Succesiune. Decizia nr. 296/2014. Tribunalul BOTOŞANI

Pe rol judecarea cauzei civile privind cererea de recurs formulată de pârâții reclamanți A. O. E., Z. I. I., Z. I. P., Z. I. E., A. F., R. T., în contradictoriu cu reclamantul intimat C. I. și pârâții intimați M. V. și M. M., împotriva sentinței civile nr. 934 din 5 decembrie 2013, pronunțată de Judecătoria Darabani, în dosarul nr._, având ca obiect succesiune.

La apelul nominal făcut în ședință publică lipsesc părțile.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care evidențiază părțile și obiectul pricinii, arătând că procedura de citare este legal îndeplinită, după care instanța, din oficiu, pune în discuție excepția de netimbrare a recursului și rămâne în pronunțare asupra excepției.

După deliberare;

TRIBUNALUL

Prin sentința civilă nr. 934 din 05 decembrie 2013 Judecătoria Darabani

a admis acțiunea civilă având ca obiect "succesiune", așa cum a fost precizată de reclamantul C. I., în contradictoriu cu pârâții Z. I. I., Z. P., Z. I. E., (prin mandatar Z. D., A. F., A.-O. E., M. V., M. M., și R. T..

- A constatat deschisă succesiunea după defuncta C. Filotea, cu ultimul domiciliu în orașul Darabani, ..6, județul B., decedată la data de 06.10.2010.

- A constatat că masa succesorală rămasă de pe urma defunctei C. Filotea se compune din:

- 1/2 din casa situată în orașul Darabani, ..6, județul B., dobândită de reclamant în timpul căsătoriei cu defuncta soție prin contractul de donație autentificat sub nr. 1126 din 07.08.1979 a notariatului de Stat D. și contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 551 din 20 aprilie 1979 de notariatul de Stat D.;

- 1/2 din grajdul situat în .. 6, județul B., construit de defunctă împreună cu reclamantul;

- suprafața de 483 m.p. teren aferent construcțiilor, conform sentinței civile nr. 865 din 17.10.2000 pronunțată de Judecătoria Darabani în dosarul nr. 355/1999, așa cum a fost modificată prin decizia civilă nr. 869 din 13.07.2001 a Tribunalului B. și decizia civilă nr. 674/05.03.2002 a Curții de Apel Suceava și suprafața de 7.239 m.p. teren arabil dobândită prin aceleași hotărâri;

- cota indiviză de 1/9 din suprafața de 2 ha pădure, înscrisă în Titlul de proprietate nr. 125.164/13.12.2002 și în titlul de proprietate nr. 1312 din 20.12.2002.

- A luat act de declarația pârâtului Z. I. de neacceptare a succesiunii.

- a constatat că singurul moștenitor acceptant al succesiunii rămase de pe urma defunctei C. Filotea este reclamantul C. I..

- A atribuit reclamantului bunurile care fac parte din masa succesorală.

- A constatat că diferența de 1/2 din casa și grajdul situate în orașul Darabani, ..6, județul B., aparține reclamantului în calitate de soț supraviețuitor.

- A obligat pârâții Z. I.I., Z. P., Z. I. E., A. F., A.-O. E., M. V., M. M. Și R. T., să plătească în solidar statului, suma de 300 lei reprezentând ajutorul public judiciar acordat reclamantului.

S-a reținut că prin cererea adresată Judecătoriei Darabani înregistrată la data de 06.08.2012 sub nr._, reclamantul C. I. a solicitat în contradictoriu cu pârâții Z. I., Z. P., Z. E., A. F., A.-O. E., M. V., M. M. și R. T. dezbaterea succesiunii de pe urma defunctei sale soții C. Filotea.

Ulterior reclamantul și-a modificat acțiunea solicitând să se constate că este unicul moștenitor acceptant al masei succesorale rămase de pe urma defunctei sale soții și că pârâții nu au făcut nici un act de acceptare a moștenirii.

De cealaltă parte pârâții au solicitat să se constate calitatea lor de moștenitori acceptanți a masei succesorale, singura excepție făcând-o pârâtul Z. I. care a declarat că nu a făcut nici un act de acceptare a succesiunii. Or, conform art. 656 cod civil (vechi) „Nimeni nu este obligat de a face acceptarea unei moșteniri ce i se cuvine”.

Iar potrivit art. 689 Cod civil (vechi) „Acceptarea poate fi sau expresă sau tacită. Este expresă când se însușește titlul sau calitatea de erede într-un act autentic sau privat; este tacită când eredele face un act, pe care n-ar putea să-l facă decât în calitatea sa de erede, și care lasă a se presupune neapărat intenția sa de acceptare”.

Din actele de la dosar a rezultat că pârâții nu au făcut dovada acceptării exprese a succesiunii după sora lor.

A mai reținut instanța de fond că din declarația martorilor H. D., M. D. N., rezultă că R. T. și A. F. au venit la gospodăria reclamantului și au prestat diferite activități: îngrijirea locuinței, menaj, pregătirea hranei și culesul fructelor, iar pârâtul Z. I. a venit în fiecare an și a locuit în casa reclamantului pe timpul concediului.

Or, aceste prezențe ale părților sunt sporadice sau legate de culesul recoltei de care au beneficiat și ei pe când manifestarea de voință privind acceptarea succesiunii poate rezulta indirect din acte sau fapte pe care succesibilul ar fi putut să le facă numai în calitate de moștenitor acceptant, adică acte juridice din care să rezulte că a înțeles să accepte pur și simplu moștenirea.

În grădină însă toți pârâții aveau o cotă parte, aceasta fiind moștenită de la părinții lor.

Referitor la faptul că pârâtele ar fi zugrăvit și îngrijit casa, s-a constatat că martorii nu au precizat dacă aceste activități au fost efectuate înainte sau după decesul surorii lor, aceste activități putând a fi prestate și în virtutea faptului că pe timpul cât își lucrau propria bucată de grădină aveau posibilitatea să locuiască în casa care fusese a părinților lor.

De altfel, pârâtul Z. I. – a declarat că nu a făcut nici un act de acceptare a moștenirii după sora sa.

Raportat la condițiile acceptării tacite a succesiunii și a probatoriului administrat în cauză, instanța de fond a apreciat că actele de administrate efectuate de pârâtele R. T. și Apărăchioaie F. nu pot fi socotite ca acte acceptare tacită a moștenirii în sensul celor analizate mai sus, iar referitor la ceilalți moștenitori nu au fost propuse nici un fel de probe în sensul acceptării moștenirii.

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâții reclamanți A. O. E., Z. I. I., Z. I. P., Z. I. E., A. F., R. T., criticând-o pentru nelegalitate, în considerarea dispozițiilor art. 304 pct. 9 NCPC și arătând că în mod eronat instanța de fond a constatat că singurul moștenitor după defuncta C. Filotea este reclamantul C. I., în calitate de soț supraviețuitor.

Au arătat recurenții că sunt frații și surorile defunctei C. Filotea și au fost chemați în judecată de către reclamant pentru a se dezbate succesiunea după defuncta C. Filotea, iar reclamantul nu a administrat nici o probă cu martori în cauză, în schimb ei, în calitate de pârâți au propus pe Hrumiuc D. și Mohariuc D. N., prin declarațiile cărora au dovedit că după decesul surorii lor au acceptat succesiunea în mod tacit, au lucrat terenul rămas după defunctă, au luat recolta și au îngrijit locuința.

Ca atare, solicită admiterea recursului și în rejudecare să se constate că sunt moștenitori după defuncta în calitate de frați și surori împreună, cu o cotă de ½ din masa succesorală.

Totodată, recurentul Z. I. a menționat că este nemulțumit și de faptul că a fost obligat la plata cheltuielilor de judecată, în condițiile în care a fost prezent în fața instanței și a declarat că nu a acceptat moștenirea după sora sa.

Legal citați, intimații nu au depus întâmpinare în recurs.

Prin rezoluția președintelui completului de recurs fiecăruia din cei 5 pârâți recurenți i s-a pus în vedere să timbreze cererea de recurs cu taxă judiciară de timbru de câte 80,5 lei.

Cum pârâții recurenți nu s-au conformat și nici nu au înțeles să invoce în favoarea lor dispozițiile O.U.G. nr.51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, instanța de recurs a invocat din oficiu excepția de netimbrare, care, făcând de prisos orice analiză asupra fondului, va fi analizată cu prioritate, în condițiile art.137 C.proc.civ.

Astfel, potrivit art. 32 și 33, din O.U.G. 80/2013 în vigoare la data înregistrării recursului:

„Taxele judiciare de timbru se datorează atât pentru judecata în primă instanță, cât și pentru exercitarea căilor de atac, în condițiile prevăzute de lege”.

„(1) Taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, cu excepțiile prevăzute de lege. (2) Dacă cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, reclamantului i se pune în vedere, în condițiile art. 200 alin. (2) teza I din Codul de procedură civilă, obligația de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanță și de a transmite instanței dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanței(…)”

Or, conform art. 200 NCPC la care face trimitere art. 33 susmenționat, neîndeplinirea obligației de plată până la termenul stabilit se sancționează cu anularea acțiunii sau a cererii.

Prin urmare, netimbrarea legală a cererii de recurs de către recurenți atrage anularea acesteia, sens în care va proceda și instanța de recurs.

În privința pârâtei Z. E., instanța va anula cererea de recurs, dat fiind că aceasta a fost menționată în cuprinsul petiției de recurs printre persoanele recurente, însă nu a semnat cererea respectivă, neînsușindu-și-o.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I DE

Anulează ca netimbrat recursul declarat de recurenții Z. I. I., Z. I. P., A. O. E., A. F., R. T., în contradictoriu cu reclamantul intimat C. I. și pârâții intimați M. V. și M. M., împotriva sentinței civile 934/5.12.2013 a Judecătoriei Darabani.

Anulează recursul împotriva aceleiași sentințe, pentru lipsa semnăturii, în privința pârâtei Z. E..

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din data de 9 aprilie 2014.

Președinte, Judecători, Grefier,

D. M. B. G. L. L. B. C.

Red. L.L./08.05.2014

Judec. T. G. M.

Dact.B.C./08.05.2014

2 exp.