Fond funciar. Decizia nr. 521/2013. Tribunalul BIHOR
| Comentarii |
|
Decizia nr. 521/2013 pronunțată de Tribunalul BIHOR la data de 24-04-2013 în dosarul nr. 6273/271/2008*
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BIHOR - ORADEA
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 521/R/2013
Ședința publică din 24 aprilie 2013
Președinte: N. B.
Judecător: F. M.
Judecător: L. M.-G.
Grefier: I. P.
Pe rol, fiind pentru azi judecarea recursurilor civile privind pe recurenții C. F., B. I., B. I., O. I. și C. F., în contradictoriu cu intimații I. A., C. L. GIRIȘU DE CRIȘ PENTRU APLICAREA LEGII 18/1991 și C. JUDEȚEANĂ BIHOR PENTRU APLICAREA LEGII 18/1991, împotriva sentinței civile nr._ din 24 august 2012 pronunțată de Judecătoria Oradea, având ca obiect fond funciar.
La apelul nominal făcut în cauză nu se prezintă nimeni.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Se constată că dezbaterea cauzei în fond a avut loc la data de 11 aprilie 2013, când părțile prezente au pus concluzii în recurs, consemnate în încheierea din aceea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre și când s-a amânat pronunțarea cauzei la data de 18 aprilie 2013, respectiv 24 aprilie 2013, zi în care s-a pronunțat hotărârea.
TRIBUNALUL
DELIBERÂND:
Asupra recursului civil de față, reține următoarele:
Prin sentința civilă nr._ din 24 august 2012 pronunțată de Judecătoria Oradea, s-a admis cererea principală formulată de reclamantul I. A., în nume propriu și în calitate de moștenitor al def. I. F., în contradictoriu cu pârâții C. F., în nume propriu și în calitate de moștenitoare a def. B. T., B. I., O. I., C. F., toți în calitate de moștenitori ai def. B. T., C. L. PENTRU APLICAREA LEGII NR. 18/1991 GIRIȘU DE CRIȘ și C. JUDEȚEANĂ PENTRU APLICAREA LEGII NR. 18/1991 BIHOR, s-a dispus anularea parțială a Hotărârii nr.404/C/2006 a Comisiei Județene Bihor, în sensul că va dispune reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea reclamanților I. F. și I. A. cu privire la suprafața de 2089 mp aferentă parcelelor cu nr. top. 237, 236/2, 236/3 Girișu de Criș, pârâta C. Județeană Bihor a fost obligată la eliberarea titlului de proprietate în favoarea reclamantului și a def. I. F. pentru această suprafață, s-a respins ca nefondată cererea reconvențională formulată de pârâta-reclamantă reconvențional C. F., s-a respins ca nefondată cererea reconvențională formulată de pârâții-reclamanți reconvențional B. I., B. I., O. I., C. F., pârâții au fost obligați, în solidar, la plata în favoarea reclamantului a sumei de 2300 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărârea, instanța de fond a reținut următoarele:
Așa cum rezultă din înscrierile din CF nr. 35 Girișu de Criș, imobilele cu nr. top. 236, în natură casă și teren aferent în suprafață de 1054 mp., și nr. top. 237, în natură teren în suprafață de 2039 mp, au constituit proprietatea numiților Borkonyi P., Borkonyi M., Borkonyi A., Borkonyi I. si Borkonyi F., in cote de 1/5 parte fiecare.
În baza contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 2959/1967 numitele Borkonyi M., Borkonyi I. si Borkonyi F., au transmis dreptul lor de proprietate asupra cotei de 3/5 parti din imobilul cu nr. top. 236 in favoarea numitilor Borkonyi P. si sotia Borkonyi R., .. 236 fiind transcrisa in CF 2057 Girisu de Cris.
Ulterior, în baza sentinței civile nr. 3818/1968 s-a dispus sistarea stării de indiviziune asupra parcelei cu nr. top. 236, aceasta fiind dezmembrata în doua noi parcele: nr. top. nou format 236/2 în suprafață de 254 mp., reînscris în vechea coală în favoarea CAP Girișu de Criș, respectiv nr. top. nou format 236/1, reprezentând casă în suprafață de 800 mp., atribuită numiților Borkonyi P. și soția Borkonyi R., cu titlu de sistare de indiviziune și transcrisă în CF 2058 Girișul de Criș.
În ceea ce privește . format 236/1, din înscrierile din CF 2058 Girișu de Criș reiese că asupra cotei de proprietate a def. Borkonyi P. s-a întabulat dreptul de proprietate, cu titlu de moștenire, în favoarea numitelor Borkonyi R. – soție supraviețuitoare, Borkonyi M. (căs. O.), Borkonyi A. (căs. M.), Borkonyi I. (căs. B.) și Borkonyi F. (căs. C.), ultimele patru în calitate de surori. Iar, în baza sentinței civile nr. 1500/1984 a Judecătoriei Oradea, imobilul casă împreună cu 250 mp. teren cu nr. top. 236/1 a fost atribuit numitei Borkonyi R., suprafața de 50 mp. trecând în proprietatea Statului R., iar diferența de teren la CAP Girișu de Criș.
.. 236/1 a fost dezmembrată în anul 1985 în două noi parcele: nr. top. nou format 236/3, reprezentând casă și teren în suprafață de 550 mp., reînscrisă în vechea coală în favoarea vechilor proprietari, respectiv nr. top. nou format 236/4, în suprafață de 250 mp., atribuită de către CAP pârâților B. T. și soția B. I., și transcrisă în CF 3193 Girișul de Criș.
Prin titlul de proprietate nr. 1871/1996 i s-a constituit pârâtului B. T. dreptul de proprietate asupra suprafeței de 1000 mp. teren, respectiv suprafața de 519 mp. cu nr. top. 237, suprafața de 106 mp. cu nr. top. 236/2, suprafața de 125 mp. cu nr. top. 236/3 și suprafața de 250 mp. cu nr. top. 236/4.
Prin cererea adresată Comisiei Locale Girișu de Criș reclamanții, în calitate de moștenitori testamentari ai def. Borconi R., au solicitat atribuirea în proprietate a suprafeței de 2089 mp. teren intravilan, cu nr. top. inițial 236 și 237, mai puțin suprafața de 1000 mp. atribuită pârâților B., cerere ce a fost respinsă.
Urmare a contestației formulate, prin Hotărârea nr. 404/C/2006 a Comisiei Județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor Bihor a fost admisă în parte contestația pentru suprafața de 555 mp. teren intravilan, adică suprafața ce le revine din nr. top. inițial 236.
Așa cum rezultă din concluziile raportului de expertiză efectuat în primă instanță de expertul M. G. L., reclamanții, proprietari ai casei de locuit situată în loc. Girișu de Criș nr. 292, folosesc curtea precum și grădina aferentă acesteia cu nr. top. 237, precum și imobilele cu nr. top. 236/2, 236/3, în suprafață totală de 2093 mp, în timp ce pârâții B. folosesc suprafața de 1000 mp din aceleași nr. top., alături de nr. top. 236/4.
Instanța a constat că aceste concluzii nu coincid cu cele ale expertizei topografice efectuate în rejudecare de expertul T. S., de unde rezultă că reclamanții folosesc o suprafață de 1486 mp din parcelele cu nr. top. 236/2, 236/3, 236/4 și 237, iar pârâții B. folosesc o suprafață de 1607 mp, identificată prin aceleași nr. top.
Instanța a reținut că în perioada în care s-a încheiat contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr.2959/1967, chiar dacă vânzătorii ar fi dorit să transmită dreptul de proprietate asupra imobilului în întregime, potrivit Constituției din 1965 și a Statutului CAP, suprafața care putea fi înstrăinată era de 800 mp.
După anul 1990, practica judiciară a fost constantă însă în a considera că dobânditorul construcției este îndreptățit și la terenul aferent acestuia, în măsura în care aceasta a fost voința părților contractante, iar prețul plătit a inclus și terenul nu numai construcția.
Într-adevăr prin art. 23 alin. 1 din Legea nr. 18/1991 și art. 8 din Decretul Lege nr. 42/1990, legiuitorul a realizat o veritabilă împroprietărire, respectiv toți proprietarii locuințelor, fie originari, fie dobânditori prin acte între vii ori morți, au devenit proprietari și asupra terenului aferent casei de locuit și anexelor gospodărești, a curții și grădinilor din jurul acestora.
Atât prin dispozițiile art.23, cât și ale art. 36 din Legea nr. 18/1991 s-a urmărit normalizarea situației deținătorilor de terenuri trecute în proprietatea statului, ca urmare a înstrăinării construcțiilor aflate pe ele.
Conform dispozițiilor art.23 alin. 21 din Legea nr. 18/1991, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 247/2005, în cazul înstrăinării construcțiilor, suprafețele de teren aferente casei de locuit și anexelor gospodărești sunt cele convenite de părți la data înstrăinării, dovedite prin orice mijloc de probă.
Interpretarea corectă a dispozițiilor legale de mai sus conduce la concluzia că dobânditorul unor construcții este îndreptățit să primească în proprietate întreaga suprafață deținută ca teren aferent casei și anexelor gospodărești, precum și curtea și grădina din jurul acestora, adică tot terenul ce s-a avut în vedere de părțile convenției de înstrăinare, teren deținut în fapt de dobânditor.
Din probatoriul administrat în cauză, și anume depoziția martorei S. M., care se coroborează cu înscrisurile de la filele 107-112, reiese că ceilalți coproprietari ai imobilelor cu nr. top. 236 și 237 Girișu de Criș, Borkoni M., Borkoni I. și Borkoni F., ns. C., au fost despăgubiți de antecesorii reclamantului, Borconi P. și R., pentru partea lor din casa părintească, astfel că cererea reconvențională formulată de pârâta-reclamantă reconvențional C. F. este nefondată, atâta vreme cât aceasta a fost despăgubită de antecesorii reclamantului. De asemenea, instanța a apreciat că reclamantul este îndreptățit la reconstituirea dreptului de proprietate cu privire la .. 237 Girișu de Criș, deoarece din ambele rapoarte de expertiză rezultă folosința reclamantului și a antecesorilor acestora asupra aceste parcele.
În ceea ce privește cererea reconvențională formulată de pârâții-reclamanți reconvenționali B., instanța a respins-o, deoarece din concluziile primului raport de expertiză topografică reiese că fam. B. folosește suprafața de 1000 mp, exact cât a fost reconstituită prin titlul de proprietate nr. 1871/1996, în schimb din expertiza topografică efectuată în rejudecare rezultă că fam. B. folosește suprafața de 1607 mp. Or, pârâții B. nu au contestat în primă instanță primul raport de expertiză topografică, de asemenea, nu trebuie omis faptul că fam. B. a primit în folosință de la CAP doar suprafața de 250 mp în vederea construcției unei locuințe, astfel că nu se justifică acordarea unei suprafețe mai mari decât cea înscrisă în titlul de proprietate. Art. 24, alin. 11 din legea nr. 18/1991 prevede că întinderea suprafeței ce face obiectul constituirii dreptului de proprietate este aceea indicată în actul de atribuire a suprafeței de teren, în speță 250 mp, însă aceste persoane pot beneficia de constituirea dreptului de proprietate asupra suprafețelor de teren aferente construcțiilor, în temeiul art. 23 din legea nr. 18/1991, însă în limita suprafeței de 1000 mp, potrivit art. 4 și 8 din Decretul-lege nr. 42/1990, coroborat cu art. 23, alin. 3 din Legea nr. 18/1991. De altfel, prin acțiunea inițială, reclamanții au recunoscut dreptul de proprietate al fam. B. asupra suprafeței de 1000 mp, abia la termenul de judecată din 17.09.2012, după închiderea dezbaterilor, reclamantul a depus o precizare de acțiune prin care a solicitat anularea în totalitate a titlului de proprietate emis în favoarea fam. B., deși avea posibilitatea să solicite acest aspect în toată etapa de rejudecare a cauzei.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs recurenții C. F., B. I., B. I., O. I. și C. F...
Prin recursul declarat recurenta C. F. a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii reclamanților și admiterea cererii sale reconvenționale, cu cheltuieli de judecată.
In motivarea recursului s-a arătat că hotărârea este lipsită de temei legal, fiind dată cu încălcarea și aplicara greșită a legii.
Astfel a invederat recurenta ca reclamantii I. au primit 550 mp. teren, iar paratii B. au primit 1000 mp. teren, restul suprafetei de teren cu nr. top. 236 si 237 i se cuvine ei, după fratii săi.
De asemenea, se arată că s-a reținut în mod greșit că recurenta ar fi vândut cota de teren aferentă nr. topo 237 și că ar fi fost despăgubită de antecesori reclamanților Barconi P. și R., intrucat obiectul contractului de vanzare cumparare l-a constituit doar cota sa de 1/5 din imobilul cu nr. top. 236 casa si teren intravilan.
A sustinut recurenta că niciodata nu s-a data acordul pentru instrainarea terenului cu nr. top. 237, iar declaratia martorei S. M. este nerelevantă.
În drept se invocă art. 304 pct. 9, 304 ind. 1, 312 Cod pr. civ.
Prin recursul declarat recurenții B. I., B. I., O. I. și C. F. au solicitat casarea sentințeri atacate și în consecință menținerea hotărârilor pronunțate înainte de rejudecarea cauzei.
În motivarea recursului au arătat recurentii că cererea reclamanților făcută la 10.11.2008 în rejudecare este nelegală pentru ca semnifica o modificare a actiunii initiale.
În al doilea rand au aratat recurentii că, odata cu emiterea titlului de proprietate in favoarea lor au primit in folosinta si restul de teren de 500 mp., urmand ca ulterior să obtina si acte.
Au învederat recurenții starea reală a terenurilor este cea din expertiza care constată că li se cuvine o suprafață de 1500 mp., care este delimitata de garduri si care nu a fost contestata de reclamanti.
În drept se invocă art. 304 pct.8 și 9 Cod pr. civ.
Intimalul I. A. – V. prin întâmpinare a solicitat respingerea recursurilor.
Examinând recursurile declarate prin prisma motivelor invocate, cât și din oficiu sub toate aspectele în temeiul art. 304 ind. 1 Cod pr. civ., tribunalul reține următoarele:
Criticile formulate de recurenta C. F. sunt neîntemeiate de vreme ce cuprinsul contractului de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. 2959/24 mai 1967 de notariatul de Stat al Regiuni Crișana se completează cu probele testimoniale și lucrarea de expertiză rezultând că ceilalți coproprietari ai imobilelor cu nr. top 236 și 237 Girișu de Criș – Borkoni M., Borkoni I. și Borkoni (C.) F. au fost despăgubiți de antecesorii reclamantului - Borconi P. decedat la 4 oct. 1975 și Borconi R. dec. la 13 apr. 1990 pentru partea lor din casa părintească și terenul aferent.
Fiind astfel dovedit faptul că voința internă a părților contractante a fost în sensul de a se transmite întreaga suprafață de teren, fiind plătit și prețul corespunzător și doar s-a declarat înstrăinarea unei suprafețe mai mici pentru a fi în concordanță cu dispozițiile Constituției din 1965 și a Statutului C.A.P., tribunalul va reține ca fiind corectă interpretarea și aprecierea materialului probator administrat în cauză.
Contrar susținerilor recurentei C. F., declarația Martorei S. M. (fila 57 – dosar nr._ R/2008* al Judecătoriei Oradea), este o probă directă, arătările acestei martore fiind făcute din constatări personale, fiind vecină cu imobilul în litigiu din anul 1947. Potrivit acestei martore, soții Barconi R. și Barconi P. au cumpărat de la ceilalți coproprietari Bartnonyi M., I. și F. partea acestora din casă și terenul aferent în suprafață de 31 ari.
De altfel depoziția martorei S. M. a fost coroborată cu înscrisurile de la filele 107-112, din care reiese că ceilalți coproprietari ai imobilelor cu nr. top. 236 și 237 Girișu de Criș, Borkoni M., Borkoni I. și Borkoni F., ns. C., au fost despăgubiți de antecesorii reclamantului, Borconi P. și R. cu suma de 6000 lei fiecare, in conditiile in care prin sent. civ. nr. 3818/1968 s-a stabilit o sulta de 2000 lei pentru cealaltă coproprietara Borkoni A., sulta aferenta cotei de 1/5 din casa si teren cu nr. top. 236. Însă si acesteia i-a fost plătită de către Borconi R. tot suma de 6000 lei.
Rezulta deci că numitii Borconi P. și R. au plătit un pret de trei ori mai mare decât cel stabilit prin lucrarea de expertiza efectuata in dosar nr. 4788/1968 al Judec. Oradea ca aferent casei si terenului cu nr. top. 236, ceea ce duce la concluzia că părtile au avut in vedere si terenul aferent cu nr. top. 237, teren pe care l-au folosit ulterior incheierii conventiilor.
Criticile recurenților B. T. și I. sunt, de asemenea, nefondate.
Astfel desi, in rejudecare reclamantii au formulat precizari de actiune, instanta de fond nu le-a avut in vedere. Astfel, în primul rând, prin încheierea de ședință din 10.11.2008 nu s-a reținut faptul depunerii vreunei modificări de acțiune. Într-adevăr, reclamanți au înregistrat la data de 29 oct. 2008 un înscris sub semnătură privată, înscris prin care reformulează pretențiile lor. Însă, raportat la decizia de casare - dec. civ. nr. 394/R/2008 a Tribunalului Bihor – instanța de rejudecare s-a pronunțat în limitele considerentelor respectivei decizii.
În consecintă, instanta s-a pronuntat numai in limitele actiunii initiale si nu a anulat titlul de proprietate emis în favoarea fam. B., asa cum s-a solicitat prin precizarea de acțiune depusă in rejudecare. De altfel nici nu se putea emite titlu de proprietate in favoarea fam. I. pentru o suprafata mai mare decat cea solicitată la C. L..
În mod corect s-a luat în considerare expertiza întocmită de expert M. G. – L., potrivit căreia reclamanții I. F. și A. folosesc suprafața totală de 2093 mp din nr. top noi 236/5, 236/7 și 237/1, iar pârâții B. T. și I. suprafața de 1000 mp din top. noi 236/6, 236/8, 237/2 și 236/4. În mod legal și temeinic a fost înlăturată expertiza întocmită de expert T. T. S., întrucât acesta nu se coroborează cu celelalte probe administrate în cauză, concluziile lucrării fiind izolate.
De altfel trebuie precizat că fam. B. a primit în folosință de la CAP doar suprafața de 250 mp în vederea construcției unei locuințe, astfel că nu se justifică acordarea unei suprafețe mai mari decât cea înscrisă în titlul de proprietate. Art. 24, alin. 11 din legea nr. 18/1991 prevede că întinderea suprafeței ce face obiectul constituirii dreptului de proprietate este aceea indicată în actul de atribuire a suprafeței de teren, în speță 250 mp, însă aceste persoane pot beneficia de constituirea dreptului de proprietate asupra suprafețelor de teren aferente construcțiilor, în temeiul art. 23 din legea nr. 18/1991, însă în limita suprafeței de 1000 mp, potrivit art. 4 și 8 din Decretul-lege nr. 42/1990, coroborat cu art. 23, alin. 3 din Legea nr. 18/1991.
Față de considerentele expuse, tribunalul în temeiul art. 312 Cod pr. civ. va respinge recursul, iar în temeiul art. 274 Cod pr. civ. va obliga recurenții să plătească intimatului I. A. suma de 1200 lei cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul civil introdus de recurenții C. F., cu domiciliul în loc. Girișu de Criș, nr.375, jud. Bihor, B. I., cu domiciliul în loc. Girișu de Criș, nr.12/A, jud. Bihor, B. I., cu domiciliul în loc. Girișu de Criș, nr.292/A, jud. Bihor, O. I. cu domiciliul în loc. Oradea, ..55, ., și C. F., dom. în loc. Oradea, ..55, ., în contradictoriu cu intimații I. A., cu domiciliul în Oradea, ..12, jud. Bihor, C. L. PENTRU APLICAREA LEGII NR. 18/1991 GIRIȘU DE CRIȘ, cu sediul în loc. GirișU de Criș, jud. Bihor și C. JUDEȚEANĂ PENTRU APLICAREA LEGII NR. 18/1991 BIHOR, cu sediul în Oradea, jud. Bihor, împotriva sentinței civile nr._ din 24 august 2012 pronunțată de Judecătoria Oradea, pa care o păstrează în totalitate.
Obligă recurenții la cheltuieli de judecată în cuantum de 1200 lei, în favoarea intimatului I. A..
Definitivă și irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 24 aprilie 2013.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
N. B. F. M. L. M.-G. I. P.
Red. fond P. F.
Red. rec. FM
Dact. IP
2 ex./24 mai 2013.
| ← Pretenţii. Sentința nr. 250/2013. Tribunalul BIHOR | Anulare act. Decizia nr. 523/2013. Tribunalul BIHOR → |
|---|
