Fond funciar. Decizia nr. 318/2013. Tribunalul BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 318/2013 pronunțată de Tribunalul BOTOŞANI la data de 14-03-2013 în dosarul nr. 17615/193/2010
Dosar nr._ fond funciar
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B. - SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 318
Ședința publică din 14 martie 2013
Instanța compusă din:
PREȘEDINTE- T. N.
Judecător – A. D.
Judecător - H. I.
Grefier – T. R.
Pe rol judecarea recursurilor civile declarate de recurenții pârâți B. M. și B. C., recurenții reclamanți M. A. și M. N., recurenții pârâți V. G., B. N. și B. D. D., în contradictoriu cu intimații C. Județeană pentru stabilirea drepturilor de proprietate privată asupra terenurilor de pe lângă Prefectura B., C. L. de aplicare a Legii 18/1991 a comunei Prăjeni, jud. B., M. G., M. I., B. G., B. E., B. I., B. C. și B. C., împotriva sentinței civile nr. 3901 din 06.06.2012 pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei B., având ca obiect fond funciar.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă recurenții reclamanți M. A. și M. N. personal, asistați de avocat C. D., și intimatul M. G., asistat de avocat E. L., lipsă fiind celelalte părți.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care evidențiază părțile și obiectul pricinii arătând că procedura de citare este legal îndeplinită.
Avocat E. L. depune împuternicire avocațială din partea intimatului M. G..
Avocat C. D., pentru recurenții reclamanți M. A. și M. N., solicită audierea expertului pentru lămurirea provenienței terenurilor și lipsa de legătură a acelor construcții care nu fac parte din masa succesorală a lui Pavlov.
Instanța respinge cererea formulată de apărătorul recurenților M. A. și M. N., având în vedere natura căii de atac și apreciind că există suficiente dovezi la dosar pentru soluționarea cauzei.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul părților prezente asupra acestuia.
Avocat C. D.,pentru recurenții reclamanți M. A. și M. N., solicită admiterea recursului declarat, casarea sentinței de la fond, cu trimitere spre rejudecare, iar în cazul în care se reține cauza, solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată și precizată. Arată că instanța de fond nu a intrat în cercetarea fondului cauzei, B. P. nu a fost soț supraviețuitor, ci B. C. a fost soția supraviețuitoare, sora mamei. Colateralii nu justifică cererea de reconstituire, nu pot fi moștenitorii soției autorului lor. La fond nu s-a făcut verificarea moștenitorilor. Arată că terenul nu este proprietatea soților B.,ci a-a stabilit că terenul este proprietatea soției lui B. P.. Cei doi soți nu puteau fi moștenitorii lui B. P. și deci nu puteau fi trecuți în titlul de proprietate.. Arată că în titlu trebuiau să rămână doar moștenitorii lui B. C., care sunt recurenții și M. G.. Solicită instanței de control judiciar să facă verificări în legătură cu expertiza ,întrucât precizează că există o hartă veche de unde rezultă că terenul aparține lui B. C.. Arată că acele contracte nu au legătură cu amplasamentele făcute de expert și că există o unică masă succesorală care provine de la autorii Pavlov. Arată că moștenitorii lui B. au susținut acțiunea de la fond și că M. are o poziție contrară, acesta deținând o mare parte din terenul din acest titlu de proprietate. Mai arată că înscrierea unor prezumtivi moștenitori în titlul de proprietate nu poate fi valabilă. În concluzie solicită admiterea recursului, aplicarea temeiului de casare și respingerea întâmpinării părții adverse.
Avocat E. L., pentru intimatul M. G., solicită anularea recursului declarat de B. M. și B. C. ca nemotivat, respingerea recursului declarat de M. A. și M. N. ca nefondat ,precizând că nu este vorba de partaj succesoral, instanța trebuie să verifice legătura acelor titluri de proprietate. Arată că sentința nr. 618/1994 a Judecătoriei B. are autoritate de lucru judecat, toți recurenții din prezenta pricină au fost părți în dosar nr. 7488/1993. Mai arată că sentința nr. 5895/1998 are de asemenea autoritate de lucru judecat, având în vedere faptul că părțile din dosarul de astăzi erau reclamanți în acțiunea în revendicare, de unde rezultă faptul că au acceptat calitatea de coproprietari în acest titlu de proprietate. Mai arată că familia B. nu poate fi eliminată din acest titlu de proprietate. Depune concluzii scrise.
În replică, avocat C. D. arată că aceeași discuție s-a purtat și la instanța de fond în legătură cu autoritatea de lucru judecat și nimeni nu a făcut recurs.
După deliberări,
TRIBUNALUL
Asupra recursurilor civile de față;
Prin cererea adresată Judecătoriei B. la data de 18.11..2010, înregistrată sub nr._ și precizată ulterior, reclamantele M. A. și M. N. în contradictoriu cu pârâții C. L. de Aplicare A LG. fondului funciar, Prăjeni, prin primar, C. Județeană Pentru Stabilirea Dreptului De Proprietate Privată Asupra Terenurilor, B.- prin prefect, M. G., M. I., B. G., B. E., V. G., B. I.,B. N., B. C., B. D.-D., B. C., au solicitat constatarea nulității absolute a titlului de proprietate nr._ din 04.05.1994, în sensul excluderii din acest titlu a colateralilor și descendenților de colaterali decedați ai autorului B. P. cât și a cumnatului lui B. N., V. G. și radierea lor din anexa 3.
În motivare, reclamantele au arătat că terenul în suprafață de 6,72 ha. este proprietatea bunicilor materni, Pavlov G. și Pavlov Aristița.
De asemenea, că pârâta C. locală de fond funciar Prăjeni a promovat documentația pentru emiterea titlului de proprietate incluzând în mod greșit 8 persoane care nu au calitatea de moștenitori legali ai defuncților Pavlov G. și Pavlov Aristița. (bunicii lor) și nu sunt nici moștenitori legali ai defuncților lor părinți, M. A. și M. Rarița.
Au precizat că Pavlov G. și Pavlov Aristița (bunicii lor), au avut două fiice, Pavlov C. și Pavlov Rarița, iar Pavlov C. s-a căsătorit cu B. P., decedat înaintea lui B. C., fiind rămasă fără descendenți în concurs cu colateralii privilegiați și descendenții acestuia.
Reclamantele au susținut că la întocmirea titlului de proprietate, C. locală de fond funciar a fost în eroare în interpretarea calității de moștenitor, deși HG nr. 131/1991 reglementează categoriile de moștenitori cu respectarea Codului Civil, neînțelegând că B. P. nefiind soț supraviețuitor – colateralii lui supraviețuitori nu pot să fie înscriși în titlul de proprietate, să moștenească pe B. C. și cu atât mai mult pe Pavlov G. și Pavlov Aristița (bunici) - care le au pe ele ca moștenitori descendenții ai fiicei M. Rarița și în același timp sunt și moștenitoarele mătușii lor B. C. la terenul din titlul de proprietate menționat.
Pavlov G. și Pavlov Aristița au avut reconstituite următoarele terenuri: 3 ha în „Dealul Prăjeni” din care 1,56 ha, au fost date lui Rarița iar 1,44 ha. lui C., 3 ha. din „Țarina Cîmpeni” date lui C., 2 ha. teren în „Dealul Strunei” dat lui C. și 96 ari în Șesul Câmpeni dat lui C..
Iar terenurile date mamei lor, Rarița, sunt reconstituite separat și reprezintă terenul din titlul de proprietate nr._ din 04.05.1994.
Pârâta C. locală de aplicare a lg. fondului funciar Prăjeni, jud. B., prin adresa nr. 184 din 20.01.2011 ,a arătat că la data de 05.10.2010 M. N. a depus la Primăria comunei Prăjeni o cerere pentru deschiderea succesiunii după numitul B. P., decedat la data de 13.01.1966 iar ca răspuns i s-a întocmit anexa 24.În urma declarațiile numitelor M. N. și ceilalți moștenitori B. M., M. A.I., B. G., B. D., V. G., B. P., B. N., B. P., menționați în titlul de proprietate nr._/1994 sunt decedați și nu are cunoștință de alți moștenitori. Potrivit documentelor existente toți moștenitorii menționați în titlul de proprietate au depus cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate. Numiții B. M., B. G., B. P., B. D., B. P., B. N. și V. G. au depus cererea înregistrată sub nr. 268 din 20.03.1991 iar numiții M. A. G., M. D., M. A.N., M. A. au depus cererea înregistrată sub nr. 8 la data de 25.02.1991.
De asemenea din tabelul nominal cu moștenitorii cooperatorilor decedați care au solicitat în scris stabilirea dreptului de proprietate, rezultă că toți au depus cerere ca moștenitori a lui B. P. și C..
C. a precizat nu deține date care să ateste faptul că înaintea căsătoriei, defuncții B. P. și B. C. ar fi avut în proprietate teren. Singurele date privind bunurile acestora sunt în registrul agricol.Astfel, din registrul agricol din anii 1951-1955 al satului Latai (Câmpeni) rezultă că numiții B. P. și C. dețineau în anul 1951 suprafața totală de 4,5 ha, în anul 1952 suprafața de 5,25 ha. iar în anul 1953 suprafața de 5,84 ha. iar în anul 1955 suprafața de 6,24 ha, o casă de locuit construită în anul 1938 și un grajd construit în anul 1942.Întrucât . înființată în anul 1956, aceste date pot fi obținute de la Primăria Frumușica.
Pârâta B. N., legal citată nu s-a prezentat în instanță dar prin serviciul de registratură al instanței a depus cerere, prin care a arătat că este de acord cu acțiunea reclamantelor.
De asemenea, B. I., soția supraviețuitoare a defunctului B. D. și V. G. au înaintat instanței o cerere prin care au renunțat la terenul ce le revine în favoarea reclamantelor.
Pârâtul M. G. a depus la dosar întâmpinare, prin care a invocat excepția puterii lucrului judecat față de sentința civilă nr. 618 pronunțată în ds. nr. 7488/1993 și sentința civilă nr. 5895 pronunțată în ds. nr. 8271/1998 și a solicitat respingerea cererii.
În motivare, pârâtul a arătat că invocă puterea lucrului judecat în prezenta cauză motivat de faptul că în cele două sentințe civile menționate, instanța s-a pronunțat asupra calității de coproprietari ai pârâților și a admis că aceștia dar și reclamantele sunt proprietarii terenului în litigiu.
Mai arată pârâtul că părțile din cele două dosare sunt aceleași cu cele din prezenta cauză, cu precizarea că la acea dată toate părțile aveau calitatea de reclamanți-petenți și un singur interes și la acea dată instanța s-a pronunțat în favoarea tuturor reclamanților, astfel încât calitatea pârâților din prezenta cauză nu mai poate fi cercetată și de altfel, pârâții au urmat toate procedurile administrative prevăzute de legile fondului funciar, există o hotărâre a Comisiei Județene de aplicare a acestor legi, cunoscută de către reclamante și este tardiv ca în prezenta cauză să se menționeze că intimata C. Județeană a fost în eroare când a dat acea hotărâre.
Pârâtul B. D., fiul defunctului B. N.-P., s-a prezentat în instanță și prin interogatoriul din data de 25.11.2011 ,a arătat că este de acord să renunțe la cota sa parte în favoarea reclamantei M. A. și este de acord ca autorul său să fie radiat din titlu de proprietate
De asemenea, arată că și fratele său B. C. este de acord cu cererea reclamantelor.
Prin declarația aut. sub nr. 11 din 12.01.2012, pârâtul V. G. a arătat că este de acord cu modificarea titlului de proprietate nr._/04.05.1994, în sensul radierii numelui său din acest titlu.
Prin sentința civilă nr. 3901/06.06.2012, Judecătoria B. a respins ca nefondată acțiunea reclamantelor.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că reclamantele M. A. și M. N. au solicitat în baza art. III alin.1 lit. a din Lg. nr.169/1997 constatarea nulității absolute a titlului de proprietate nr._ din 04.05.1994, în sensul de a se exclude din acest titlu atât colateralii și descendenții de colaterali decedați ai autorului B. P. cât și a cumnatului său V. G. și radierea lor din anexa 3, susținând că terenul în suprafață de 6,72 ha. este proprietatea bunicilor materni Pavlov G. și Pavlov Aristița.
Instanța de fond a reținut și că prin titlul de proprietate nr._ din 04.05.1994, s-a dispus în baza Lg. nr. 18/1991, reconstituirea dreptului de proprietate pentru B. M., M. N., M. A., M. A.G., M. A I., B. G., B. D., V. G. B. P., B. N., B. P., primind astfel în proprietate suprafața totală de 6 ha. și 7207 m.p. teren situat pe teritoriul satului Câmpeni, ..
Totodată aceeași titulari ai dreptului de proprietate înscriși în titlul sus-menționat au formulat plângere la Lg. nr. 18/1991 și prin sentința civilă nr. 618 din 26.01.1994 a fost modificată HCJ în sensul că s-a reconstituit dreptul de proprietate petenților pentru suprafața totală de 6,82 ha. teren situată pe raza comunei Prăjeni, jud. B. cu eventuală reducere a procentajului la nivel de comună.
Aceiași petenți, în motivarea plângerii, au arătat că terenul provine de la B. P. și nu apare în rolul agricol pe numele acestuia întrucât autorul lor a fost arestat în timpul colectivizării.
Prin sentința civilă nr. 618 din 06.01.1994 s-a stabilit cu putere de lucru judecat întinderea dreptului de proprietate pentru părțile din prezentul dosar, acest aspect reflectându-se în titlul de proprietate emis pe numele acestora.
Instanța de fond a observat că reclamantele din prezenta cauză au fost părți în procesul în care s-a pronunțat hotărârea judecătorească nr.618 din 06.01.1994, astfel încât nu mai poate pune în discuție situația de fapt statuată prin această hotărâre judecătorească.
În speță, imposibilitatea nu poate fi fundamentată pe existența autorității de lucru judecat, având în vedere că nu sunt întrunite condițiile autorității de lucru judecat cerute de art. 1201 cod civil lipsind identitatea de cauză, ci doar pe necesitatea de a se asigura principiul stabilității juridice, care impune ca soluția definitivă dată de instanță să nu mai fie repusă în discuție.
Având în vedere că actele premergătoare emiterii titlului de proprietate au rămas nemodificate și că moștenirea se consideră acceptată prin cererea adresată comisiei, instanța de fond a respins acțiunea reclamantelor,urmând ca raporturile dintre moștenitorii înscriși în titlul de proprietate atacat să fie soluționate potrivit dreptului comun.
Împotriva sentinței civile nr. 3901/ 2012, au declarat recurs, în termen legal, pârâții V. G., B. N., B. D. D., B. N. M. și B. C., întemeiat pe disp. art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, prin care au solicitat modificarea sentinței recurate, în sensul admiterii acțiunii reclamantelor și radierii lor din titlul de proprietate nr._/1994.
În motivarea în fapt a cererilor de recurs, pârâții au arătat că sentința atacată a fost dată cu aplicarea greșită a legii, întrucât terenul înscris în titlul de proprietate arătat provine de la Pavlov G., tatăl lui B. (fostă Pavlov) C., și a fost doar înscris în rolul agricol al lui B. P., soțul Catincăi.
Și reclamantele M. (fostă M.) A. și M. N. au declarat recurs, în termen legal, întemeiat pe disp. art. 3041 și art. 304 pct. 6, 7, 8 și 9 Cod procedură civilă, solicitând casarea sentinței nr. 3901/ 2012 cu trimiterea spre rejudecare la aceeași instanță pentru necercetarea fondului sau, în cazul reținerii, admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
În motivarea în fapt a cererii, recurentele au arătat că, deși instanța de fond a respins în mod corect autoritatea de lucru judecat a sentinței civile nr. 618/1994 a Judecătoriei B., totuși a respins acțiunea pentru a asigura principiul stabilității juridice, deși în cauză nu se discută probleme legate de întinderea suprafeței înscrise în titlu sau în actele prealabile, ci îndreptățirea la înscrierea în titlu ce rezultă exclusiv din calitatea de moștenitor, care decurge din rudenia civilă.
Însă în materia moștenirii, nu există principiul stabilității raporturilor juridice, apreciind că instanța de fond este în gravă eroare de drept, întrucât moștenirea rezultă din lege, iar cine a însușit-o nelegal, din culpa sa, sau din culpa unor autorități (Comisiile),nu se poate apăra cu principiul stabilității raporturilor juridice.
Recurentele au precizat că în cauză au imputat stabilirea ilicită a calității de moștenitor pentru toți colateralii și descendenții de colaterali a lui B. P. și aceasta pentru că, în controlul unei astfel de situații, se stabilește obligatoriu foarte cert, exact, autorul de la care provine terenul, ca masă succesorală legală.
Or,terenul provine de la Pavlov G., și Savasta (acesteia i se spunea și Aristița) care au avut două fiice: B. C., soția lui B. P., dar și pe mama lor, M. Rarița, căsătorită cu M. A..
Din căsătoria soților B. P. și C., nu au rezultat copii,iar B. P., (fiul lui C. și M.) a decedat la 13.01.1966 și B. C., fiica lui Pavlov G. și Savasta, a decedat la 22.02. 1980.
Rezultă că B. P. nu a fost soț supraviețuitor ( cu descendenți) ci B. C. a fost soția sa supraviețuitoare, cu teren care este exclusiv proprietatea soților Pavlov G. și Savasta, cum s-a dovedit prin expertiză și controlul hărții vechi, cât și prin audierea martorei M. E.
În aceste condiții, Comisiile nu s-au implicat în interpretarea vocației la moștenire și nu au verificat dacă colateralii lui B. P., sau descendenții de colaterali, sau soții supraviețuitori de colaterali pot face o cerere valabilă de reconstituire în temeiul Legii 18/1991 (art.8 și 9 din Lege, și pot beneficia de art.13 din Lege, coroborat cu art.27).
Recurentele au arătat și că ,în cursul judecății, din partea fratelui M. G. s-au făcut diferite apărări, întrucât acesta consideră că menținerea în titlul a colateralilor și descendenților de colaterali ai lui B. P, ar face ca la partaj aceștia să obțină cotă și loturi, care să - i fie lui înstrăinate.
În acest sens, a susținut că terenul aferent casei soților B. P. și C., este cumpărat de la Gradinaciuc, ceea ce este un aspect mincinos, întrucât rezultă din contractul de vânzare cumpărare nr._, făcut de B. C. (fostă Pavlov) că aceasta, ca soție supraviețuitoare,este singura acceptantă a lui B. P., doar pentru construcții, nu și pentru teren - înstrăinează construcții, cu mențiunea personală făcută că este moștenirea de teren de la părinții săi, deci nu de la Gradinaciuc sau de la altă persoană.
Recurentele au susținut și că aducerea în discuție a neîndreptățirii pârâților, ca moștenitori la teren, în cadrul acestei cereri de nulitate absolută, este vădit justificată și pentru prima dată de analizat în mod concret, pe calea procedurii de drept comun, pentru că, în situația constatării neîndreptățirii lor, se justifică faptul că nu se mai poate menține înscrierea lor în titlu.
Au menționat și că, deși partajul este pe rol, procesul a fost suspendat, pentru că în cauză este dată situația de impediment general - dat de criterii că terenul în totalitate provine de la un autor - față de a cărui transmisiune succesorală, pârâții nu au nici un drept și se impune a fi radiați în totalitate.
Dintre intimați, a depus concluzii scrise doar pârâtul M. G.,care a solicitat respingerea recursurilor ca nefondate și obligarea reclamantelor la plata cheltuielilor de judecată.
În apărare, intimatul a arătat că din probatoriul administrat rezultă cu certitudine că titlul de proprietate supus judecății este legal întocmit și toți cei înscriși în acest titlu au un drept de coproprietate asupra terenului înscris.
Astfel, din dosarul cauzei rezultă că toți pârâții au formulat cerere în temeiul legii fondului funciar pentru terenul provenit de la autorii lor. Reconstituirea dreptului de proprietate pentru moștenitori se face la cerere și pentru terenul avut în proprietate de autorii lor( în speță B. P.) și predat de aceștia în CAP.
În acest sens, intimatul a făcut referire la sentințele civile nr.618/26.01.1994 și nr.5895/1998 ale Judecătoriei B., care au stabilit cu putere de lucru judecat că pârâții sunt îndreptățiți la înscrierea în titlul contestat, așa încât nu se poate admite cererea reclamantelor de a fi înlăturați, fiind verificați de instanțe sub aspectul calității lor de coproprietari ai aceluiași teren înscris pe același titlu de proprietate. În aceste condiții, în prezenta cauză, instanța de judecată nu poate pronunța o sentință opusă celei intrate în puterea lucrului judecat.
Intimatul a menționat și că, la data de 17.03.1979, B. C. vinde cu act autentic minorului de atunci ,Mîhalciuc I., o casă situată în satul Cîmpeni, .. Terenul aferent a trecut în proprietatea statului conform legilor în vigoare la data încheierii actului. Contractul astfel încheiat are o schiță anexă, depusă la dosarul cauzei, din care rezultă că imobilul are un teren în suprafață de 748 m.p.din care 312 m.p. curți, 436 m.p. livadă și suprafața construită 250m.p. Rezultă și din aceste înscrisuri că autorii B. au avut teren în proprietate pe raza comunei Prăjeni, județul B..
Recursurile declarate în cauză sunt fondate în limitele și din considerentele ce urmează.
Astfel cum a reținut în mod corect și instanța de fond, nu este dată autoritatea de lucru judecat a sentințelor civile nr. 618/1994 și nr. 8271/1998 ale Judecătoriei B.,respectiv sub aspectul exclusiv al puterii de lucru judecat, întrucât nu este îndeplinită tripla identitate prevăzută de art. 1201 Cod civil.
Însă, contrar considerentelor sentinței recurate, tribunalul constată că aceste sentințe judecătorești nu se impun nici cu putere de lucru judecat, în sensul obligativității lor, față de problema de drept pusă în discuție de reclamante în prezenta cauză, respectiv cea a calității pârâților de moștenitori legali ai terenului în considerarea proprietarului pentru care a fost emis titlul de proprietate nr._/1994.
Aceasta întrucât în cele două dosare în care s-au pronunțat sentințele menționate, judecata s-a purtat doar din perspectiva întinderii dreptului de proprietate și a amplasamentelor terenurilor cuvenite, fără a fi invocată în mod expres, analizată și stabilită în mod irevocabil calitatea de moștenitor legal pentru fiecare dintre pârâții ce se solicită a fi radiați din titlu în prezenta cauză.
Iar, din acest punct de vedere, contrar susținerii intimatului M. G., contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 649/1/17.03.1979 și încheiat între vânzătoarea B. C., văduvă, și cumpărătorul M. I., asista de mama sa, M. E., nu dovedește că terenul pe care se aflau construcțiile (ce au făcut obiectul contractului) ar fi aparținut lui B. P..
Aceasta întrucât, conform clauzei înscrisă în contract de vânzătoare: „Casa și grajdul pe care le înstrăinez, împreună cu terenul aferent le-am moștenit eu, vânzătoarea, de la părinți mei de peste 30 de ani. ” – clauză ce este de natură să susțină pretențiile reclamantelor M. și M..
Prin urmare, nimic nu împiedică în prezenta cauză realizarea analizei calității de moștenitor legal a persoanelor înscrise în titlul de proprietate nr._/1994, în raport de probele administrate în fața instanței de fond, în condițiile în care cererile de recurs au fost întemeiate și pe disp. art. 3041 și art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.
Astfel, din înscrisurile aflate în dosar rezultă că, într-adevăr, rolul agricol care a stat la baza titlului de proprietate în discuție este cel al lui B. P. - „capul gospodăriei”, alături de care figurează și soția acestuia, C.. Din acest motiv, referirile făcute de părți sau de terți la teren l-au vizat pe B. P., dar și în considerarea rolului tradițional atribuit bărbatului de reprezentant al familiei.
Însă, din raportul de expertiză efectuat în cauză, declarația martorei M. E. și poziția procesuală exprimată de recurenții V. G., B. N., B. D. D., B. N. M. și B. C. rezultă că terenul înscris în acest rol agricol, ca și cel obținut prin sentința civilă nr. 618/1994, provine de la autorii Pavlov G. și Savasta (Aristița), părinții Catincăi B. și ai Rariței M., căsătorită cu M. A..
Prin urmare, în condițiile în care B. P. a decedat la data de 13.01.1966, iar B. C. la data de 22.02.1980, fără ca aceștia să aibă copii, singurii moștenitori legali îndreptățiți la terenul din titlu sunt copiii Rariței M., respectiv M. A. A., M. A. N., M. A. G. și M. A. I..
Împrejurarea că o parte din rudele lui B. P. au formulat cerere în temeiul Legii 18/1991, care are valoare și de acceptare a moștenirii, nu este suficientă pentru a se constata calitatea acestora de persoane îndreptățite la terenul ce a aparținut autorilor Pavlov.
Aceasta întrucât, conform art. 8 alin. 2 din Legea nr. 18/1991, de prevederile acestei legi puteau beneficia „membrii cooperatori care au adus pământ în cooperativă sau cărora li s-au preluat în orice mod teren de către aceasta, precum și, în condițiile legii civile, moștenitorii acestora…”
Or, în condițiile în care soții B. s-au căsătorit înainte de . Codului familiei ( rolul agricol începe cu anul 1951), nu se poate susține că,potrivit Codului civil, rudele lui B. P. – care a decedat înaintea soției - sunt îndreptățite a moșteni terenurile soției acestuia, provenite de la părinții ei, chiar dacă s-ar încadra în clasele legale de moștenitori pentru B. P..
Prin urmare, urmează a fi admise recursurile declarate în cauză, în temeiul disp. art. 3041 și art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă raportat la art. 312 alin. 1, 2, 3 Cod procedură civilă, în sensul modificării sentinței recurate și a admiterii acțiunii reclamantelor, dispunându-se radierea din titlul de proprietate nr._/1994 a numiților B. M., B. P., B. N., B. G., B. D., B. P. și V. G. – cu observația că în titlul de proprietate a fost înscris ,,M. A.I.”, deci fiul lui M. A., și nu M. Gh.I., fiul intimatului M. G..
Motivele de recurs prevăzute de art. 304 pct. 6, 7 și 8 Cod procedură civilă nu sunt date în cauza de față, întrucât reclamantele le-au indicat fără a arăta în mod concret greșelile instanței de fond și care s-ar încadra în aceste motive, respectiv modalitatea în care aceasta ar fi „dat mai mult decât s-a cerut ori ceea ce nu s-a cerut” sau care a fost actul juridic dedus judecății și interpretat greșit de instanța de fond.
Pentru aceste motive,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile declarate de V. G., B. N., M. A. și M. N., B. D. D., B. N. M. și B. C., în contradictoriu cu intimații C. Județeană pentru stabilirea drepturilor de proprietate privată asupra terenurilor de pe lângă Prefectura B., C. locală de aplicare a Legii 18/1991 a comunei Prăjeni, jud. B., M. G., M. I., B. G., B. E., B. I., B. C. și B. C. împotriva sentinței civile nr. 3901/6 iunie 2012 a Judecătoriei B..
Modifică în tot sentința recurată în sensul că admite acțiunea reclamantelor M. A. și M. N. și dispune radierea din titlul de proprietate a numiților B. M., B. P., B. N., B. G., B. D., B. P. și V. G..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 14.03.2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
T. N. A. D. H. I. T. R.
Red. TN - 26.04.2013
Jud. fond –MI
Tehnored. TR - 2 ex./26.04.2013
| ← Exequator. Recunoaștere înscris / hotărâre străină.... | Grăniţuire. Decizia nr. 968/2013. Tribunalul BOTOŞANI → |
|---|
