Legea 10/2001. Sentința nr. 280/2013. Tribunalul BIHOR
| Comentarii |
|
Sentința nr. 280/2013 pronunțată de Tribunalul BIHOR la data de 06-12-2013 în dosarul nr. 5162/111/2004
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BIHOR
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 280/C/2013
Ședința publică de la 06.12.2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE: B. J.
GREFIER: P. D.
Pe rol fiind pentru azi soluționarea cauzei civile în primă instanță formulată de reclamanta A. E. în contradictoriu cu pârâții . O., .) SA BUCUREȘTI, ., N. M. G. și N. M. F., având ca obiect Legea 10/2001.
La apelul nominal făcut în cauză nu se prezintă nimeni.
Procedura este completa.
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că dezbaterea cauzei a avut loc la data de 15 noiembrie 2013, când părțile prezente au pus concluzii în fond, care au fost consemnate în încheierea de ședință de la aceea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, dată când s-a amânat pronunțarea hotărârii pentru data de 22 noiembrie 2013, apoi pentru data de 29 noiembrie 2013 și apoi pentru acest termen de judecată.
TRIBUNALUL
DELIBERÂND
Constată că, prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bihor la data de 03.09.2004 și ulterior precizată, scutită de taxă de timbru, reclamanta A. E. a solicitat în contradictoriu cu pârâții .) SA, . F. P. SRL, N. M. G. și N. M. F. ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună restituirea în natură a terenului liber de construcții, CF nr. 4353 O. cu nr. top. 4022 și 4021, după cum rezultă din expertiza ing. M. G. L., în prezent în folosința la . mp. și 631 mp în folosința ., să se dispună restituirea în natură a imobilului pe care soții N. îl dețin, și în care a funcționat până recent S.C. F. P. SRL, să se dispună obligarea . plata despăgubirilor stabilite prin expertiză pentru imobilul demolat în sumă de 172.236 lei noi.
Totodată, reclamanta a solicitat a se dispune evacuarea pârâților din imobilelor în litigiu și obligarea acestora la plata cheltuielilor de judecată
In privința suprafeței de 97 mp, afectată de Calea Clujului, aflată în posesia Primăriei și cu privire la care se propun despăgubiri, arată reclamanta, solicita instanței să dispună obligarea la plata sumei de 13.256,97 lei.
În motivarea cererii sale, reclamanta arată că a depus prin executorul judecătoresc notificarea legală pentru restituirea in natură a caselor ce au constituit proprietatea tatălui său, astăzi decedat.
În ciuda acestui fapt, arată reclamanta, imobilele revendicate au fost trecute prin fraudă și manopere dolosive în proprietatea . ulterior obiectul altor acte de înstrăinare încheiate ulterior în mod succesiv către pârâți.
În aceste condiții, arată reclamanta, nu are altă cale, decât să solicite plata sumei ce reprezintă o justă și echitabilă despăgubire, precum și restituirea în natură a terenului liber de construcții.
În drept, reclamanta și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 20 și 21 din Legea nr. 10/2001.
Examinând actele și lucrările dosarului Tribunalul reține următoarele
Astfel cum rezultă din adresa nr. 4557/05.06.1996, imobilele în litigiu au constituit anterior anului 1950 proprietatea tatălui reclamantei, fiind preluat de la acesta cu titlu de către Statul Român, în temeiul Decretului nr. 92/1950.
La data intrării în vigoare a Legii nr. 10/2001, imobilele se regăseau în patrimoniul . . societăți comerciale cu capital integral privat, ca urmare a vânzării de către Fondul Proprietății de Stat a pachetului de acțiuni deținut la aceste societăți de către Statul Român.
După privatizarea celor două societăți, imobilele în litigiu au fost înstrăinate către ceilalți pârâți persoane fizice și juridice de drept privat introduse în cauză pe parcursul derulării litigiului.
În legătură cu prezentul litigiu se impun a fi aduse următoarele precizări
Prin Sentința civilă nr. 306/C din data de 11.11.2009, pronunțată de Tribunalul Bihor s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților și în consecință:
S-a respins cererea precizată de reclamanta A. E. în contradictoriu cu pârâții ., .) SA, . M. G. și N. M. F. și a fost obligată reclamanta să plătească în favoarea pârâtei . suma de 1800 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Prin Decizia Civilă 91/2010 pronunțată de Curtea De Apel O., irevocabilă prin decizia 4633 din 31 mai 2011 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție s-a admis ca fondat apelul civil declarat de apelanta reclamantă A. E., în contradictoriu cu intimații pârâți . O., . BUCUREȘTI, ., N. M. G., N. M. F., împotriva sentinței civile nr. 306/C din data de 11.11.2009, pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care a desființat-o și a trimis cauza la Tribunalul Bihor pentru o nouă judecare.
S-a reținut în considerentele deciziei civile pronunțate de Curtea de Apel O. că, excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților, cu care reclamanta a înțeles să lege cadrul procesual a mai fost tratată și dezlegată cu caracter obligatoriu prin decizia civilă nr. 281/7 iunie 2007 a Curții de Apel O. și confirmată prin decizia civilă nr. 2569/16 aprilie 2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Astfel, Curtea de Apel, în primul ciclu procesual în apel a precizat expres că în raport de transmisiunile operate în CF ulterior preluării imobilului în litigiu de către statul român, atât . și antecesoarea acesteia în drepturi . calitate procesuală pasivă.
De asemenea și în privința . s-a constatat că, potrivit raportului de expertiză tehnică întocmită de expert M. G. L., aceasta ocupă și deține o suprafață de 631 mp și că această societate a ajuns să folosească o parte din imobilul în litigiu tot în baza unor transmisiuni succesive operate ulterior preluării imobilului de către statul român și că în ambele situații au fost adresate notificările legale atât în 1997, încă în baza Legii 112/1995, cât și în 2001 în noiembrie în baza Legii 10/2001, persoanelor juridice deținătoare, fără însă ca acestea să le fi soluționat potrivit prevederilor legale.
Ori, așa cum a reținut deja instanța de apel în prima decizie de desființare cu trimitere a cauzei la prima instanță pentru rejudecare, absența răspunsului persoanelor deținătoare ale imobilului la notificările reclamantei, nu-i poate fi imputat acesteia din urmă, nu este culpa ei, ci dimpotrivă, o legitimează să se adreseze instanțelor de judecată pentru a-și reglementa problema litigioasă față de deținătorii imobilului și față de antecesorii lor în drepturi pe care de altfel îi notificase conform prevederilor legale.
Pentru aceleași rațiuni și Înalta Curte de Casație și Justiție București a respins recursul declarat de . împotriva deciziei instanței de apel pronunțată în primul ciclu procesual, concluzionând că societatea recurentă (.) nu poate pretinde că nu i-ar incumba nici o obligație conform Legii 10/2001, ceea ce evident înseamnă statuarea asupra calității sale procesuale pasive.
Dar, chiar și în situația în care nu în temeiul Legii 10/2001 s-ar purta litigiul, față de petitul acțiunii, respectiv revendicare de construcție și teren, deținătorii ar avea calitate procesuală pasivă.
Se mai reține de către instanța de recurs, chiar din perspectiva art. 29 din Legea 10/2001, care în ipoteza avută în vedere de legiuitor în alin. 3 (ipoteză ce se regăsește și în cazul din speță) ,răspunsul la notificare trebuia să-l dea tot deținătorul, chiar dacă propunerea modalității de reparare a abuzului săvârșit în momentul preluării de către stat trebuie s-o facă unitatea implicată în efectuarea privatizării. Cu alte cuvinte, în caz de notificare deținătorul are obligația să sesizeze entitatea care a făcut privatizarea și să emită dispoziție în conformitate cu cele propuse de entitatea implicată în procesul de privatizare.
Aceasta este interpretarea logico-juridică a prevederilor art. 29 din Legea 10/2001 cu atât mai mult cu cât sunt numeroase situațiile în care deținătorul are mult mai ușor posibilitatea să afle mergând pe firul înstrăinărilor sau transmisiunilor (pentru că după privatizare în cele mai multe cazuri societățile privatizate au transmis sau înstrăinat poate succesiv parte din active altor persoane fizice sau juridice) cine a fost entitatea implicată în privatizarea inițială, având calitatea de „avânzi-cauză” și implicit actele încheiate de antecesori fiindu-le opozabile, după cum și notificarea adresată vreunui antecesor, în condițiile legii, le este opozabilă.
Prin urmare ,față de cele mai sus reținute în mod irevocabil, atât . și . au calitate procesuală pasivă.
Cu privire la fondul cauzei instanța reține următoarele
Notificarea adresată Primăriei Municipiului O. a fost înregistrată la Biroul Executorului Judecătoresc la data de 20 iulie 2001 (fila 45), cea adresată S.C.Pamora la data de 8 noiembrie 2001 (fila 43), iar cea adresată S.C.Azbociment este datată 6 noiembrie 2001 (fila 44).
Totodată este de reținut că, prin cererea adresată Primăriei O. din 19.07.2001 (fila 46), reclamanta solicita continuarea, în baza Legii nr.10/2001, a procedurii de retrocedare în natură și/sau despăgubiri, precizând că, sub nr.240, a depus cerere și în baza Legii nr.112/1995, nerezolvată.
Într-adevăr, o astfel de cerere fusese înregistrată anterior, iar la un timp relativ scurt după formularea cererii întemeiate pe dispozițiile Legii nr. 112/1995, imobilul din litigiu înscris în CF. nr.4353 O. a fost dezmembrat, operațiune căreia ulterior i s-au succedat operațiunile de transcriere în CF. nr._ O. și respectiv de întabulare efectuate în noua coală sub B.1.
Examinarea înscrierile cuprinse în coala CF. nr.4353 se reține faptul că imobilul înscris inițial sub A 1 și A 2, care în natură reprezenta casă și teren situate pe parcelele topografice cu nr. 4021 (1525 mp.) și nr.4022 (509,6 mp.)a constituit proprietatea antecesorului reclamantei, dreptul acestuia fiind înscris sub B.1, iar în anul 1980 s-a întabulat dreptul de proprietate în favoarea Statului Român cu titlu de naționalizare. În anul 1982, conform înscrierii de sub B.4, a intervenit dezmembrarea nr.top. 4021, nr.top nou format 4021/2 (841 mp.) fiind transcris în CF. nr._ în favoarea Azbociment, în timp ce 4021/1 (684 mp.) a fost reînscris sub A.I 3, iar în anul 1994, cealaltă parcelă inițială, cu nr.4022, se dezmembrează în nr.top.noi 4022/1, 4022/2 și 4022/3 și tot atunci nr.top. 4021/1 și 4021/2 se contopesc și redezmembrează ocazie cu care nr.top.4021/2 (994 mp.) este transcris în CF. nr._ în favoarea S.C.Romcim, în timp ce nr.top.noi 4021/1 (513 mp.) și 4021/3 (18 mp.) rămân în vechea coală CF. În anul 1997, survine o nouă dezmembrare, înscrisă în CF. 4353 sub B.9-10-11, noile numere top. 4021/5 (439 mp.), 4021/6 (7 mp.), 4022/5 (73 mp.) și 4022/6(16 mp.) fiind transcrise în CF._ în favoarea S.C.Pamora SA., restul numerelor topografice rămânând în vechea coală CF., în discuție aflându-se nr.top.4021/4 (74 mp.), 4021/7 (11 mp.), 4022/4 (124 mp.) și 4022/7 (107 mp.).
Parcelele nou formate reînscrise în coala de carte funciară nr.4353 O., au ca proprietar tabular Statul Român, parcelele cu nr.top.4021/2 și 4022/2, transcrise în CF.nr._ O. în favoarea S.C.Romcim București – Sucursala O., constituie actualmente proprietatea intimatei S.C.C. SA. O., dreptul acesteia întabulat sub B.2 prin încheierea din 19 iulie 1999, „cu titlu de aport în natură”, fiind transmis în favoarea ei de S.C.Romcim București, proprietarul de sub B.1.
S.C.C. SA. conform concluziile raportului de expertiză întocmit de expertul M. G. L., ce configurează folosința actuală a suprafeței totale de teren situate pe nr.top. 4021 și 4022(în total 2035 mp.), a relevat că 1307 mp. se află în folosința pârâtei S.C.C. SA.
În același timp, în concluziile despre care s-a făcut vorbire mai sus, s-a precizat și că 631 mp. reprezintă suprafața aflată în folosința S.C.F. P., iar în acest context trebuie menționat că una dintre notificări a fost adresată de apelantă către S.C.Pamora SA., societate care în perioada ce-a urmat notificării (datată 5 noiembrie 2001) a înstrăinat imobilele înscrise în CF. nr._ – inclusiv cele aduse din CF. nr.4353 - către S.C.Leasing Rom.SRL. care apoi în anul 2005 le-a înstrăinat numiților N. M. G. și N. M. Franciska, putându-se cu ușurință observa că notificarea este în concordanță cu situația imobilului la data intrării în vigoare a Legii nr.10/2001.
Ca atare, față de cele mai sus reținute instanța apreciază că reclamanta a dovedit calitatea de moștenitor a proprietarului tabular, dreptul de proprietate al antecesorului său asupra imobilului din litigiu cât și preluarea acestuia în mod abuziv de către Statul Român.
Astfel cum s-a arătat, conform concluziile raportului de expertiză întocmit de expertul M. G. L. imobilul în litigiu se află parțial în proprietatea pârâtei S.C.C. SA. și parțial în proprietatea S.C.F. P., unități ce au conform celor prezentate în considerentele sentinței calitate procesuală pasivă .
De menționat este faptul că, deși reclamanta a solicitat restituirea în natură a unei părți din terenul din litigiu cât și a imobilului înstrăinat pârtâților N. M. G., N. M. F., aceasta nu a investit instanța cu o cerere de anulare a acestor înstrăinări către pârâți, astfel că, contractele de vânzare-cumpărare nefiind desființate nu se poate pune nici problema restituirii în natură sau a evacuării din imobilele din litigiu, instanța urmând să respingă ca neântemeiat acest capăt de cerere.
În ceea ce privește terenul în suprafață de 97 mp cu privire la care s-a emis Dispozitia nr.2376/6 mai 2008 de către Primarul Municipiului O., solicitarea reclamantei de plată a valorii de circulație a acestuia este neântemeiată câtă vreme prin dispoziția de mai sus s-a stabilit că se vor acorda despăgubiri potrivit Titlului VII din Legea 247/2005.
Față de cele mai sus expuse, în baza disp. art. 21 alin. (6) și (7) din Legea 165/2013, instanța va admite în parte acțiunea conform considerentelor prezentei
Fără cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte acțiunea formulată de reclamanta A. E. domiciliată în Satu M., ., jud. Satu M. în contradictoriu cu pârâții . O. cu sediul în O., ., jud. Bihor, . SA București cu sediul în București, ., sector 1, N. M. G., N. M. F., ambii domiciliați în O., ., ., . cu sediul în O., .-24, jud. Bihor.
Constată calitatea de persoană îndreptățită a reclamantei la acordarea de măsuri compensatorii potrivit art. 21 alin. (6) și (7) din Legea 165/2013 aferente imobilului înscris în C.F 4353 O. cu nr. top. 4022, 4021 ( înainte de dezmembrare ) preluat de Statul Român în mod abuziv.
Obligă pârâții . O. și ..
să emită dispoziție în acest sens ,fiecare pentru suprafețele deținute din imobilul din litigiu conform raportului de expertiză efectuat de expert M. G. L. și să înainteze dosarul(notificarea și actele aferente acesteia, întreaga documentație care a stat la baza emiterii acestora și documentele care atestă situația juridică a imobilului obiect al restituirii la momentul emiterii deciziei, inclusiv orice înscrisuri cu privire la construcții demolate Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor București.
Respinge capătul de cerere privind restituirea terenul în suprafață de 97 mp cu privire la care s-a emis Dispoziția nr.2376/6 mai 2008 de către Primarul Municipiului O..
Fără cheltuieli de judecată
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 6.12.2013
PREȘEDINTE GREFIER
J. B. D. P.
Red. BJ/PD
Ex. 8/17.01.2014
Pt. conf. 6 . E., . O., . SA București, N. M. G., N. M. F., .
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 5388/2013. Tribunalul... | Fond funciar. Decizia nr. 264/2013. Tribunalul BIHOR → |
|---|
