Fond funciar. Decizia nr. 28/2014. Tribunalul BOTOŞANI
Comentarii |
|
Decizia nr. 28/2014 pronunțată de Tribunalul BOTOŞANI la data de 14-01-2014 în dosarul nr. 1454/193/2013
Dosar nr._ Fond funciar
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA - I - CIVILĂ
DECIZIA NR. 28 R
Ședința publică din 14 ianuarie 2014
Președinte – C. M.
Judecător – A. C.
Judecător – A. M.
Grefier – A. E.
La ordine judecarea recursurilor civile formulate de recurentul petent C. C. și recurenții-intervenienți în nume propriu C. C., M. A., G. V., în contradictoriu cu intimații pârâți C. L. pentru Aplicarea Legii nr. 18/1991 a comunei Frumușica, județul B. și C. Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată Asupra Terenurilor B., împotriva sentinței civile nr. 6528 din 30 mai 2013, pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei B., având ca obiect fond funciar.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurentul petent C. C. asistat de avocat C. D., lipsind celelalte părți.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că procedura de citare cu părțile este legal îndeplinită.
Avocat C. D. depune la dosar împuternicire avocațială.
Instanța pune în discuția părților excepția de nemotivare a recursului, unește această excepție cu fondul cauzei și nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul părții prezente atât asupra excepției, cât și asupra fondului cauzei.
Avocat C. D. invocă faptul că prima instanță nu a intrat în cercetarea în fond a cauzei. Că, nu s-a întocmit o schiță așa cum era rolul vechi, iar p.c 276 în suprafață de 941 m.p. nu a fost înscris în titlul lui P. E.. Arată că la decesul lui P. E. masa succesorală rămasă de pe urma acestea i-a revenit recurentului în calitate de moștenitor acceptant. Invocă faptul că prima instanță nu a făcut verificări în ce privește calitatea intervenienților. Solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, casarea primei instanțe și restituirea cauzei pentru judecata în fond. Precizează că, calitatea procesuală a recurentului derivă din faptul că acesta este contractant. În ce privește excepția nemotivării recursului, solicită respingerea acesteia, având în vedere că în cererea de recurs se menționează motivele cererii, iar întregul probatoriu și cererea sunt de bună credință, invocând prevederile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă. De asemenea, solicită a se avea în vedere și recursul intervenienților, solicitând admiterea acestuia.
TRIBUNALUL,
Asupra recursului civil, de față;
Prin cererea înregistrată la data de 25.01.2013 pe rolul Judecătoriei B., petentul C. C. a solicitat în contradictoriu cu intimații C. locală de aplicare a legii nr. 18/1991 . județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor B. constatarea nulității parțiale a titlului de proprietate nr._/23.12.2003 emis pentru P. E. în sensul de a se radia din suprafața de 5.400 mp pc 394/34 extravilan pășuni o suprafață de 177 mp și de a se înscrie această suprafață în pc 276 intravilan în continuarea suprafeței de 426 mp din pc 276 și a suprafeței de 338 mp in pc 276, precum și constatarea că a operat dobândirea ope legis în favoarea autorului moștenit de P. E. în privința terenului de 941 mp pc 276 intravilan, ..
În motivarea cererii, petentul a arătat că numita P. E. a decedat la data de14.04.2006, el fiind moștenitorul său acceptant, că aceasta i-a transmis prin mai multe contracte dreptul de proprietate asupra terenului din titlul de proprietate, că numita P. E. a fost moștenitoarea exclusivă a soțului său, P. I., decedat la data de 17.06.1986 conform certificatului de moștenitor nr. 344/30.09.2004 a notarului C. A. – S. A. B., că P. C. I. a fost proprietarul a 2,57 ha pe raza satului Stroiești, . agricol anexat din care intravilan 4 ari construcții și 6 ari nearabili, că terenul a fost solicitat în totalitatea sa de 2,57 ha din care 10 ari intravilan, fiind realizată o validare prin adeverința de proprietate nr._.11.1991 pentru 2,32 ha ce s-au înscris prin aplicarea unui indice de reducere ce afectează extravilanul și nu intravilanul cu construcții, că, în anexa de validare, s-a validat 2,52 ha pentru P. C. I. – adeverința preluând cu eroare materială suprafața de 1,32 ha ce a determinat și diminuarea suprafeței din titlul de proprietate nr._/2003. De asemenea, petentul mai arată că, atunci când s-a întocmit titlul de proprietate nr._/2003, s-a înscris 1.81 ha extravilan și intravilanul cu construcții și a fost diminuat de la 10 ari la o suprafață mai mică de 764 mp în pc 276 ( 426 mp plus 338 mp), deși curtea și grădina îngrădită totalizează terenul cerut și reconstituit ce, din măsurători fiind 941 mp din 10 ari, că terenurile aferente construcțiilor revin foștilor proprietari de drept, conform art. 22 și art. 23 din Legea nr. 18/1991 întrucât acest teren este proprietatea de drept a autorilor P. înscrisă în CAP, construcțiile fiind anterioare CAP-ului. Totodată, petentul mai arată că, întrucât la decesul lui P. E., masa succesorală era esențial diminuată prin contracte autentice, a rămas doar acest drept litigios, comisia aplicând din eroare indicele de reducere și la intravilan, înscriind suprafața mai mică decât cea care a fost găsită și rămasă în proprietate la . Legii nr. 18/1991.
În drept, petentul a indicat prevederile art. III lit. a) alin. 1 din Legea nr. 18/1991 coroborat cu art. II și art. 22 și art. 23 din Legea nr. 18/1991.
Cererea este scutita de taxă judiciară de timbru conform art. 42 din Legea nr. 1/2000 și de timbru judiciar potrivit art. 1 alin. 2 din O.G. nr. 32/1995.
În dovedirea cererii, petentul a depus la dosar înscrisuri, iar din oficiu, instanța a solicitat comunicarea documentația care a stat la baza întocmirii titlului de proprietate.
La data de 17.04.2013, numiții C. C., M. A. și G. A. au formulat cerere de intervenție în interes propriu solicitând constatarea nulității parțiale a titlului de proprietate nr._/2003 în sensul de a exclude din 5.400 mp din pc 394/34, 177 mp și înscrierea acestei din urmă suprafețe de în pc 276 intravilan în completarea suprafeței deja înscrise. În motivarea cererii lor, aceștia au arătat că sunt moștenitorii legali ai lui P. E., fiind înscriși în anexa nr. 209/08.04.2013 atât moștenitorii lui P. E., cât și I., iar toate referirile petentului sunt exacte, în titlul de proprietate trebuind a fi înscrisă toată suprafața de 941 mp în pc 276.
În dovedirea cererii, s-au depus acte de stare civilă.
La termenul de judecată din data de 16.05.2013, prima instanță a invocat din oficiu excepția lipsei calității procesuale active a petentului și a pus în discuție admisibilitatea în principiu a cererii de întervenție în interes propriu, instanța urmând a soluționa cu prioritate excepția, conform dispozitiilor art. 137 alin. l C.proc.civ, fiind vorba in cauza de doua excepții de procedură.
Prin sentința civilă nr. 6528 din 30 mai 2013, Judecătoria B. a admis excepția lipsei calității procesuale active a petentului, invocată de instanță din oficiu, a respins cererea având ca obiect fond funciar privind pe petentul C. C., ca fiind formulată de o persoană lipsită de calitate procesuală activ și a respins cererea de intervenție în interes propriu formulată de către C. C., M. A. și G. V., ca inadmisibilă.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut că prin prezenta cerere de chemare în judecată, petentul solicită excluderea unei suprafețe de teren dintr-o anumită parcelă cadastrală și înscrierea acesteia în altă parcelă cadastrală, parcele cadastrale menționate în titlul de proprietate nr._/23.12.2003 emis pe numele lui P. E., decedată la data de 14.04.2006. Aceasta din urmă a încheiat cu petentul din prezenta cauză contractul de întreținere nr. 5196/30.09.2004 prin care, în schimbul întreținerii și cu rezerva dreptului de uzufruct viager, a transmis petentului și soției acestuia dreptul de nudă proprietate și asupra suprafeței de 5.094 mp intravilan din pc 276, 284 și 464 și de 10.400 mp extravilan din pc 1133/304 și 394/34. În aceste condiții, petentul are calitatea de succesor cu titlu de particular, dobândind un anumit bun cu o anumita suprafață și cu o anumită configurație. Ori, prin prezenta cerere de chemare în judecată, petentul care are doar calitatea de cumpărător al unei anumite suprafețe de teren și nu acela de moștenitor al numitei P. E., legal sau testamentar nu poate solicita modificarea unui titlu de proprietate prin excluderea unei suprafețe din extravilan și includerea ei în intravilan ca urmare a recunoașterii unui drept la reconstituire conform prevederilor art. 22 și 23 din Legea nr. 18/1991, întrucât această calitate este recunoscută de către lege numai foștilor proprietari sau moștenitorilor acestora,legali sau testamentari, potrivit art. 23 și art. 13 alin.1 din Legea nr. 18/199, articole ce vorbesc de moștenitori a căror calitate urmează a fi stabilită pe baza certificatului de moștenitor sau a hotărârii judecătorești definitive ori, în lipsa acestora, prin orice probe din care rezultă acceptarea moștenirii. În plus, orice eventuale contestații ale modalității de reconstituire a terenului nu puteau fi făcute decât de către fostul proprietar (în speță, P. E. ca moștenitoare a soțului său, P. I.) sau de către moștenitorii acestuia, legali sau testamentari, cumpărătorii unor bunuri neavând acest drept în condițiile în care aceștia nu pot dobândi mai multe drepturi decât cele ce le-au fost transmise prin contract, inclusiv cel de a schimba configurația bunului dobândit atâta timp cât fostul proprietar sau moștenitorii acestuia nu au efectuat demersurile necesare în acest sens. Mai mult, chiar și în ipoteza unei nulități a titlului de proprietate, aceasta nu poate fi cerută decât de către persoanele vizate în cazurile de nulitate expres stabilite de lege în art. III din Legea nr. 169/1997 și care sunt vătămate prin actele de constituire sau reconstituire menționate în articol, ipoteză în care petentul din prezenta cauză nu se regăsește.
Față de cele arătate anterior, prima instanță a reținut că petentul nu are calitate procesuală activă în prezenta cauză și, apreciind drept întemeiată excepția invocată din oficiu, astfel că a admis excepția lipsei calității procesuale active a petentului și a respins cererea ca fiind formulată de către o persoană lipsită de calitate procesuală activă.
În ceea ce privește admisibilitatea în principiu a cererii de intervenție în interes propriu, prima instanță a reținut că, dată fiind admiterea excepției lipsei calității procesuale active a petentului și cum prin definiție terțul intervine într-un proces ce se poartă între alte persoane care implicit își justifică în acel proces calitatea procesuală atât activă, cât și pasivă, cererea de intervenție apare ca inadmisibilă în raport de acest aspect ce reprezintă o condiție esențială conform art. 49 alin. 1 C.proc.civ. și, pe cale de consecință, a respins această cerere ca inadmisibilă.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs, în termen legal recurentul petent C. C. și recurenții-intervenienți în nume propriu C. C., M. A., G. V., dar fără a arăta motivele de nelegalitate și netemeinicie a sentinței atacate.
Prin urmare, instanța de control judiciar a pus în discuția părților excepția de nemotivare a recursului, pe care o va admite pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 3021 lit. c Cod procedură civilă, cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor.
Recursul se motivează, conform art. 303 Cod procedură civilă prin însăși cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs, motivele de recurs fiind prevăzute limitativ de art. 304 pct.1 – 9 Cod procedură civilă, iar art. 306 alin. 1 Cod procedură civilă prevede că recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal.
A motiva recursul înseamnă, pe de o parte, arătarea motivului de recurs prin indicarea unuia dintre motivele prevăzute de art. 304 Cod procedură civilă, iar pe de altă parte, dezvoltarea acestuia, în sensul formulării unor critici privind modul de judecată al instanței, raportat la motivul de recurs invocat.
În speță, recurentul petent C. C. și recurenții-intervenienți în nume propriu C. C., M. A., G. V. au declarat recurs fără să indice vreun motiv de recurs și să dezvolte critici care, raportat la soluția pronunțată de instanța de fond, să facă posibilă încadrarea în art. 304 Cod procedură civilă.
Prin urmare, se va constata că recurentul petent C. C. și recurenții-intervenienți în nume propriu C. C., M. A., G. V. nu s-au conformat exigențelor cerute de 302 Cod procedură civilă și, conform art. 306 alin. 1 Cod procedură civilă se va constata nul recursul.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE :
Anulează, ca nemotivat, recursul declarat de recurentul petent C. C. și recurenții-intervenienți în nume propriu C. C., M. A., G. V., în contradictoriu cu intimații pârâți C. L. pentru Aplicarea Legii nr. 18/1991 a comunei Frumușica, județul B. și C. Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată Asupra Terenurilor B., împotriva sentinței civile nr. 6528 din 30 mai 2013, pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei B., pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică din 14 ianuarie 2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
C. M. A. C., A. M. A. E.
Red. A.M. /25.03.2014
Jud. V. O.
Jud. Dact. A.E.
ex. 2/25.03.2014
← Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Decizia nr.... | Anulare act. Decizia nr. 353/2014. Tribunalul BOTOŞANI → |
---|