.2012, prin încheierea pronunțată de Judecătoria Onești în dosarul nr._, a fost încuviințată executarea silită formulată de creditorul C. P. față de debitoarea S.C. O. P. S.A. în temeiul deciziei civile anterior menționate.
La data de 04.07.2012 a fost încheiat procesul verbal de stabilire a cheltuielilor de executare nr. 84-127, privind un număr de 44 de creditori, în care au fost menționate drept cheltuieli un procent de 10% din suma brută cuvenită fiecărui creditor reprezentând onorariu executor judecătoresc, un procent de 10% din suma brută cuvenită fiecărui creditor reprezentând onorariu avocat pentru formele de executare și suma de_ lei cheltuieli de executare. La aceeași dată a fost emisă somația nr. 84-127.
În privința motivului de contestație reprezentat de faptul că suma de bani datorată creditorului a fost executată silit prin poprire în cadrul dosarelor de la nr. 1280/2011 la 1379/2011, instanța reține că acest motiv de nulitate nu poate fi reținut, căci deși este adevărat că suma datorată creditorului a fost poprită în cadrul executării din dosarele indicate de contestatoare, prin sentința civilă nr. 1332/10.05.2012 pronunțată de Judecătoria Moinești în dosarul nr._ au fost anulate actele de executare din dosarul nr. 1280/2011, ce îl privește pe intimatul C. P., dispunându-se restabilirea situației anterioare executării. Anulându-se irevocabil actele de executare din acel dosar, a fost anulată și înființarea popririi, iar restabilirea situației anterioare dispusă implică și restituirea sumelor ce au fost poprite, astfel încât în mod întemeiat creditorul a solicitat continuarea executării, cu îndeplinirea condițiilor legale anterior încălcate. Faptul că creditorul a încasat suma de bani pentru care a fost înființată poprirea în anul 2011, în dosarul nr. 1280/2011, așa cum a confirmat executorul judecătoresc, nu este de natură să conducă la o altă concluzie. Astfel, având în vedere că executarea silită a fost anulată și s-a dispus restabilirea situației anterioare, creditorul în mod justificat a solicitat reluarea executării silite, neputând aștepta ca debitoarea să își exercite efectiv dreptul la restituirea sumei și apoi să constate că dreptul său s-a prescris (termenele de prescripție curgând de la momente diferite, iar cel al creditorului C. P. fiind cel care s-ar împlini primul), așa încât începerea unei noi executări este justificată, ceea ce ar fi de discutat fiind până unde putea să se întindă această executare. În acest sens instanța reține că actele de executare efectuate până la momentul formulării prezentei contestații sunt justificate, ceea ce ar fi de analizat urmând să fie dacă având în vedere că creditorul încasase deja suma datorată, după emiterea acestor prime acte începătoare ale executării, executorul ar fi trebuit să întocmească un proces verbal de compensare (având în vedere existența datoriilor reciproce, eventual în limita celei mai mici) și nu să continue executarea efectivă pentru întreaga sumă, însă actele de executare ulterioare fac obiectul altor contestații și nu pot fi analizate în cauză, la momentul introducerii prezentei acțiuni ele nefiind nici măcar întocmite.
Nici celelalte motive de nulitate invocate de debitoare nu vor fi reținute de instanță. Astfel, executorul nu are nevoie de un mandat din partea unui creditor pentru a-și exercita atribuțiile prevăzute de dispozițiile Legii nr. 188/2000, ci este investit de acesta printr-o cerere, îndeplinind un serviciu de interes public, astfel cum se prevede la art. 2 din Legea 188/2000. În ceea ce privește lipsa mandatului avocatului, instanța constată că la dosar există împuternicirea apărătorului ales pentru faza executării silite (fila 6 din dosarul nr._ ), astfel că susținerile contestatoarei în sensul lipsei mandatului din partea creditorului sunt neîntemeiate. În privința nulității actelor de executare ca urmare a nerespectării formelor prevăzute de lege sub sancțiunea nulității, instanța reține că aceste susțineri sunt neîntemeiate, actele de executare întocmite respectând formele prevăzute de lege cu privire la mențiunile obligatorii.
Analizând punctual fiecare act de executare contestat, instanța a apreciat că în privința nici unuia nu există motive de anulare.
În ceea ce privește somația nr. 84-127/04.07.2012 instanța reține că în acest act de executare nu a fost indicată o valoare nominală a sumei datorate de debitoare fiecărui creditor, fiind reluat în privința sumei conținutul dispozitivului titlului executoriu, respectiv cota de 5% din profitul net realizat pe anii 2005-2007, actualizată cu indicele de inflație la data plății efective. Debitoarea, în calitate de angajator, era cea mai în măsură să determine suma nominală datorată, fiind în posesia tuturor elementelor necesare efectuării acestui calcul, iar somația nu a avut rolul decât de a pune în vedere că are această obligație de plată. Faptul că s-a făcut o singură somație pentru mai mulți creditori nu reprezintă un motiv de nulitate, căci un asemenea motiv nu este prevăzut expres ca o cauză de nulitate absolută, iar o nulitate relativă nu poate fi reținută, având în vedere că sumele ce reprezintă creanța ce face obiectul executării au fost ulterior individualizate în raportul de expertiză efectuat pentru fiecare creditor și în actele de executare ulterioare, ce fac obiectul altor contestații la executare, neputându-se reține vreo vătămare a debitoarei prin emiterea acestor acte de executare pentru mai mulți creditori.
Procesul verbal de stabilire a cheltuielilor de executare a fost legal și temeinic întocmit, susținerile creditoarei cu privire la onorariile executorului și apărătorului neputând fi reținute de instanță. Astfel, onorariul executorului a fost stabilit potrivit prevederilor Ordinului Ministrului Justiției nr. 2550/2006, nedepășind valoarea maximă de 10% din suma executată. În ce privește onorariul apărătorului, instanța nu va putea reține susținerile contestatoarei, în sensul că activitatea acestuia a constat doar în depunerea unei cereri de executare, căci în vederea punerii în executare a titlului creditorul a beneficiat de servicii de consultanță, cu privire la care nu este făcută nicio dovadă în sensul că ar fi fost neînsemnate, având în vedere durata executării. Față de aceste considerente, având în vedere că în procesul verbal contestat a fost indicat de asemenea un procent de 10% din suma cuvenită fiecărui creditor, nefiind cunoscută la acel moment suma concretă, acest procent nu poate fi apreciat ca excesiv.
În ceea ce privește cheltuielile de executare, stabilite la suma de 16.368 lei, având în vedere că în fapt este vorba de 44 de dosare de executare, nu se poate aprecia că suma este excesivă. De asemenea, în privința fiecărui creditor au fost întocmite ulterior acte de executare individuale pentru sume distincte, inclusiv în privința cheltuielilor de executare, ce au fost contestate separat, situație în care nu se poate reține nelegalitatea procesului verbal pentru acest motiv.
În ce privește cererea de repunere în situația anterioară, față de respingerea contestației, instanța a reținut că nu sunt incidente dispozițiile art. 4041 c.pr.civ. astfel încât cererea se va respinge ca nefondată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs contestatoarea S.C. O. P. S.A. pentru următoarele motive:
1.Instanța a interpretat în mod trunchiat motivele contestației la executare și nu a analizat în niciun mod actele depuse la dosarul cauzei. Instanța nu a analizat primul motivul al contestației privind executarea silită anterioară a aceluiași titlu executoriu, respectiv poprirea sumei de două ori.
Recurenta a precizat că a contestat fiecare dosar de executare și a obținut în cadrul dosarului nr._, suspendarea provizorie a executării silite până la soluționarea cererilor de suspendare din cadrul contestațiilor la executare.
2. Recurenta a mai arătat că creanța executată silit nu este certă, lichidă și exigibilă, având o existență îndoielnică. Astfel, la stabilirea cuantumul creanței expertul nu a respectat dispozițiile legale și cele din contractul colectiv de muncă privind baza de calcul și modalitatea de determinare a ajutoarelor materiale solicitate de intimați. În acest sens, bonusurile trebuiau supuse impozitului pe venituri din salarii, obligația de plată fiind în sarcina O. P..
3.Recurenta solicita a se constata ca in perioada 1 01 2010 -3 02 2013 SCA U. si asociații a funcționat nelegal dat fiind ca unul dintre asociați a fost suspendat din exercitarea profesiei de avocat astfel ca in perioada menționată au fost emise o . împuterniciri avocațiale de la o societate de avocați care era dizolvata.
4.Recurenta a învederat că în mod eronat a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a B. B. J., executorul judecătoresc având calitate în capătul de cerere având ca obiect întoarcerea executării silite întrucât acesta trebuie să restituie sumele de bani executate în situația în care nu s-a încheiat un proces-verbal de distribuire, creditorii neputând fi chemați să restituie sume de bani pe care nu le-au încasat de la executor, mai ales că în anumite cazuri aceștia nu au formulat cereri de executare silită la B. B. J..
5. In final, recurenta a invocat cauza B. împotriva României, față de modul de soluționare al dosarului nr._ al aceleiași instanțe.
6.Solicita a se face aplicarea art. 274 alin. 3 c .pr. civ .in sensul reducerii cuantumului excesiv al cheltuielilor de executare vizând onorariul de avocat.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 312 rap. la art.304 pct. 9 și art. 3041 C. pr.civ.
Recursul este scutit de plata taxei de timbru.
Intimații nu au formulat în termen legal întâmpinare sau apărări.
Analizând actele dosarului, instanța de recurs apreciază recursul ca fiind neîntemeiat, pentru considerentele ce urmează:
1.Instanța de fond a analizat motivul de contestație care viza executarea prin poprire a sentinței ce constituie titlu executoriu și a reținut că într-adevăr s-a executat silit prin poprire asupra contului deschis la BCR de către contestatoare însă, această executare silită a fost anulată prin sentința civilă nr.1332/10 05 2012, dispunându-se întoarcerea executării silite și obligarea creditorul C. P. la restituirea sumei astfel încasate. În concluzie, în mod corect a fost pornita o noua executare instanța de fond făcând o apreciere corectă asupra celor invocate in contestație. Dealtfel, prin recursul formulat recurenta nu precizează care a fost efectiv greșeala primei instanțe atunci când a apreciat de această manieră reluând dealtfel motivele învederate în contestație.
În ceea ce privește soluția pronunțată în dosarul nr._, instanța apreciază că aceasta nu prezintă relevanță în speță atâta timp cât părțile din acest dosar sunt diferite de cele din prezenta cauză. La fel, măsura suspendării provizorii a executării silite dispuse în dosarul nr._ nu este de natură a afecta legalitatea și temeinicia sentinței recurate.
2.Referitor la modul de calcul al sumelor datorate prin raportul de expertiză contabilă efectuat în faza de executare silită, instanța constată că din cuprinsul acestuia rezultă calcularea impozitului și a contribuțiilor de asigurări sociale datorate, nemulțumirile legate de acest mod de calcul putând fi soluționate doar prin efectuarea unei expertize contabile, probă pe care recurenta –contestatoare nu a solicitat-o în fața instanței de fond.
3. În ce privește nelegala funcționare in perioada 1 01 2010 -3 02 2013 a SCA U. și asociații, tribunalul urmează să constate că acest motiv de recurs nu vizează o critica a sentinței sau procedurii de judecată în fața instanței de fond care să poată fi analizată și care să producă efecte juridice. Recurenta solicită a se constata că această societate a funcționat nelegal fară a invoca o excepție sau o apărare de fond care sa determine fie casarea fie modificarea sentinței recurate. Așa fiind, acest așa zis motiv urmează a nu fi analizat, neputând fi calificat ca reprezentând o critică adusa fondului.
4.Este nefondat și motivul de recurs referitor la greșita admitere a excepției lipsei calității procesuale pasive a B. B. J.,, având în vedere că se invocă îndeplinirea de către executorul judecătoresc a unui act de executare în exercitarea atribuțiilor de serviciu, așa cum s-a reținut și în considerentele deciziei nr. 5/2012 pronunțată de ÎCCJ într-un recurs în interesul legii. Prin urmare, în speța de față, în condițiile în care executorul judecătoresc nu are calitate procesuală pasivă în contestația la executare, aspect recunoscut de recurentă chiar prin declarația de recurs, acesta nu poate justifica o astfel de calitate nici în procedura specială a întoarcerii executării. În plus, în ipoteza în care acesta refuză restituirea sumelor încasate într-o executare silită desființată, partea interesată are la îndemână doar calea prevăzută de art. 56 din Legea nr. 188/2000.
5.Relativ la cauza B. împotriva României, Tribunalul observă, mai întâi, că recurenta nu a indicat în ce mod aceasta este aplicabilă în speță, mai ales că prin hotărârea pronunțată în această cauză s-a constatat încălcarea a două articole din CEDO, respectiv art. 6 și art. 14. Având în vedere că în recurs s-a menționat că dosarul_ are același obiect ca prezenta cauză, Tribunalul va considera că recurenta înțelege să invoce încălcarea art. 6 din CEDO ca urmare a practicii neunitare a instanței de fond.
Cu toate acestea, având în vedere că, la dosarul cauzei s-a invocat o singură hotărâre,care nici nu a fost depusă la dosar, Tribunalul nu poate reține că acest dosar presupune aceiași situație de fapt și de drept ca cea din prezenta cauză și, astfel, apreciază că nu se poate vorbi despre o practică neunitară care, prin definiție, presupune existența unei astfel de identități precum și existența mai multe hotărâri.
6. În ce privește modificarea onorariului avocațial în faza de executare silită tribunalul urmează să constate că în această fază procesuală sunt inaplicabile prevederile art. 274 alin. 3 c. Pr. Civ, acestea fiind specifice doar fazei jurisdicționale a procesului civil nu și celei execuționale. Pe de altă parte, tribunalul consideră, la fel ca și prima instanță că suma reprezentând onorariul de avocat nu este excesiva astfel că urmează a constata că și acest motiv este neîntemeiat.
Pentru toate aceste motive, considerând sentința recurată legală și temeinică, în baza art. 312 c. pr.civ., instanța va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul formulat de către recurent contestator - S.C. O. P. S.A. cu sediul în sector 1, București, ., nr. 22 împotriva sentinței civile nr. 1808/18.07.2013 pronunțată de către Judecătoria Onești în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimat intimat - B.E.J. B. J. cu sediul în MOINESTI, .,PARTER, J. BACĂU și intimat intimat - C. P. cu domiciliul în MOINESTI, .. 187, J. BACĂU având ca obiect contestație la executare, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 25 Octombrie 2013.
Președinte, C. M. P. | Judecător, P. C. F. | Judecător, G. D. |
Grefier, T.-V. S. | ||
Red./ DG/ 31.01.2014
Tehno./ STV/ 06.01.2014/ 2 ex.
| ← Fond funciar. Hotărâre din 04-03-2013, Tribunalul BACĂU | Despăgubiri Legea nr.221/2009. Sentința nr. 997/2013.... → |
|---|
