Pensie întreţinere. Decizia nr. 194/2014. Tribunalul BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 194/2014 pronunțată de Tribunalul BOTOŞANI la data de 12-08-2014 în dosarul nr. 9580/193/2013
Dosar nr._ pensie de întreținere
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA – I – CIVILĂ
DECIZIA NR. 194 A
Ședința publică din 12 august 2014
Președinte - B. G.
Judecător - H. G.
Grefier - A. E.
Pe rol judecarea apelurilor civile formulate de apelantul pârât A. S. și apelantul reclamant A. F. C., împotriva sentinței civile nr. 1962 din 3 martie 2014, pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei B., având ca obiect pensie de întreținere.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă avocat H. M. pentru pârâtul A. S. și avocat B. S. pentru apelantul reclamant A. F. C., lipsind părțile.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care arată că procedura de citare cu părțile este legal îndeplinită.
Avocat B. A.-S. depune la dosar împuternicire avocațială.
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, instanța constată cererea în stare de judecată și acordă cuvântul părții prezente asupra fondului.
Avocat H. M. pentru pârâtul A. S. invocă nelegalitatea sentinței primei instanțe în sensul interpretării greșit a dispozițiilor art. 527 al. 2 și 529 al. 2 cod civil și OG nr. 26/1994, reținându-se greșit că norma de hrană poate fi considerată un venit ce trebuie avut în vedere la stabilirea cuantumului pensiei de întreținere, respectiv s-a reținut greșit un venit periodic de 2800 lei lunar. Astfel, arată că la filele 68-70 se află dovezi privind venitul realizat de petent. Invocă faptul că ÎCCJ, în completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit că aceste venituri – norma de hrană – nu pot fi luate în calcul la stabilirea pensiei de întreținere. Mai mult potrivit OG nr. 26/1994 acordarea acestor sume se face în limita unor fonduri și reprezintă compensarea eforturilor angajaților. Că, instituția poate acorda norma de hrană și în natură, aceste sume primite de apelant cu titlu de normă de hrană nefiind venituri cu caracter permanent, sunt exceptate de la impozitare, iar pa fluturașii de salariu atașate dosarului cauzei nu rezultă că ar fi incluse în salariu. Solicită admiterea apelului astfel cum a fost formulat, stabilirea pensiei de întreținere la venitul realizat din muncă 2100 lei, urmând a se ține seama că sunt 2 copii în întreținere din care pentru unul se plătește deja pensie de întreținere. Solicită respingerea apelului părții adverse, apreciind că în mod corect a stabilit prima instanță faptul că apelantul nu realizează alte venituri decât cele salariale – nu și la Moara lui T. cum s-a susținut.
Avocat B. S. solicită admiterea apelului și obligarea pârâtului la plata unei pensii de 480 lei către reclamat, în loc de 350 lei lunar. Precizează că reclamantul este student la o facultate de stat în anul III, iar când s-a promovat prezenta acțiune era student în anul I, nu realizează nici un fel de venituri și trebuie să achite cheltuielile cu cazarea, masa, îmbrăcăminte, cărți. Astfel, solicită majorarea pensiei la ½ din 1/3 raportat la salariul net al pârâtului. Precizează că pentru celălalt copil al pârâtului s-a stabilit o pensie de 487 lei, iar pensia de 380 lei lunar stabilită pentru reclamant este prea mică comparativ cu veniturile pârâtului. Solicită respingerea apelului părții adverse. Consideră că prima instanță a ținut în mod corect cont de veniturile funcției de bază ale pârâtului unde nu este trecută îndemnizația de conducere: 1-13- venituri, 11 – venit net, 12 – norma de hrană care se acordă în bani și nu în natură, acordate pe card, care se impozitează. Că pe luna aprilie este un venit de 2480 lei – este inclusă norma de hrană. Mai precizează că pârâtului este un tânăr cu rezultate meritorii, nu s-a constatat că pentru celălalt copil se plătește 480 lei, iar în ce privește împrumutul despre care face vorbire partea adversă, acesta este achitat de peste 6 luni. Solicită admiterea apelului, majorarea pensiei de întreținere la 480 sau măcar 450 lei. Solicită respingerea apelului părții adverse. Fără cheltuieli.
În replică, avocat S. M. arată că există la dosar dovezi privind faptul că pârâtul a pus în contul reclamantului diferite sume de bani. Că, nu trebuie ignorate dispozițiile speciale ale OG nr. 26 și ale Codului fiscal, norma de hrană reprezentând un spor caloric acordat.
La rândul său, avocat B. S. arată că acțiunea a fost depusă la rolul instanței în mai 2013 și abia în octombrie pârâtul a depus în contul reclamantului o sumă de bani.
După deliberări,
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil, de față, constată că:
Prin acțiunea civilă formulată la Judecătoria B. la data de 09.05.2013, sub nr._, reclamantul A. F., în contradictoriu cu pârâtul A. S., a solicitat instanței să dispună obligarea acestuia la plata unei pensii de întreținere în favoarea reclamantului pe toată durata studiilor sale, până la împlinirea vârstei de 26 de ani, în raport de venitul pe care pârâtul îl realizează la IPJ B..
Investită cu soluționarea cauzei, Judecătoria B. prin sentința civilă nr. 1962 din 3 martie 2014 a admis, în parte, acțiunea și a stabilit pensie de întreținere în sarcina pârâtului A. S. și în favoarea reclamantului A. F. C., născut la data de 04.04.1993, în cuantum de 350 lei lunar, cu începere de la data introducerii prezentei acțiuni, respectiv 09.05.2013, și până la finalizarea studiilor de către reclamant, dar nu mai târziu de data împlinirii vârstei de 26 de ani de către acesta.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a avut în vedere disp. art. 529 alin. 1 din Codul civil, potrivit cărora întreținerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere și cu mijloacele celui ce urmează a o plăti. De asemenea, conform dispozițiilor art. 529 alin. 2 din Codul civil când întreținerea este datorată de părinte, ea se stabilește până la o pătrime din venitul său net lunar pentru un copil, o treime pentru 2 copii și o jumătate pentru 3 sau mai mulți copii.
Analizând înscrisurile depuse la dosar, respectiv adeverința emisă de către angajatorul pârâtului Inspectoratul de Poliție Județean B. (f. 68) și adresa Administrației Județene a Finanțelor Publice B. (f. 109-112), prima instanță a reținut că pârâtul este angajatul Inspectoratului Județean de Poliție B. și realizează în medie un venit cu caracter periodic de 2800 lei lunar.
Cât privește susținerea pârâtului că din remunerația pe care o primește lunar, norma de hrană nu reprezintă un venit impozabil și nu poate fi luată în calcul la stabilirea pensiei de întreținere, prima instanță nu a reținut-o în cauză, motivat de faptul că, în accepțiunea prevederilor art. 527 din Codul civil, în categoria de mijloace ale debitorului intră toate posibilitățile materiale de care dispune acesta, atât mijloacele sale cu caracter periodic cu titlu de salariu, cât și orice alte sume plătite de angajator în temeiul raporturilor de muncă și care au caracter de continuitate.
Prin urmare, norma de hrană intră în venitul lunar luat în calcul la stabilirea pensiei de întreținere, având în vedere și dispozițiile art. 728 Cod procedura civilă, potrivit cu care, sunt destinate asigurării mijloacelor de întreținere a debitorului obligației de întreținere, asimilate categoriei salariilor și alte venituri periodice realizate din muncă.
La stabilirea cuantumului pensiei de întreținere, prima instanță a ținut seama că pârâtul este obligat și la asigurarea unei întrețineri corespunzătoare și a celuilalt copil A. Alxandru S., dar și de faptul că pârâtul este codebitor în contracte de împrumut bancar, făcând dovada achitării ratelor lunare, la aceste obligații adăugându-se necesitatea asigurării propriilor cheltuieli de întreținere lunare (filele 32-52).
Prima instanță nu a avut în vedere la stabilirea cuantumului pensiei de întreținere venitul obținut din realizarea unor activități agricole desfășurate de către pârât, cu motivarea că aceste venituri nu au caracter de continuitate, astfel cum rezultă din declarațiile informative privind impozitul reținut la sursă, pe beneficiari de venit, adresa Administrației Județene a Finanțelor Publice B. și adresa S.C. Moara lu T. S.R.L.
Ținând seama că la asigurarea unei întrețineri corespunzătoare este obligată, alături de tată, și mama reclamantului, în conformitate cu prevederile art. 529 alin. 1 din Codul civil, prima instanță a apreciat că suma de 350 lei lunar este potrivită nevoilor reclamantului pentru asigurarea unui trai decent și pentru asigurarea dezvoltării sale profesionale, fiind în interesul acestuia continuarea studiilor universitare.
În ceea ce privește momentul de la care se datorează pensia de întreținere, prima instanță a stabilit că acesta este data cererii de chemare în judecată, respectiv 09.05.2013, întrucât se presupune că acesta este momentul de la care majorul aflat în continuarea studiilor s-a aflat în nevoie, potrivit art. 532 alin. 1 din Codul civil.
În concluzie, în temeiul dispozițiilor art. 499 alin. 3 din Codul civil, prima instanță a admis, în parte, acțiunea civilă având ca obiect „pensie de întreținere” formulată de reclamantul A. F. C., în contradictoriu cu pârâtul A. S. și a stabilit o pensie de întreținere în sarcina pârâtului și în favoarea reclamantului A. F. C., născut la data de 04.04.1993, în cuantum de 350 lei lunar, cu începere de la data introducerii prezentei acțiuni, respectiv 09.05.2013, și până la finalizarea studiilor de către reclamant, dar nu mai târziu de data împlinirii vârstei de 26 de ani de către acesta.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat apel A. S. și A. F. C. criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, în sensul că:
În apelul lui A. S. acesta arată că prima instanță a interpretat greșit prev. art. 527 alin. 2 și 529 al. 2 Cod civil și OG nr. 26/1994, reținându-se în mod greșit faptul că norma de hrană poate fi considerată un venit ce trebuie avut în vedere la stabilirea cuantumului pensiei de întreținere, și, de asemenea, că ar fi avut un venit periodic de 2800 lei lunar.
În ceea ce privește apelul formulat de A. F. C., acesta arată că prima instanță a stabilit că o pensie de numai 350 lei și solicită majorarea acesteia la suma de 480 lei, având în vedere că fratele său mai mic primește această sumă cu titlu de pensie.
Analizând motivele de apel și probele administrate, instanța de control judiciar constată că acestea sunt nefondate, după cum urmează:
În apelul declarat de A. S., potrivit art. 529, întreținerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere și cu mijloacele celui care urmează a o plăti.
Când întreținerea este datorată de părinte, ea se stabilește până la 1/4 din venitul său lunar net pentru un copil, 1/3 pentru doi copii și o jumătate pentru trei sau mai mulți copii.
Prin sentința civilă nr. 1962/03.03.2014 a Judecătoriei B., pârâtul a fost obligat să plătească apelantului A. F. C. o pensie de întreținere de 350 lei lunar, cu începere de la data introducerii acțiunii și până la finalizarea studiilor, dar nu mai târziu de împlinirea vârstei de 26 ani.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel A. S., invocând faptul că în hotărârea primei instanțe s-a reținut faptul că norma de hrană poate fi considerată un venit ce trebuie avut în vedere la stabilirea cuantumului pensiei de întreținere și că pârâtul ar avea un venit periodic de 2800 lei lunar, invocând prevederile OG nr. 26/1994, criticând aplicarea disp. art. 527 și art. 529 alin. 2 Cod civil.
Instanța de control judiciar apreciază că prima instanță a reținut în mod corect totalul veniturilor realizate de pârâtul apelant, faptul că norma de hrană este stabilită într-un cuantum valoric lunar, ce se acordă pârâtului apelant și se impozitează potrivit mențiunilor ce rezultă din fluturașul de venituri eliberat pârâtului. Că, norma de hrană este un venit primit de pârât, care demonstrează totalitatea veniturilor pe care le realizează, aspect ce nu poate fi ignorat la stabilirea contribuției de întreținere.
Pe de altă parte, pensia de întreținere ce a fost stabilită de prima instanță este inferioară față de limita legală prevăzută de art. 529 alin. 2 Cod civil și nu depășește în nici un caz cota de 1/2 din 1/3, datorată de pârât celor doi copii aflați în întreținerea sa.
Reține instanța de control judiciar că la instanța de fond s-a stabilit pentru fratele mai mic al apelantului elev în clasa a VIII a o pensie de întreținere în sumă de 487 lei, sumă ce reprezintă ½ din 1/3 raportat la salarul net pe care îl realizează tatăl său. Că, apelantul A. F. C. este student la facultatea de Construcții de Mașini din cadrul Universității „G. A.” din Iași, învățământ de stat cursuri de zi și chiar excluzând norma de hrană, pensia stabilită nu încalcă dispozițiile art. 529 alin. 2 Cod civil.
Obligația de întreținere se execută în natură prin asigurarea celor necesare traiului și după caz a cheltuielilor pentru educare, învățătură și pregătire profesională.
Dacă se ivește o schimbare în ceea ce privește mijloacele celui care prestează întreținerea și nevoia celui care o primește,
În cea ce privește apelul declarat de Anușă F. C., instanța îl va respinge, ca nefondat, având în vedere că din înscrisurile depuse la dosar pârâtul a dovedit că în timpul căsătoriei a făcut împrumut la BCR Trușești, bani care i-a investit în cadrul familiei, cuprinzând inclusiv creșterea, educarea, dezvoltarea fizică și morală apelantului în cauză, încât prima instanță a stabilit în mod corect obligația legală de întreținere a acestuia față de apelant.
Față de aceste considerente, în baza art. 480 Cod procedură civilă, va respinge, ca nefondate, apelurile declarate de apelanți.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE :
Respinge, ca nefondate, apelurile declarate de apelantul pârât A. S. domiciliat în Drabani, județul B., CNP_ și apelantul reclamant A. F. C. din B., ., ., ., CNP_, împotriva sentinței civile nr. 1962/03.03.2014 a Judecătoriei B., pe care o păstrează.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică din 12 august 2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,
B. G. H. G., A. E.
Red. BG/12.09.2014
Jud.. F. S.
Dact. A.E.
ex. 4/15.09.2014
| ← Ordonanţă preşedinţială. Decizia nr. 90/2014. Tribunalul BOTOŞANI | Ordin de protecţie. Sentința nr. 3359/2014. Tribunalul BOTOŞANI → |
|---|
