Exercitarea autorităţii părinteşti. Decizia nr. 72/2014. Tribunalul BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 72/2014 pronunțată de Tribunalul BOTOŞANI la data de 16-04-2014 în dosarul nr. 20622/193/2012
Dosar nr._ exercitarea autorității părintești
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BOTOȘANI
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 16 aprilie 2014
Președinte – N. T.
Judecător – M. C.
Grefier – C. B.
DECIZIA CIVILĂ NR. 72 A
Pe rol judecarea apelului civil declarat de apelanta – reclamantă A. S., cu reședința în Germania, Wuppertal Rodigerstrasse nr. 68 cod poștal_ cu domiciliul procesul ales la societate civilă de avocați „P., P. Arușii & D.” cu sediul în B., Calea Națională nr. 101 parter, în contradictoriu cu pârâtul A. I. C., cu domiciliul în B., ., ., jud. B., împotriva sentinței civile nr._/23.10.2013 a Judecătoriei B. având ca obiect exercitarea autorității părintești.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă avocat P. R. pentru intimatul lipsă, lipsind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Se face referatul cauzei de către grefierul de ședință, care evidențiază părțile și obiectul pricinii.
Instanța pune în discuția părților excepția tardivității formulării apelului.
Avocat P. R. arată că este de acord cu admiterea excepției . Solicită cheltuieli de judecată conform chitanței în cuantum de 300 lei. Totodată,solicită să se aibă în vedere că există o greșeală materială cu privire la data nașterii copilului.
TRIBUNALUL,
Asupra excepției de față;
Prin sentința civilă nr._/23.10.2013, Judecătoria B. a admis, în parte, acțiunea având ca obiect stabilire locuință minor și exercitare autoritate părintească, formulată de reclamanta A. S. în contradictoriu cu pârâtul A. I.-C. și, în consecință,a stabilit locuința minorei A. B.-M., născută la data de 29 dec.2004, la locuința mamei reclamante și a dispus ca autoritatea părintească asupra minorei să fie exercitată în comun de ambii părinți.
Totodată, a respins, ca nefondat, capătul subsidiar al cererii cât și obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că, potrivit certificatului de naștere, minora A. B.-M., născută la data de 20.12.2014,este fiica reclamantei și a pârâtului, la rubricile date despre părinți fiind menționate numele acestora. A. B.-M. este un copil din afara căsătoriei, a cărei filiație a fost stabilită față de ambii părinți iar, după nașterea copilului, cei doi concubini s-au despărțit în fapt, de creșterea și educarea minorei ocupându-se mama reclamantă și doar în scurte perioade de timp pârâtul.
Față de probele administrate în cauză, respectiv concluziile anchetei sociale și ale comisiei rogatorii întocmită în cauză de autoritatea Oficiului de Asistență pentru Tineret Wuppertal, instanța de fond a reținut că, în prezent, minora se află în grija mamei, locuiește împreună cu aceasta și bunica maternă, ambele ocupându-se îndeaproape de creșterea și educarea copilei, aceasta având asigurate toate condițiile unui trai decent. Că este înscrisă și frecventează cursurile unei clase normale din școala primară, cu rezultate foarte bune la învățătură.
În consecință, întrucât de la nașterea minorei și până la promovarea acțiunii de față, reclamanta a fost cea care s-a îngrijit în cea mai mare parte de creșterea și educarea minorei, instanța de fond a constatat întemeiată, în parte, cererea reclamantei și a admis în parte acțiunea, iar în temeiul art. 400 al.1 NCC, a stabilit locuința minorei A. B.-M. născută la data de 29 dec.2004 la locuința mamei reclamante, iar în temeiul art. 396 NCC raportat la art. 397 NCC,a dispus ca autoritatea părintească asupra minorei să fie exercitată în comun de ambii părinți, neexistând motive temeinice pentru ca aceasta să fie exercitată exclusiv de către mamă.
Cu privire la capetele de cerere subsidiare, respectiv de suplinire a acordului pârâtului ca minora să călătorească în străinătate și pentru emiterea pașaportului simplu către minoră, instanța de fond le-a respins ca nefondate, întrucât din întreg probatoriul administrat în cauză a rezultat că în timp nu au existat situații de refuz din partea pârâtului de a-și da acordul cu privire la demersurile pe care reclamanta le-a făcut și le face în interesul minorei.
Împotriva sentinței civile nr._/2013, a declarat apel reclamanta A. S., solicitând schimbarea în parte a sentinței atacate în sensul admiterii și a capetelor subsidiare a cererii sale cu privire la pronunțarea unei hotărâri care să suplinească acordul pârâtului A. I. C. ca minora să călătorească în străinătate și pentru emiterea pașaportului simplu către minoră.
În motivare, apelanta a arătat în esență că, în mod neîntemeiat, au fost respinse aceste capete de cerere, întrucât au fost formulate în vederea evitării costurilor și procedurilor anevoioase implicate de exprimarea acordului notarial al pârâtului de fiecare dată când minora părăsește teritoriul țării, și nu pe considerentul lipsei acordului pârâtului.
În drept, cererea de apel a fost întemeiată pe disp. art. 480 alin.2 Cod procedură civilă.
În dovedire, apelanta nu a solicitat administrarea de probe noi.
Intimatul nu a depus întâmpinare la cererea de apel.
La termenul de judecată din 31.03.2014, tribunalul a invocat din oficiu și a pus în discuția părților excepția tardivității formulării cererii de apel, a cărei soluționare are prioritate în raport cu fondul pricinii conform art. 137 alin.1 Cod procedură civilă 1865.
Așadar, pentru soluționarea acestei excepții, se va reține mai întâi că acțiunea civilă a reclamantei a fost înregistrată la Judecătoria B. la data de 19.12.2012, deci sub imperiul Codului de procedură civilă din 1865, fiind așadar incidente dispozițiile acestui cod până la soluționarea irevocabilă a cauzei, așa cum rezultă din:
- disp. art. 24 NCPC, conform cărora:
„Dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după ..’’
și ale art. 27 NCPC, ce stabilește în mod expres că:
„Hotărârile rămân supuse căilor de atac, motivelor și termenelor prevăzute de legea sub care a început procesul.’’
Prin urmare, în raport cu disp. art. 282 și art.282 ind. 1 C. 1865, hotărârea dată de prima instanță cu privire la cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A. S. este supusă căii de atac a apelului, iar potrivit art. 284 alin.1 din același cod, termenul de apel este 15 zile de la comunicarea hotărârii – neexistând dispoziții normative care să stabilească o altă durată a termenului.
Prin urmare, întrucât sentința atacată a fost comunicată apelantei la domiciliul procesual ales la data de 21.01.2014, prin declararea prezentului apel la data de 12.02.2014 a fost depășit termenul impus de lege, cu consecința respingerii acestuia ca tardiv formulat și păstrarea sentinței primei instanțe.
Față de această modalitate de soluționare a cererii de apel, în temeiul art. 274 C. 1865, apelanta reclamantă va fi obligată la plata către intimatul pârât a cheltuielilor de judecată din apel în sumă de 300 lei, reprezentând onorariu avocat.
Cât privește problema erorii materiale din sentința apelată invocată de avocatul intimatului, aceasta poate fi soluționată numai pe calea procedurală prevăzută de art.442 NCPC, așa cum impun disp.art. 445 din același cod.
Pentru aceste motive,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE
Respinge, ca tardiv formulat, apelul declarat de reclamanta A. S., cu domiciliul procesual ales la societatea civilă de avocați „ P., P., Aruștii & D.”,cu sediul în municipiul B., Calea Națională nr. 101, parter, județul B., în contradictoriu cu pârâtul A. I.-C., domiciliat în municipiul B. ., ., ., împotriva sentinței civile nr._/23.10.2013a Judecătoriei B., pe care o păstrează,
Obligă reclamanta apelantă să plătească intimatului pârât A. I. C. cheltuieli de judecată din apel în sumă de 300 lei.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 16 aprilie 2014.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR, GREFIER,
N. T. M. C. C. B.
Redt.TN v
Jud.fond. I. M
Tehnored BC
4 ex/12.06.2014
| ← Ordin de protecţie. Decizia nr. 303/2014. Tribunalul BOTOŞANI | Exercitarea autorităţii părinteşti. Decizia nr. 225/2014.... → |
|---|
