Anulare act. Decizia nr. 143/2015. Tribunalul BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 143/2015 pronunțată de Tribunalul BOTOŞANI la data de 06-04-2015 în dosarul nr. 143/2015
Dosar nr._ recurs – revendicare imobiliară
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din 06.04.2015
Completul compus din:
Președinte - A. D.
Judecător – H. I.
Judecător – T. N.
Grefier – B. C. – F.
Decizia civilă nr. 143 R
Pe rol judecarea recursurilor civile formulate de recurenții C. M.,. P. procurator C. I. – R., precum și M. B. prin primar, C. L. de Aplicare a Legii nr. 18/1991 prin primar și C. L. B., în contradictoriu cu intimații C. Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra terenurilor – Prefectura B., B. A., P. M., B. V., Nechitean D., Nechitean V. și Nechitean I., împotriva sentinței civile nr._/04.11.2014 pronunțată în dosarul nr._ de Judecătoria B. având ca obiect „revendicare imobiliară”.
Dezbaterile cauzei asupra cererii de recurs au avut loc în ședința publică din 19 martie 2015, cuvântul părților fiind consemnat în încheierea de ședință din acea dată, care face parte integrantă din prezenta și când instanța, având nevoie de timp mai îndelungat pentru deliberare, a amânat pronunțarea pentru 26 martie, 31 martie, iar ulterior pentru astăzi 6 aprilie 2015, când:
TRIBUNALUL,
Asupra recursurilor civile de față;
P. cererea înregistrată la această instanță la data de 28 octombrie 2011 sub nr._ . reclamantul C. M. a solicitat în contradictoriu cu pârâții C. L. de aplicare a fondului funciar a municipiului B., C. L. al municipiului B. și N. V., recunoașterea dreptului de proprietate asupra suprafeței de 1080 mp teren, dobândită prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 6879 din 23 iulie 1998 autentificat de Biroul Notarului Public R. A.-B..
În motivarea acțiunii a arătat reclamantul că la întocmirea contractului de vânzare-cumpărare menționat mai sus, s-a trecut din eroare p.c. 112/24 în loc de p.c. 121/2, că în fapt deține amplasamentul hașurat în schița la contract, fără corespondent în conținutul contractului de vânzare-cumpărare.
A mai arătat reclamantul că ulterior C. L. al municipiului B. a procedat la intabularea terenului deținut ca amplasament de acesta solicitând în acest sens și anularea intabulărilor efectuate.
În dovedirea acțiunii a depus la dosar înscrisuri și a solicitat efectuarea unei expertize tehnice.
P. întâmpinarea depusă la dosar C. L. al municipiului B. și C. L. de aplicare a fondului funciar a municipiului B., au invocat lipsa calității procesuale pasive a Consiliului L. al municipiului B. și C. L. de aplicare a fondului funciar a municipiului B., întrucât terenul în suprafață de 1080 mp dobândit de petent prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 6879 din 23 iulie 1998 autentificat de Biroul Notarului Public R. A.-B. de la N. V. nu a fost în proprietatea Municipiului B. și nici în administrarea Consiliului L. al municipiului B. și nu se afla nici în rezerva Comisiei Locale de aplicare a fondului funciar a municipiului B., la data cumpărării.
Pe fondul cauzei, au solicitat respingerea acțiunii, ca fiind nefondată deoarece petentul a cumpărat terenul de la numita N. V., iar susținerile reclamantului nu pot fi luate în considerare pentru că schițele prezentate sunt modificate cu pixul, poziționarea terenului așa cum este indicată de către reclamant se suprapune cu o parcelă de teren din domeniul privat al Municipiului B., așa cum rezultă din extrasul de carte funciară cu nr._/N, iar pe de altă parte din hărțile cadastrale ale Comisiei Locale de aplicare a fondului funciar a municipiului B. reiese clar amplasamentele parcelelor cadastrale nr. 112/24 și 121/12, și faptul că acestea nu corespund cu amplasamentul eronat indicat de petent.
În dovedirea susținerilor s-au depus la dosar înscrisuri .
La termenul de judecată din 8 decembrie 2011, reclamantul prin procurator C. I. R. și-a precizat obiectul acțiunii arătând că solicită a-i fi lăsată în liniștită posesie de către C. L. suprafața de 1080 mp teren ocupată abuziv.
La termenul de judecată din 31 mai 2012 reclamantul a depus precizări la acțiunea formulată, arătând că renunță la judecată cu privire la pârâții M. B. și C. L. al municipiului B., înțelegând să se judece cu N. V., B. V., C. L. de aplicare a fondului funciar a municipiului B. și C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor B., solicitând constatarea nulității absolute parțiale a titlului de proprietate nr._/21.03.1993 cu privire la p.c. 112/24 pentru suprafața de 16 ari suprafață care să fie radiată și înlocuită cu p.c. 121/2 și de asemenea, a solicitat în contradictoriu cu Nichtean V. să se dispună constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare nr. 6879 din 23 iulie 1998 autentificat de Biroul Notarului Public R. A.-B., în sensul de a se înlătura elementele nule de determinare a obiectului contractului sus amintit respectiv p.c. 112/24 și înscrierea p.c. 121/2 pentru a respecta obiectul determinat legal a acestui contract și vecinătățile legale. De asemenea, a solicitat să se constate faptul că încadrarea cadastrală a suprafeței de 1080 mp din schița anexă la contract este p.c. 121/2 în loc de 112/24, sens în care să se dispună modificarea datelor de atribuire a parcelei cadastrale cu păstrarea locului vecinătăților.
A arătat reclamantul că în fapt a cumpărat de la N. V. o suprafață de teren de 1080 m.p. teren, situată pe raza municipiului B. în locul și vecinătățile stabilite prin schița anexă ce a stat la baza emiterii sentinței de partaj voluntar nr. 8447/1995 a Judecătoriei B. .
Obiectul contractului a fost preluat din această schiță, iar schița sentinței a fost respectată, întrucât a determinat loturile partajate și modul atribuirii lor numiților N. V. și B. A., succedat de B. V..
A arătat reclamantul că deși suprafața de 2,2 ha teren arabil cât și suprafața de 16 ari teren arabil formează un singur trup și se situează conform planului cadastral în p.c. 121/2 s-a înscris din eroare suprafața de 16 ari în p.c. 121/24.
A solicitat astfel să se înscrie suprafața de 16 ari în p.c. 121/2 întrucât terenul cum a fost delimitat pe schița partajului este la limita de hotar pe planul cadastral între p.c. 121 și 112, încât din eroare s-a înscris terenul în p.c. 112/24 și numai deplasarea fictivă a celor 16 ari în p.c. 112/24 conduce la crearea unui plus artificial în p.c. 121/2.
A arătat reclamantul, că tot terenul este înscris în p.c. 121/2 conform expertizei C. C., că planul parcelar a fost respectat și la partaj fiind corectată doar . expertiza efectuată în cadrul partajului în mod eronat s-a trecut în loc de p.c. 121/2 pe schiță p.c. 131/24 pentru suprafața de 2,20 ha și de aceea se impune corectarea clauzei din contract cu privire la numărul de parcelă cadastrală a suprafeței cumpărate cât și același element din schița anexă.
P. sentința civilă nr. 447 din 16.01.2013 pronunțată în dosarul nr._, s-a dispus anularea cererii de chemare în judecată, în baza art. 133 Cod procedură civilă.
P. decizia civilă nr. 1167 din 12.12.2013 a Tribunalului B., s-a admis recursul și a casat sentința sus menționată și s-a trimis cauza spre rejudecarea.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei B. la data de 02.04.2014 sub nr._ .
P. sentința civilă nr._/04 noiembrie 2014 prima instanță a admis acțiunea civilă având ca obiect revendicare imobiliară formulată de reclamantul C. M. – prin procurator C. I. R., în contradictoriu cu pârâții C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor B. – prin Prefect, C. L. de aplicare a Legii fondului funciar a municipiului B. – prin Primar, B. V., P. M., B. A., N. V., decedată cu moștenitorii N. D., N. L. – P. și N. I..
A constatat nulitatea absolut parțială a titlului de proprietate nr._ din 21.03.1993 cu privire la numărul de parcelă cadastrală 112/24 pentru suprafața de 16 ari, suprafață de teren a fost radiată și trecută în p.c. 121/2.
A constatat nulitatea absolut parțială a contractului de vânzare-cumpărare nr. 6879 din 23.07.1998 autentificat de către Biroul Notarului Public R. A.-B., constatând că încadrarea cadastrală a obiectului suprafeței de 1080 mp teren din schița anexă la contract este p.c. 121/2 în loc de 112/24.
A luat act de renunțare la judecată a reclamantului cu privire la C. L. B. și M. B. – P. Primar.
A respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Comisiei Locale de aplicare a Legii fondului funciar a Municipiului B..
A obligat reclamantul să plătească statului suma de 600 lei reprezentând c/v onorariu expertiză C. C., scutit conform OUG nr.51/2008 și expertului S. C. suma de 1000 lei prin Biroul L. de expertize judiciare tehnice și contabile de pe lângă Tribunalul B..
În motivele soluției adoptate instanța a reținut că în ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a Comisiei Locale de aplicare a fondului funciar a municipiului B., aceasta nu este dată, întrucât obiectul prezentei acțiuni îl constituie și nulitatea absolută a titlului de proprietate nr._ din 21.03.1993 emis de C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor B., or, comisiile de fond funciar au calitate procesuală pasivă și când este cazul activă, fiind reprezentate de prefect, respectiv primar, conform dispozițiilor art. 52 din Legea nr. 18/1991.
Pe fondul cauzei, prima instanță a reținut că în titlul de proprietate nr._ din 21.03.1993 emis de C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor B. pe numele B. A., N. V. în mod eronat a fost trecută suprafața de 16 ari teren în p.c. 112/24 sola 15, ulterior perpetuându-se greșeala la înstrăinarea efectuată de către unul din titularii titlului N. V. către reclamant a suprafeței de 1080 mp teren, prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 6879 din 23 iulie 1998, autentificat de Biroul Notarului Public R. A., suprafață de teren care în realitate se află în p.c. 121/2 și care sub acest număr de parcelă cadastrală ar fi trebuit să figureze și în sus-amintitul contract de vânzare-cumpărare.
S-a mai arătat în considerente că a rezultat fără putință de tăgadă că suprafața de 1080 mp își are amplasamentul în p.c., 121/2, și acest aspect este confirmat de faptul că la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare schița anexă a acestui contract (vizată de notar) conține amplasamentul din p.c. 121/2 și nu cel din p.c. 112/24.
A reținut și faptul că suprafața de 1080 mp este lot separat, vecin cu Unitatea Militară, confirmat de verificările în planul parcelar cadastral unde amplasamentul conform vecinătăților coincide cu vecinătățile suprafeței de_ mp din titlul de proprietate nr._ din 21.03.1993 și care se învecinează la est cu M. și nu cu M. B., aceste aspecte fiind confirmate și de raportul de expertiză efectuat în cauză de expert C. C..
Așadar, având în vedere titlul de proprietate nr._/1993 ce cuprinde p.c. 112/24 și p.c . 121/2, expertiza întocmită în cauză de expert C. C. a transpus planul cadastral 1:_ întocmit la nivel de Municipiu B. peste planul parcelar, și a constat că suprafața de_ mp înscrisă în titlul mai sus enunțat se află în p.c. 121/2, înscriindu-se eronat în p.c . 112/24.
A relevat expertul C. C. că Hotărârea Consiliului L. din 12.12.2008 în mod greșit a aprobat introducerea în intravilanul Municipiului B. a suprafețelor de teren situate în p.c. 121,neținând cont de per-ul atribuit acestei parcele, depistând în cele din urmă teren aparținând reclamantului în această parcelă.
S-a mai evocat faptul că ortofotoplanul prezentat redă intabularea defectuoasă a dreptului de proprietate al Municipiului B. cuprins în amintita Hotărâre a Consiliului L. câtă vreme nu s-au verificat parcelele cadastrale care conțineau și per-uri și câtă vreme nu s-a verificat că terenul a fost atribuit prin reconstituire printr-un titlu de proprietate emis încă din anul 1993 în urma căruia s-a procedat, și la o împărțeală judiciară, obținându-se sentința civilă nr. 7826 din 22.11.1995 pronunțată în dosarul nr. 8447/1995.
Pe de altă parte s-a reținut că în cauză a mai fost efectuată o expertiză de către expert S. C. care învederează faptul că suprafața de 1080 mp din litigiu este deținută de reclamant și figurează în realitate în p.c. 121/2, conform schiței anexă (fila 252 ds nr._ ), expertul precizând în lucrarea efectuată că suprafața de teren vândută, în realitate se află în p.c. 121/2 contur 9,10,17,18,19.
De altfel, s-a reținut în continuare, însăși, vânzătoarea N. V. prin procura dată lui C. F. R. cu încheierea de autentificare nr. 2635 din 28.03.2011 recunoaște că suprafața de 1080 mp teren vândut reclamantului se află în p.c.121/2 sola 15 și nu în p.c. 112/24, sola 15, împuternicindu-l pe C. F. R. să solicite rectificarea contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 6879/23.07.1998 în sensul că suprafața de teren ce face obiectul contractului mai sus amintit este situată în p.c. 121/2.
Pe de altă parte un alt argument ce a condus la soluția dată de instanța de fond, a fost faptul că numita N. V. a vândut prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 6879/1998 reclamantului C. M. suprafața de 1080 mp teren situat în p.c. 112/24 și a vândut și numitului N. I. tot suprafața de 1080 mp existentă tot în p.c. 112/24, or, verificând titlul de proprietate nr._/1993 în p.c. 112/24 nu există decât suprafața de 1600 mp, ceea ce conduce la ideea că cei 1600 mp alcătuiau un singur trup cu suprafața de_ mp, situată în p.c. 121/2, altfel nu putea să vândă 2160 mp din moment ce în acea p.c. 112/24 exista doar 1600 mp.
Prima instanță a mai arătat că în interpretarea contractului trebuie să se pornească de la împrejurarea că acesta poate să aibă pe lângă efectele expres arătate de părți și alte efecte ce țin de natura însăși a contractului, astfel cum exprimă și art. 970 alin.2 cod civil în sensul că „Ele obligă nu numai la ceea ce este expres într-însele, dar la toate urmările, ce echitatea, obiceiul sau legea dă obligației, după natura sa”.
Instanța, apreciază așadar că titlul de proprietate nr._/1993 a fost emis cu încălcarea dispozițiilor art. III pct. 1(1) din Legea nr. 169/1997 în sensul indicării greșite a p.c. 112/24 în loc de 121/2 în conformitate cu planul parcelar cadastral.
De asemenea, instanța a înlăturat și elementele de determinare a obiectului contractului de vânzare-cumpărare nr. 6879 din 23.07.1998 încheiat la Biroul Notarului Public R. A.-B. cu privire la p.c. 112/24 și a înscris elementul de determinare legal al obiectului actului juridic încheiat, respectiv p.c. 121/2, probatoriul administrat în cauză confirmând inclusiv vecinătățile, constatând că încadrarea cadastrală a suprafeței de 1080 mp din schița anexă la contract este p.c. 121/2 în loc de 112/24.
Prima instanță în soluționarea acțiunii a luat în considerare precizările efectuate de către reclamant la fila 135 ds privind părțile cu care înțelege să se judece în contradictoriu și obiectul acestei acțiuni, prin urmare s-a pronunțat asupra acestora.
De celelalte precizări, făcute ulterior prima instanță nu a ținut cont având în vedere că încalcă dispozițiile art.132 Cod procedură civilă.
De asemenea, instanța va lua act de renunțare la judecată a reclamantului împotriva pârâților C. L. al municipiului B. și M. B., păstrând pentru opozabilitatea hotărârii calitatea de pârâți a celorlalți moștenitori ai lui N. V., titulara titlului de proprietate în speță.
Întrucât, prin încheierea din 2.04.2012 reclamantul a fost scutit în baza art. 8 alin.1 din OUG nr. 51/2008 de plata avansului onorariu expert C. C. în sumă de 600 lei, instanța l-a obligat pe reclamant la plata acestei sume către stat și la plata sumei de 1.000 lei către expertul S. C., sumă ce se va plăti prin Biroul L. de expertize judiciare tehnice și contabile de pe lângă Tribunalul B., sume ce reprezintă cheltuieli de judecată și pe care reclamantul urmează a le plăti în baza dispozițiilor art. 274 Cod procedură civilă.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, au declarat recurs reclamantul C. M. și pârâții C. L. B., M. B. prin Primar și C. L. B..
P. recursul declarat, reclamantul C. M. prin procurator C. I. R., a arătat că prin sentința civilă nr._ s-a dispus printre altele la renunțarea la judecată a reclamantului cu pârâtul M. B. și consideră că sentința civilă sus-menționată trebuie îndreptată pentru că instanța a luat act de renunțarea la judecată a reclamantului cu privire la C. L. B. și M. B., deși s-a cerut menținerea în judecată ca pârât a acestuia din urmă, solicitând în același timp și cheltuieli de judecată, pentru sumele cheltuite în proces.
P. cererea de recurs depusă, M. B. – prin primar, C. L. de aplicare a fondului funciar a municipiului B. prin primar, C. L. al municipiului B. legal reprezentate prin primar și I. A. – secretar, în calitate de pârâți au solicitat admiterea recursului și rejudecarea cauzei, cu modificarea sentinței recurate în sensul admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive a Municipiului B. și în consecință respingerea acțiunii pârâților.
În motivarea în fapt, s-a arătat că M. B. – prin primar, C. locală de aplicare a fondului funciar a municipiului B. prin primar, C. L. al municipiului B. legal reprezentate prin primar, nu sunt în culpă pentru faptul că N. V. a vândut aceeași suprafață de teren conform actelor către cele două persoane diferite, respectiv reclamantul din prezenta cauză și N. I..
Aceleași părți mai sus-menționate, au depus la dosarul cauzei întâmpinare (fila 27 dosar) prin care au solicitat respingerea recursului declarat de către C. I. – R., admiterea recursului declarat de către M. B. – prin Primar, C. L. de aplicare a Fondului Funciar a municipiului B. – prin primar, C. L. al municipiului B. și în consecință au solicitat respingerea acțiunii formulate de reclamant ca nefondată.
S-a mai evocat faptul că față de precizările depuse de reclamant la al treilea termen, M. B., în conformitate cu prevederile art. 114 din Vechiul Cod de procedură civilă și al art. 204 din legea nr. 134/2010 privind Cod de procedură civilă, reclamantul și–a modificat cererea de chemare în judecată, și că aceasta contravine normelor procedurale sus-amintite, astfel că a solicitat respingerea cererii reclamantului ca fiind inadmisibilă, însă cu toate acestea instanța de fond a ignorat aceste aspecte nereținând apărările formulate de recurenții – pârâți.
Mai mult, la termenul de judecată din data de 26.06.2014, reclamantul și-a modificat iarăși cererea, modificare care nu a fost comunicată de către instanța de judecată celorlalte părți pentru respectarea principiului contradictorialității și al dreptului la apărare.
Raportat la acestea au solicitat pârâții – recurenți să se rețină că sentința civilă nr. 447/16.01.2013 pronunțată în cadrul dosarului nr._ al Judecătoriei B. are părți diferite față de sentința atacată cu prezentul recurs.
În consecință, întrucât prima sentință a fost pronunțată la un termen de judecată ulterior epuizării primei zile de înfățișare, rezultă că la rejudecarea în fond după anularea primei sentințe, momentul procesual al primei zile de înfățișare nu a mai fost incident, astfel că modificarea părților procesului în faza de rejudecare a fondului este tardivă, încălcând dispozițiile art. 132 Cod de procedură civilă (în acest sens fiind și practica judiciară: Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția a II-a Civilă – Decizia nr. 3238/11.10.2013) și al art. 135 Cod procedură civilă care prevăd faptul că introducerea unei alte persoane în judecată înlăuntrul termenului prevăzut de lege se face cu acordul celorlalte părți.
Raportat la cele prezentate consideră inadmisibilă solicitarea reclamantului de a se judeca în contradictoriu cu M. B., solicitare formulată cu încălcarea prevederilor enumerate mai sus.
Recursurile declarate în cauză sunt nefondate din considerentele ce urmează:
Recursul reclamantului C. I. R. a vizat faptul că instanța de judecată a luat act de renunțarea sa la judecată la pârâtul M. B., deși prin concluziile finale depuse la dosarul recurentul a solicitat păstrarea acestei părți.
Astfel, cum a reținut și instanța de fond reclamantul a depus o precizare scrisă la termenul din 31 mai 2012 (fila 35 dosar fond) prin care a renunțat la judecată față de pârâții M. B. și C. L. al municipiului B. solicitând scoaterea acestor pârâți din cauză.
Având în vedere că poziția procesuală a părților este guvernată de principiul disponibilității procesuale, instanța de judecată este obligată să ia act de dreptul părții de a se desista de pretențiile pe care le-a formulat față de părțile sau unele din părțile litigiului în cazul coparticipării procesuale.
Pentru că renunțarea la judecată este un act de dispoziție care se poate produce în orice moment procesual iar instanța este obligată să țină cont de atitudinea părții reclamante în raport de cadrul procesual pe care însă și l-a stabilit, judecătorul fondului a apreciat în mod corect că de la data manifestării de voință, procesul civil a fost stins față de părțile de care reclamantul a înțeles să se delimiteze.
P. urmare, instanța de la acest moment, mai 2012, nu s-a mai considerat învestită cu pârâții în cauză, care au devenit străini de judecata ce-a urmat, ori a pretinde în 2014 că acțiunea trebuie admisă și în contradictoriu cu M. B. care nu s-a mai apărat, fiind scos din proces de însăși reclamant cu doi ani în urmă, este un exemplu elocvent de exercitare cu rea-credință a drepturilor procesuale puse de legiuitor la îndemâna părții și de deturnare a lor de la scopul firesc și moral care au fost edictate.
În ceea ce privește motivul privind stabilirea părților ce trebuie obligate la cheltuielile de judecată ocazionate de proces reclamantului, instanța reține că acesta a renunțat la plata acestora prin concluziile formulate de avocatul său, dovada fiind mențiunile inserate în acest sens în încheierea de dezbateri din data de 09 septembrie 2014 (fila 71 dosar fond).
Recursul declarat de M. B. – prin primar și C. L. B. va fi respins ca fiind lipsit de interes, întrucât față de aceste părți instanța a luat act de voința reclamantului, dispunând scoaterea lor din judecată, încât nemaiexistând procesul civil în ceea ce-i privește, nu există nici soluție de fond pe care s-o atace, putând cel mult ataca soluția procesuală prin care s-a luat act de renunțarea la judecată în contradictoriu cu aceștia, aspect care nu a fost pus în discuție.
Recursul Comisiei Locale de Aplicare a Legii nr. 18/1991 va fi respins ca nefondat întrucât astfel cum rezultă din expertiza C. C. efectuată în cauză, suprafața de 2,36 ha înscrisă în titlul de proprietate nr._/1993 în p.c 112/24 se află de fapt în p.c. 121/2 în mod eronat C. L. B. dispunând prin Hotărârea din 12 decembrie 2008 introducerea în intravilanul Municipiului B. a unor suprafețe de teren situate în p.c. 121, fără a verifica perurile parcelelor cadastrale, și dacă terenurile au fost atribuite altor persoane prin reconstituire, faptul că acestea ar fi putut intra în circuitul civil.
Pe de altă parte, motivul de critică al acestei recurente, nu este unul care să evoce de ce este greșit raționamentul instanței prin care a apreciat amplasamentul cadastral al terenului atribuit defunctei N. V. prin Titlul de proprietate nr._/21 martie 1993 pentru a constitui critici valide, evocându-se în petiție doar faptul că este teren ce aparține domeniului public, fiind intabulat, deși instanța constată că și aceste aspecte sunt neconforme realității.
Cu privire la aspectele procesuale conținute de petiția de recurs, respectiv faptul că reclamantul, și-a precizat acțiunea la termenul din 16 mai 2014 (fila 29 dosar fond), apoi la 26 iunie 2014, se observă că aceste modificări se referă la părțile cadrului procesual reprezentat de anularea parțială a contractului de vânzare – cumpărare nr. 6879/23 iulie 1998 respectiv N. D., N. L. și N. I. (succesori ai defunctei vânzătoare N. V.), respectiv P. M., B. A. care nu privește recurenta C. L. de fond funciar B..
În ceea ce privește calitatea procesuală a acestei recurente în materia acțiunilor de fond funciar, aceasta este dată de art. 52 din Legea nr. 18/1991 potrivit căruia – C. județeană sau C. locală au în limitele competenței lor, prin derogare de la dispozițiile Codului de procedură civilă, calitate procesuală pasivă și când este cazul activă (…)
Așa fiind, față de cele evocate în precedent, Tribunalul B. reținând critica recurenților nefondată, va respinge recursul și va păstra soluția atacată ca fiind legală și temeinică, făcând aplicarea prevederilor art. 312 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de reclamantul C. M. prin procurator C. I. – R. cu domciiliul în B., Al. Prieteniei, nr. 2, scara F, etaj 2, . și pârâta C. L. B. împotriva sentinței civile nr._/04.11.2014 a Judecătoriei B., în contradictoriu cu intimații B. A. cu domiciliul în municipiul B., .. 5, scara A, etaj 3, ., P. M. cu domiciliul în B., ., scara B, etaj 1, ., B. V. cu domiciliul în municipiul B., .. 5, scara A, etaj 3, ., pe care o menține.
Respinge ca lipsit de interes recursul declarat de pârâții M. B. prin primar și C. L. B. împotriva aceleiași sentințe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 6 aprilie 2015.
Președinte, Judecători, Grefier,
A. DanielaHrușcă I., T. N. B. C. -F.
Red. A.D./25.08.2015
Tehn. B.C.F./28.08.2015
Jud. fond H. F.
2 ex.
| ← Fond funciar. Decizia nr. 156/2015. Tribunalul BOTOŞANI | Fond funciar. Decizia nr. 146/2015. Tribunalul BOTOŞANI → |
|---|
