Contestaţie la executare. Decizia nr. 224/2015. Tribunalul BISTRIŢA NĂSĂUD
| Comentarii |
|
Decizia nr. 224/2015 pronunțată de Tribunalul BISTRIŢA NĂSĂUD la data de 18-11-2015 în dosarul nr. 224/2015
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BISTRIȚA NĂSĂUD
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 224/A/2015
Ședința publică din data de 18 noiembrie 2015
Tribunalul constituit din:
PREȘEDINTE: G. C. F., președinte secție
JUDECĂTOR: R.–I. B.
GREFIER: M.-M. E.
S-a luat în examinare apelul civil declarat de intimata C.N.A.D.N.R. S.A. - prin DIRECȚIA REGIONALĂ DRUMURI ȘI PODURI CLUJ, împotriva sentinței civile nr. 9795/2014 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul nr._, având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă niciuna dintre părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care:
Se constată că la data de 13.11.2015, intimatul a depus la dosar note scrise.
Constatând că nu mai sus cereri de formulat și nici excepții de soluționat, că prin apelul declarat apelanta a solicitat judecarea cauzei în lipsă, tribunalul deschide dezbaterile asupra fondului apelului și constatând lămurite aspectele de fapt și de drept, tribunalul închide dezbaterile, pronunțarea hotărârii judecătorești urmând a avea loc azi, orele 16,00.
TRIBUNALUL
deliberând, constată:
P. sentința civilă nr. 9795/2014, pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul nr. _, prima instanță: admite contestația la executare formulată de contestatorul S. F., CNP_, cu domiciliul în localitatea Rodna, nr. 169, jud. Bistrița-Năsăud, în contradictoriu cu intimata C. SA, prin Direcția Regională Drumuri și Poduri Cluj, cu sediul în Cluj-N., ., jud. Cluj; anulează încheierea nr._/CC/2013 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dos. nr._/190/2013; anulează actele de executare efectuate în dosarul nr. 1723/2013 al Biroului Executorului Judecătoresc M. M.; obligă intimata la plata către contestator a sumei de 250,8 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța a reținut că următoarele:
La data de 14.04.2011 intimata a întocmit procesul-verbal de contravenție nr._ prin care a aplicat contestatorului amenda în cuantum de 750 lei și a obligat contestatorul la plata tarifului de despăgubire în cuantum de 96 euro, în temeiul art. 8 alin. 3 din OG 15/2002.
În temeiul procesului-verbal de contravenție menționat intimata a demarat procedura executării silite împotriva contestatorului în vederea recuperării sumei de 96 euro, formându-se astfel dosarul de executare nr. 1723/2013 al B. M. M.. P. încheierea nr._/CC/2013 pronunțată în dos. nr._/190/2013 al Judecătoriei Bistrița a fost încuviințată executarea silită iar executorul judecătoresc a întocmit procesul-verbal de stabilire a cheltuielilor de executare, a emis înștiințarea prevăzută de art. 666 din codul de procedură civilă și somația prevăzută de art. 667 din Codul de procedură civilă.
Analizând legalitatea executării silite ce formează obiectul dosarului de executare nr. 1723/2013 al B. M. M. instanța reține că, potrivit dispozițiilor art. 31 alin. 1 din OG 2/2001, împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii se poate face plângere în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia iar potrivit disp. art. 27 din același act normativ comunicarea procesului-verbal și a înștiințării de plată de face prin poștă, cu aviz de primire sau prin afișare la domiciliul sau la sediul contravenientului. Procesul-verbal neatacat în termenul prevăzut la art. 31, precum și hotărârea judecătorească irevocabilă prin care s-a soluționat plângerea constituie titlu executoriu, fără vreo altă formalitate, astfel cum prevăd dispozițiile art. 37 din OG 2/2001. P. urmare procesul-verbal de contravenție nr._ are caracterul de titlu executoriu dacă reclamantul nu l-a contestat în termen de 15 zile de la data comunicării lui. Instanța constată că intimata nu a probat comunicarea procesului-verbal de contravenție în niciuna dintre modalitățile prevăzute de art. 27 din OG 2/2001, în procesul-verbal de îndeplinire a procedurilor de comunicare depus la fila 60 din dosar nefiind menționată adresa la care s-a afișat procesul-verbal de contravenție. Mai mult, potrivit Deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 10 din 10 iunie 2013, publicată în Monitorul Oficial la data de 23.07.2013, comunicarea procesului-verbal de contravenție prin afișare este subsidiară comunicării prin poștă, cu aviz de primire, astfel că în lipsa dovezii încercării de comunicare prin poștă, cu confirmare de primire, comunicarea prin afișare este nelegală. Instanța reține, de asemenea, că potrivit disp. art. 517 alin. 4 dezlegarea dată problemelor de drept judecate în recursul în interesul legii este obligatorie pentru instanțe de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial însă, potrivit art. 517 alin. 2 din Codul de procedură civilă decizia pronunțată în interesul legii nu are efecte asupra hotărârilor judecătorești examinate și nici cu privire la situația părților din acele procese. P. urmare, decizia pronunțată în interesul legii este obligatorie în toate procesele nefinalizate, susținerea intimatei potrivit căreia Deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 10 din 10 iunie 2013 nu ar fi aplicabilă în prezentul dosar întrucât comunicarea procesului-verbal de contravenție s-a realizat anterior pronunțării deciziei, este neîntemeiată.
Având în vedere faptul că procesul-verbal de contravenție nu a fost comunicat în mod legal contestatorului, instanța constată că acesta nu constituie titlu executoriu, astfel că, raportat la disp. art. 632 din Codul de procedură civilă potrivit cărora executarea silită se poate efectua numai în temeiul unui titlu executoriu, va admite contestația la executare, va anula încheierea nr._/CC/2013 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dos. nr._/190/2013 și actele de executare efectuate în dosarul nr. 1723/2013 al Biroului Executorului Judecătoresc M. M..
În temeiul disp. art. 453 alin. 1 intimata va fi obligată la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 250,8 lei.
Împotriva sentinței expuse, în termen, a declarat apel pârâta CNADR, prin Direcția Regionala Drumuri si Poduri Cluj, care a solicitat modificarea acesteia în sensul respingerii contestației la executare formulate de către contestatorul S. F. și menținerea tuturor formelor de executare silită întocmite de către Biroul Executorului Judecătoresc M. M. în dosarul execuțional nr. 1723/2013, susținând că sentința este netemeinică și nelegală.
Apelanta arată că, în mod greșit instanța de fond a reținut că în să speță, actul constatator nu a fost în mod legal comunicat, din cuprinsul procesului verbal de îndeplinire a procedurilor de comunicare lipsind adresa la care acesta s-a afișat.:
Faptul ca procedura de comunicare a procesului verbal de constatare a contravenției . nr._/14.04.2011 a fost legal îndeplinită, în conformitate cu dispozițiile art.25 alin.2 din O.G. nr. 2/2011 și, respectiv art.27 din același act normativ.
Potrivit art.27 din O.G. nr. 2/2001 „Comunicarea procesului-verbal și a înștiințării de plată se face prin poștă, cu aviz de primire, sau prin afișare la domiciliul sau la sediul contravenientului. Operațiunea de afișare se consemnează într-un proces-verbal semnat de cel puțin un martor."
În cazul de față, comunicarea procesului verbal mai sus menționat s-a realizat prin afișare la sediul contravenientului, la adresa menționată în cuprinsul procesului verbal de constatare a contravenției, această adresă fiind consemnată și în cuprinsul procesului verbal de îndeplinire a procedurilor de comunicare.
Datele de identificare ale intimatului-contestator și adresa acestuia au fost înserate în cuprinsul titlului executoriu mai sus menționat în conformitate cu dispozițiile art.9 alin.3 din O.G. nr. 15/2002, respectiv pe baza datelor furnizate de Ministerul Administrației si Internelor - Direcția Regim Permise de Conducere si înmatriculare a Vehiculelor.
Este astfel eronată susținerea instanței de fond în sensul că în cuprinsul procesului verbal de îndeplinire a procedurilor de comunicare nu este menționată adresa la care s-a afișat procesul verbal de contravenție, în condițiile în care, așa cum a arătat mai sus, adresa inserată in cuprinsul procesului verbal de afișare este aceeași cu cea menționată în cuprinsul procesului verbal de constatare a contravenției.
Nelegale sunt și reținerile instanței de fond cu privire la aplicabilitatea în speță a Deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 10/2013. În opinia apelantei această decizie produce efecte doar pentru viitor, în sensul că vizează doar procesele verbal de constatare a contravenției a căror comunicare s-a realizat ulterior datei de 23.07.2013, nefiind aplicabilă cu privire la procedurile de comunicare legal îndeplinite anterior publicării sale în Monitorul Oficial, cum este cazul de față, procesul verbal de contatare a contravenției . 1 nr._/14.04.2011 fiind comunicat la data de 28.04.2011.
Astfel, contrar reținerilor instanței de fond, procedura de comunicare a procesului verbal de constatare a contravenției . nr._/14.04.2011 a fost legal îndeplinită, în conformitate cu dispozițiile O.G. nr. 2/2011, în vigoare la data încheierii actului constatator, procesul verbal de afișare încheiat în speță indeplinind toate condițiile legale. La momentul îndeplinirii procedurii de comunicare a procesului verbal în speță, dispozițiile legale reglementau două modalități de comunicare a procesului verbal de constatare a contravenției, respectiv prin intermediul poștei sau prin afișare la domiciliul sau la sediul contravenientului, fără a se face vreo mențiune referitoare la aspectul că procedura de comunicare prin afișare este subsidiară celei prin poștă.
Ca urmare, în cazul de față au fost respectate dispozițiile legale în vigoare la data întocmirii procesului verbal de constatare a contravenției iar Decizia nr. 10/2013 a Înaltei Curți de Casație si Justiție nu are aplicabilitate în cazul de față, întrucât ea dispune numai pentru viitor.
Ca urmare, apelanta deține o creanță certă, lichidă și exigibilă împotriva intimatului-contestator S. F. și pe cale de consecință, în mod legal a demarat procedura de executare silită impotriva acestuia, în condițiile în care debitorul nu a înțeles să-și onoreze de bună voie obligațiile față de apelantă.
În cazul de față au fost respectate toate dispozițiile legale cu privire la executarea silită.
În drept a invocat art.711 si urm.C. Pr. Civ., O.G. nr.2/2001, O.G. nr.15/2002
După comunicarea apelului, în termenul acordat de instanță, intimatul Șomkereki F. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului arătând că sentința este legală și temeinică.
Arată că procesul verbal de contravenție invocat de apelantă ca fiind titlu executoriu pus în executare silită a fost desființat în mod definitiv de către Tribunalul Bistrița-Năsăud în dosarul nr._, având ca obiect plângere contravențională, tribunalul menținând soluția Judecătoriei Bistrița prin care a fost admisă plângerea contravențională formulată de el împotriva procesului-verbal susmenționat. Astfel, în momentul de față, apelanta nu mai are niciun titlu executoriu, acesta fiind anulat. Ca urmare și executarea silită este nulă deoarece nu se poate executa silit un titlu care nu mai există.
Consideră că nu există niciun motiv de admitere a apelului, sens în care solicită respingerea lui și obligarea apelantei la plata cheltuielilor de judecată în apel constând în onorariu avocat.
În drept a invocat prevederile art. 205 din Noul Cod de procedură civilă.
Apelul fost înregistrat inițial pe rolul secției a II-a civilă de contencios administrativ și fiscal a tribunalului și, urmare a declinării competenței de soluționare, prin decizia civilă nr.562/2015, apelul a fost înregistrat pe rolul secției I civile sub nr. _ .
Examinând sentința atacată prin prisma criticilor formulate tribunalul constată că nu este dat niciun motiv de schimbare a acesteia, fiind legală și temeinică.
În mod corect a reținut prima instanță să procesul verbal de contravenție a cărui executare silită a solicitat-o apelanta nu constituie titlu executoriu deoarece acesta nu era definitiv la data formulării cererii de executare silită, la data respectivă nefiind legal comunicat contravenientului. De altfel, urmare a contestării acestui proces verbal, plângerea formulată de intimat a fost admisă și procesul verbal de contravenție a fost anulat, hotărârea de anulare fiind definitivă prin respingerea recursului prin decizia civilă nr.26/2015 a Tribunalului Bistrița-Năsăud dată în dosarul nr._ . P. urmare, în prezent, procesul verbal de contravenție nu mai este în ființă.
Susținerile apelantei în sensul că procesul verbal de contravenție a fost legal comunicat nu sunt întemeiate.
Astfel, în mod corect, se reține de prima instanță că procedura comunicării prin afișare este una subsidiară și, pe de altă parte, comunicare prin afișare nu respectă dispozițiile legale, cât timp în procesul verbal de afișare nu este indicat domiciliul concret al contravenientului(imobilul cu numărul administrativ), fiind indicată doar localitatea Rodna. Or, afișarea unui proces verbal într-o localitate nu echivalează cu afișarea acestuia la domiciliul contravenientului.
Textul legal care reglementează procedura de comunicare a procesului verbal de contravenție nu a suferit modificări între data încheierii acestuia și data la care dispoziția legală a fost interpretată de ÎCCJ prin decizia nr.10/2013 dată asupra recursului în interesul legii.
P. urmare procesul verbal trebuia comunicat, în principal, prin poștă cu scrisoare recomandată și doar, în subsidiar, prin afișare.
În speță nu este vorba de vreun efect retroactiv a deciziei ÎCCJ, deoarece ÎCCJ doar a interpretat o dispoziție legală care era în vigoare la data comunicării procesului verbal de contravenție astfel că, dispoziția legală trebuia aplicată în sensul statuat de ÎCCJ și în lipsa interpretării date de aceasta.
Este real că procesul verbal a fost comunicat anterior deciziei nr.10/2013 a ÎCCJ, dar statuările deciziei în interesul legii au caracter obligatoriu pentru instanțe, în toate procesele ulterioare publicării în Monitorul Oficial, în care instanțele trebuie să verifice legalitatea comunicării unui proces verbal de contravenție.
Cum procesul verbal de contravenție nu a fost comunicat mai întâi prin poștă cu scrisoare recomandată și doar apoi prin afișare și cum nici procedura de comunicare prin afișare nu respectă exigențele legale, în mod corect a reținut prima instanță că procesul verbal de contravenție nu constituia titlu executoriu valabil pentru a putea fi executat silit.
Față de aceste considerente, în temeiul art.480 C.pr.civ., apelul va fi respins ca nefiind fondat, sentința va fi menținută și, în baza art.451-453 C.pr.civ., apelanta va fi obligată să plătească intimatului 100 lei cheltuieli de judecată în apel, reprezentând onorariu avocațial, justificat cu chitanța depusă la dosar(f.12 dosar apel nr._ ).
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefiind fondat, apelul declarat de pârâta C.N.A.D.N.R. S.A - prin Direcția Regională Drumuri și Poduri Cluj, cu sediul în Cluj-N., ., județul Cluj, împotriva sentinței civile nr.9795/2014 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul nr._, pe care o menține.
Obligă apelanta să plătească intimatului S. Franncisc, CNP_,domiciliat în ., județul Bistrița-Năsăud, 100 lei cheltuieli de judecată în apel.
Decizia este definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 18 noiembrie 2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,
G.-C. F. R.-I. B. M.-M. E.
Redactat RIB/28.12.2015
Tehnoredactat RIB/ 28.12.2015/4 ex.
Judecător prima instanță JA
| ← Pretenţii. Decizia nr. 216/2015. Tribunalul BISTRIŢA NĂSĂUD | Pretenţii. Decizia nr. 171/2015. Tribunalul BISTRIŢA NĂSĂUD → |
|---|
