Pretenţii. Decizia nr. 296/2015. Tribunalul BOTOŞANI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 296/2015 pronunțată de Tribunalul BOTOŞANI la data de 10-06-2015 în dosarul nr. 294/2015
Dosar nr._ pretenții
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
Ședința publică din data de 10 iunie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. M.
Judecător P. I.
Grefier B. C.
Decizia civilă nr. 296 A
Pe rol judecarea apelului civil formulat de pârâtul apelant P. I., în contradictoriu cu reclamanta intimată Asociația de P. nr. 13 B., împotriva sentinței civile nr._ din 03.10.2014 pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei B. având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă pârâtul apelant, consilier juridic C. B. pentru intimată și președintele asociației de proprietari.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că procedura de citare este legal îndeplinită, după care ;
Nemaifiind alte cereri de formulat, sau probe de administrat, instanța constată apelul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra excepțiilor invocate și asupra cererii de apel.
Pârâtul apelant P. I. consideră sentința primei instanțe nelegală și netemeinică, având în vedere înscrisul trimis de el de la Cluj, care face dovada faptului că se știa unde este el plecat. Având în vedere că prima instanță nu a verificat îndeplinirea procedurii de citare, solicită anularea hotărârii primei instanțe și să se procedeze la judecarea dosarului pe fond. Precizează că nu datorează plata acelor sume și că B. V. nu are calitatea de reprezentant al asociației, neîndeplinind condițiile legale, pentru a-l acționa în judecată. Că, B. V. a depus la dosar un proces verbal din care rezultă că, ar fi împuternicit, însă, solicită să se constate că acel proces verbal nu este semnat decât de un singur cetățean care a fost membru al asociației .Pentru ca un proces verbal să fie legal trebuie să fie semnat de către majoritatea membrilor comitetului executiv. A mai arătat că din procesul verbal din data de 20.09.2011 rezultă că acea adunare generală la care se face referire este de convocare și nu de adunare generală de numire a președintelui, motiv pentru care B. V. nu are calitate procesuală activă de președinte. A mai arătat că a fost acționat în judecată pentru faptul că ar fi dator pentru perioada aprilie 2011 – iunie 2013 cu suma de 727,06 lei însă dacă se va verifica lista de cheltuieli, pentru luna aprilie el datorează o sumă de doar 200 lei, însă s-au trecut în plus sume anterioare lunii aprilie iar penalitățile trecute nu sunt legale. Precizează că în ultimii 6 luni, ultima plată a efectuat-o în anul 2013
Consilier juridic C. B. pentru intimată solicită respingerea apelului și menținerea hotărârii primei instanțe ca fiind legală și temeinică. Solicită să se aibă în vedere înscrisurile administrate ca probatoriu și centralizatorul care certifică în mod clar modul de calcul al debitului.
TRIBUNALUL,
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei B. în data de 14.11.2013 sub nr._, reclamanta Asociația de proprietari nr. 13 B., prin reprezentant legal, a chemat în judecată pe pârâtul P. I. solicitând instanței ca, prin hotărârea ce urmează a pronunța, să oblige pe acesta din urmă la plata sumei de 480,80 lei reprezentând cheltuielile comune restante aferente perioadei aprilie 2011-iunie 2013 și a sumei de 246,26 lei cu titlu de penalități de întârziere.
În motivarea cererii a arătat că, în conformitate cu legislația în vigoare ce guvernează activitatea asociațiilor de proprietari, pârâtul are obligația să achite lunar cheltuielile datorate asociației cu titlu de cote de contribuție în care sunt incluse cheltuielile comune, dar și eventualele cheltuieli cu furnizorii de servicii. De asemenea, potrivit art. 49 alin. 2 din Legea nr. 230/2007 coroborat cu art. 25 alin. 1 din HG nr. 1588/2007, termenul de plată a cotelor de contribuție la cheltuielile asociației este de 20 zile calendaristice de la afișarea listelor.
S-a mai precizat că, în conformitate cu art. 50 alin. 1 din Legea nr. 230/2007, neplata cheltuielilor comune către asociația de proprietari mai mult de 90 zile de la termenul stabilit duce la acționarea în judecată a proprietarilor de apartamente și că listele de cheltuieli au fost afișate lunar la avizierul de pe casa scării de unde pârâtul a luat cunoștință și nu a contestat valorile aferente apartamentului.
În drept, au fost invocate dispozițiile Legii n. 114/1996, HG nr. 1275/2000, Ordinului nr. 139/1996, Legii nr. 230/2007.
În dovedire, s-au depus copii după listele de cheltuieli aferente perioadei aprilie 2011-iunie 2013, fișa analitică a debitorului, fișa de calcul a penalităților de întârziere, decizia Comitetului executiv pentru anul 2011 privind impunerea penalităților de întârziere.
Reclamanta a solicitat judecata acțiunii și în lipsa reprezentantului asociației.
Pârâtului P. I. i s-a comunicat cererea de chemare în judecată, însă nu a formulat întâmpinare.
Pentru justa soluționare a cauzei, instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisurile depuse la dosar de către reclamantă.
Prin sentința civilă nr._/03.10.2014 Judecătoria B. a admis cererea formulată de reclamanta Asociația de proprietari nr. 13 B., prin reprezentant, în contradictoriu cu pârâtul P. I. și a obligat pârâtul la plata către reclamanta Asociația de proprietari nr. 13 B. a sumei de 480,80 lei reprezentând cheltuieli comune aferente perioadei aprilie 2011-iunie 2013 și a sumei de 246,26 lei reprezentând penalități de întârziere aferente debitului principal.
A reținut că pârâtul P. I. este membru al Asociației de proprietari nr. 13 B. și, în această calitate, potrivit art. 3 lit. j), art. 46 din Legea nr. 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari și art. 32 din Normele Metodologice de aplicarea a Legii nr. 230/2007, aprobate prin HG nr. 1588/2007, pârâtul a fost obligat la achitarea sumelor aferente din cheltuielile de întreținere comune.
Conform art.50 din Legea nr.230/2007, asociația de proprietari are dreptul de a acționa în justiție pe orice proprietar care se face vinovat de neplata cotelor de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari mai mult de 90 de zile de la termenul stabilit.
Art.46 din Legea nr.230/2007 prevede că toți proprietarii au obligația să plătească lunar, conform listei de plată a cheltuielilor asociației de proprietari, în avans sau pe baza facturilor emise de furnizori, cota de contribuție ce le revine la cheltuielile asociației de proprietari, inclusiv cele aferente fondurilor din asociația de proprietari.
Cotele de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari, calculate pentru fiecare proprietar din condominiu, vor fi achitate de aceștia, după caz, în termen de maximum 20 de zile de la data afișării listei de plata, dată care trebuie să fie înscrisă în lista de plată respectivă. În vederea respectării termenelor legale de plată a facturilor către furnizorii de utilități, administratorii au obligația de a afișa lista de plată în termen de maximum 5 zile de la data primirii ultimei facturi expediate prin poștă, certificată prin înscrisul de pe ștampila poștei sau de la data confirmării de primire, în cazul transmiterii facturii prin curier/delegat, după cum reiese din dispozițiile art.25 alin.1 teza I din H.G. nr.1588/2007.
În perioada aprilie 2011-iunie 2013, pârâtul a datorat la cheltuielile comune de întreținere a imobilului proprietatea sa diferite sume de bani, corespunzător fiecărei luni din acest interval de timp, respectiv suma totală de 480,80, sumă care reiese din însumarea debitelor acumulate pe fiecare lună din perioada aprilie 2011-iunie 2013, conform listelor de plată depuse la dosar, necontestate de către pârât.
Față de pretențiile dovedite ale reclamantei, revenea pârâtului sarcina de a proba executarea obligației sau stingerea obligației în alt mod. În condițiile în care pârâtul nu a formulat întâmpinare și nici nu s-a prezentat în instanță pentru a susține apărarea, prima instanță a constatat că reclamanta și-a dovedit pretențiile și a obligat pârâtul la plata sumei 480,80 lei reprezentând cheltuieli de întreținere neachitate în perioada aprilie 2011-iunie 2013.
În ceea ce privește capătul de cerere privind obligarea pârâtului la plata de penalități de întârziere, prima instanță a constatat că, potrivit art.49 din Legea nr.230/_, asociația de proprietari poate stabili un sistem propriu de penalizări pentru orice sumă cu titlu de restanță, afișată pe lista de plată, în condițiile stabilite și aprobate de comitetul executiv al asociației de proprietari (art.25 din H.G. nr.1588/2007).
Penalizările nu vor fi mai mari de 0,2% pentru fiecare zi de întârziere și se vor aplica numai după o perioadă de 30 de zile care depășește termenul stabilit pentru plată, fără ca suma penalizărilor să poată depăși suma la care s-au aplicat.
A.. 3 al art. 25 din H.G. nr.1588/2007 precizează că, dacă terții impun penalități asociației de proprietari pentru întârzieri la plata facturilor, acestea se vor recupera de la restanțierii la cotele de întreținere, proporțional cu cuantumul restanțelor sau persoana împuternicită să achite facturile, dacă a întârziat plata facturilor la termen.
Astfel, obligația de plată a penalităților nu este una legală, ci consensuală și ia naștere numai în măsura în care membrii asociației își exprimă acordul, de voință, anual, în condițiile prevăzute de lege.
Mai mult decât atât, revine creditoarei obligația de a dovedi că în temeiul contractelor încheiate cu furnizorii i-au fost imputate penalități, pe care le-a achitat, suferind astfel un prejudiciu care urmează a fi recuperate de la persoanele din vina cărora acesta a fost produs. În aceste împrejurări, creditoarea trebuie să probeze existența unei decizii a comitetului executiv privind impunerea penalităților, precum și modalitatea de defalcare a penalităților achitate pe fiecare locatar din apartamentele ce fac parte din Asociația de proprietari.
La dosarul cauzei a fost anexată decizia din anul 2011 a Comitetului executiv al Asociației de proprietari nr. 13, privind procentul de penalitate aplicat, filele 21-22. Prin acest proces verbal, asociația a instituit un sistem propriu de penalități, în condițiile prevederilor anterior amintite, respectiv în procent de 0,1% pentru fiecare zi de întârziere.
Având în vedere modul de calcul al penalităților de întârziere (fila 20), prima instanță a constatat că și capătul accesoriu referitor la penalitățile datorate de pârât pentru întârziere la plată este întemeiat, motiv pentru care l-a admis și a obligat pârâtul la plata sumei de 246,26 lei cu titlul de penalități de întârziere, calculate pentru perioada aprilie 2011-iunie 2013.
Împotriva sentinței civile nr._ din 13.10.2014 a formulat cerere de apel pârâtul P. I. care a solicitat ca pârâta să fie obligată să îi plătească cheltuielile pe care le va face cu procesul, iar dacă acțiunea a fost introdusă cu rea credință să fie obligați la plata de daune.
În motivarea cererii de apel, a arătat că la data de 17.01.2015 fiind plecat de mai multe luni, de la imobilul menționat, a găsit în cutia poștală o somație de la B. din care rezulta că s-a emis sentința civilă nr._/2014 a Judecătoriei B. la 03.10.2014, că s-ar fi încuviințat executarea silită și a fost obligat să achite suma de 1189,58 de lei .Până la data de 17.01.2015 nu a luat la cunoștință despre acțiune, neprimind citații și neavând duplicatul acțiuni, astfel că nu a putut formula întâmpinare, nu s-a putut apăra împotriva a ceea ce s-a solicitat. Nici hotărârea nu a primit-o astfel că a formulat cererea de apel peste termen.
A arătat că acțiunea a fost introdusă de către reclamantă cu rea credință, în scop de răzbunare și abuziv,fără a avea calitate procesuală activă, soluționarea făcându-se cu încălcarea principiilor și normelor de drept procesual civil. Actuala conducere a asociației s-a instalat în 20.09.2011 în urma unei adunări generale extraordinare de convocare, fără ca aceasta să îndeplinească condițiile de cvorum și de convocare legale și statuare. A făcut trimitere în acest sens la prevederile art. 23 alin. 4 din Legea nr. 230/2007 și la art. 14 alin. 5 din H.C nr. 1588/2007.A făcut referire la numărul membrilor asociației și la ceea ce rezultă din procesele – verbale întocmite în legătură cu momentul convocării adunării generale extraordinare, de numire a conducerii asociației,
În concluzie a arătat că preluarea conducerii asociației nu s-a făcut legal, astfel că persoanele care l-au chemat în judecată nu au legitimitate exercitându-și abuziv un drept subiectiv .A invocat prev. art. 23 alin. 2, art. 25 alin. 4 din Legea nr. 230/2007, art. 11 și 14 din Statutul asociației și a solicitat ca asociația să facă dovada că pentru conducere există o decizie sau Hotărârea Adunării Generale, prin care a fost mandatată să fie acționat pârâtul în judecată, ca să justifice calitatea procesuală activă.
Referitor la pretențiile bănești pretinse, a arătat că nu știe ce reprezintă, solicitarea de penalități este ilegală, ca de altfel și aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli anual, înlocuirea cenzorului, schimbarea membrilor din comitetul executiv, angajarea juristului, salarizarea conducerii și a angajaților., A solicitat ca pârâta să depună la dosar procese – verbale întocmite de la 20.09.2011 până în prezent.
În drept, a invocat prevederile art. 466 și 482 Cod procedură civilă.
La cererea de apel au fost anexate înscrisuri.
Prin întâmpinarea formulată, (filele 14 – 15 dosar) intimata a solicitat respingerea cererii de apel.
A invocat pe cale de excepție tardivitatea formulării căii de atac, arătând că sentința pronunțată la 03.10.2014 a rămas definitivă prin neapelare la data de 16.12.2014.Pe fondul cauzei, a arătat că pretențiile sale vizează cheltuieli comune restante din perioada aprilie 2011 – iunie 2013.
A susținut că dispozițiile legale se interpretează în interesul proprietarilor, iar ca fost membru al Comitetului executiv al asociației, pârâtul apelant ar fi trebuit să ofere un exemplu membrilor asociației și să privească în limita timpului disponibil listele lunare de la avizierul de pe casa scării. Invocarea la termene de trei ani a apărărilor sale contravine obligațiilor la care ar fi trebuit să se alinieze lunar.
Modul de ținere a adunărilor ordinare sau extraordinare ale proprietarilor nu are legătură cu prezenta cauză, iar cotele de contribuție la cheltuielile comune trebuie să fie o sarcină și în grija membrilor asociației care în cazul în care se simt nedreptățiți sau consideră nu sunt actuale cheltuielile pot cenzura pe cale administrativă sau judecătorească eventualele neconcordanțe .Grija apelantului nu este de a invoca o plată sau un început de plată realizat în perioada menționată, ci de a se sustrage de la plată prin diverse metode.
În drept, a invocat prev. art. 468 Cod procedură civilă.
Față de excepția tardivității invocată de intimată ,apelantul a solicitat repunerea în termenul de apel.
A arătat că în perioadele 25 mai – 20 august 2014, 23 august – 7.11.2014, 10.11.2014 – 17.01.2015 a lipsit din municipiul B., fiind plecat în municipiul Cluj N., la fiica sa, Șlebor O. F., unde a ajutat-o la îngrijirea copilului, iar la adresa de mai sus, nu a locuit nimeni.Acest lucru este cunoscut atât de vecini cât și de femeia de serviciu, care nu l-a mai văzut la domiciliu, de către poștaș și de vecinii fiicei sale din municipiul Cluj N..Mai mult, acest lucru este cunoscut și de președintele asociației, deoarece după plecare la Cluj l-a anunțat solicitând scutirea de plata cheltuielilor comune, pe perioada lipsei de la domiciliu.
În luna ianuarie 2015, trebuia să se întoarcă, dar nu a făcut-o tocmai pentru a putea să formuleze calea de atac, împotriva sentinței din luna octombrie 2014, deoarece dorea să-și exercite dreptul la apărare și la un proces echitabil.
În drept, a invocat prev. art. 186 Cod procedură civilă.
La cerere au fost anexate înscrisuri.
Potrivit art. 186 alin. 1 Cod procedură civilă, partea care a pierdut un termen procedural, va fi repusă în termen, numai dacă dovedește că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate. Lipsa pârâtului de la domiciliu, lipsă care a fost anunțată conducerii asociației, astfel cum acesta a dovedit, reprezintă un motiv justificat .Pârâtul nu a luat la cunoștință despre hotărârea care a fost comunicată la adresa de la care a lipsit .După întoarcerea sa la domiciliu, pârâtul a exercitat calea de atac, în termenul prevăzut de textul legal, acesta formulând cererea de îndată ce a luat la cunoștință de pronunțarea sentinței, anume la comunicarea somației în 13.01.2015 ( fila 6 ds. apel .) .Acțiunea a fost introdusă la 26 ianuarie 2015, cu respectarea termenului de 15 zile reglementat de art. 186 alin. 2 C. pr. civ .
Contrar celor susținute de către reclamantă, pârâtul a depus la dosar copia cererii înregistrată de Asociația de P. la 31 iulie 2014, prin care acesta aducea la cunoștință că în .. 6, ., începând cu luna iulie nu mai locuiește nici o persoană.A solicitat așadar, să se aibă în vedere calcularea cheltuielilor din lista de plată a proprietarilor (fila 51 dosar).
Prin urmare instanța va acorda beneficiul repunerii în termen în ceea ce privește exercitarea căii de atac.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța constată că cererea de apel este întemeiată, urmând să fie admisă în parte.
În ceea ce privește excepția lipsei calității de reprezentat a numitului B. V., excepție invocată de către pârât prin indicarea aspectelor legate de modalitatea în care a fost numită noua conducere a Asociație de P. nr. 13 B., instanța constată că este neîntemeiată.
Astfel, potrivit art. 26 din legea nr. 230/2007 dacă o hotărâre a adunării generale este contrară legii, statului sau acordului de asociere a asociației de proprietari ori este de natură să producă daune intereselor proprietarilor, aceștia pot ataca în justiție respectivă a hotărârea însă în termen de 45 de zile de al adoptarea acesteia.
Prin decizia nr. 670 din 18 mai 2011 Curții Constituționale în legătură cu momentul de la care poate fi contestată decizia, s-a avut în vedere într-adevăr faptul că prevederea cuprinsă în art. 26 este neconstituțională referitor la momentul de la care se poate ataca în justiție respectiva hotărâre, arătându-se că se aduce atingere dreptului de a accede efectiv la justiție, pentru apărarea drepturilor legitime ale persoanelor interesate. Însă instanța constată în cauza de față că obiectul dedus judecății nu este reprezentat de contestarea unei hotărâri a Adunării Generale a Asociației, cu atât mai mult cu cât însuși reclamantul a fost membru al Comitetului executiv și până la un anumit moment și din istoricul prezentat și din înscrisurile indicate de către acesta,rezultă că a avut cunoștință de adoptarea unei hotărâri a adunării generale a asociației de schimbare a conducerii acestei asociații, însă nu rezultă că ar fi contestat în vreun fel această hotărâre. Aceste aspecte nu pot fi invocate de către pârât, și nu pot fi analizate și cenzurate în cadrul procesual reprezentat de acțiunea în pretenții și în calea de atac a apelului în condițiile în care potrivit art. 26 alin. 2 din legea nr. 230/2007 chiar acționarea în justiție nu ar întrerupe executarea hotărârii decât în cazul în care instanța ar dispune suspendarea acesteia.
Pe cale de consecință, va respinge excepția calității de reprezentant invocată de către pârât în legătură cu numitul B. V..
Pentru aceleași motive, va respinge și susținerile apelantului în legătură cu modalitatea în care s-a numit noua conducere a asociației și s-a încuviințat stabilirea de penalități pentru plata cu întârziere a cheltuielilor, hotărârea de numire a conducerii asociației, precum și cele privind stabilirea sistemului propriu de penalități (filele 21 – 22 dosar fond) producând efecte în condițiile în care nu au fost anulate în procedurile specifice pentru aceasta.
În ceea ce privește respectarea principiilor care impun contradictorialitatea procesului și asigurarea dreptului la apărare, instanța are în vedere faptul că pârâtul prin cererea sa nu a solicitat trimiterea cauzei spre rejudecare, deși avea această posibilitate conform disp. art. 480 alin. 3 Cod procedură civilă. Asigurarea dreptului la apărare s-a realizat însă cu ocazia în stadiul procesual al apelului în urma admiterii cererii de repunere pe rol. Astfel, pârâtul a avut posibilitatea invocării în apărarea sa a tuturor aspectelor de fapt și de drept pe care le-a considerat necesare precum și a tuturor probelor pe care le-a considerat utile în soluționarea cererii din prezenta cauză.
Considerând că cererea reclamantului este întemeiată în sensul că acesta nu a avut cunoștință de judecata în dosarul_, instanța de apel, a reluat judecata cauzei. Astfel, cum s-a reținut și la motivarea cererii de repunere în termen pentru cererea de apel, instanța a avut în vedere faptul că la imobilul din ..6, ., pârâtul nu a fost prezent, de acest fapt fiind încunoștințată reclamanta conform adresei înaintată prin poștă și care a primit număr de înregistrare la reclamantă, respectiv nr. 331/31.07.2014. (fila 51 dosar)
Mai are în vedere instanța de apel că -deși acțiunea formulată de reclamantă a fost înregistrată la Judecătoria B. la 14.11.2013, comunicarea acțiunii către pârât s-a făcut conform documentelor existente la dosarul cauzei, respectiv procesului – verbal de înmânare, prin afișare la data de 02.06.2014, cu mențiunea că destinatarul este absent de la locuință, ulterior, procedându-se la recomunicare în data de 26.08.2014 (fila 14 dosar fond ).
Ambele documente atestă că acțiunea nu a fost primită efectiv de către pârât, susținând cele invocate de către pârât potrivit cărora nu se afla la domiciliu. Niciunul dintre înscrisurile care au fost comunicate către pârât nu au fost primite de către acesta, documentele fiind restituite și anexate la dosarul cauzei.
Rejudecând cererea reclamantei, pe baza înscrisurilor depuse la prima instanță, și a celor administrate cu ocazia rejudecării în apel, având în vedere și susținerile părților, instanța reține că în mod corect prima instanță de judecată, a reținut că P. I., este membru al Asociație de P. nr. 13 și că, în această calitate, potrivit art. 3 lit. j), art. 46 din Legea nr. 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari și art. 32 din Normele Metodologice de aplicarea a Legii nr. 230/2007, aprobate prin HG nr. 1588/2007, pârâtul a fost obligat la achitarea sumelor aferente din cheltuielile de întreținere comune.
Conform art.50 din Legea nr.230/2007, asociația de proprietari are dreptul de a acționa în justiție pe orice proprietar care se face vinovat de neplata cotelor de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari mai mult de 90 de zile de la termenul stabilit.
Art.46 din Legea nr.230/2007 prevede că toți proprietarii au obligația să plătească lunar, conform listei de plată a cheltuielilor asociației de proprietari, în avans sau pe baza facturilor emise de furnizori, cota de contribuție ce le revine la cheltuielile asociației de proprietari, inclusiv cele aferente fondurilor din asociația de proprietari.
Faptul că încă din luna iulie 2014, la domiciliul pârâtului a figurat doar o persoană nu este relevant în condițiile în care cheltuielile sunt pentru perioada anterioară, respectiv aprilie 2011 – iulie 2013.
Verificând centralizatorul depus pentru pârâtul P. I., instanța constată că în cuprinsul sumei totale de sold de 488,38 lei s-au inclus și datoriile pentru perioada anterioară care nu face obiectul cauzei de față. Prin urmare, din suma de 488,38 lei se va scădea suma de 219,63 lei și va fi obligat pârâtul la plata diferenței pentru perioada ce face obiectul acțiunii, aprilie 2011 mai 2013, ca fiind suma de 268,75 lei.( fila 20 ds. fond )
În aceeași modalitate instanța va scădea din suma de 232,52 lei solicitată cu titlu de penalități, suma de 77,36 de lei, care nu este inclusă, conform centralizatorului, între sumele pentru perioada ce face obiectul acțiunii.
Pe cale de consecință, suma acordată cu titlu de penalități de întârziere va fi 165, 16 lei.
Pentru aceste motive, în temeiul art. 480 C.pr. civ va admite apelul formulat de pârâtul P. I., în contradictoriu cu reclamanta intimată Asociația de P. nr. 13 B., împotriva sentinței civile nr._ din data de 03.10..2014 a Judecătoriei B. pe care o va anulează ,și rejudecând cauza va respinge excepția lipsei de reprezentant a numitului B. V. ,excepție invocată de pârât; va admite în parte, cererea formulată de reclamanta Asociația de proprietari nr. 13 B., prin reprezentant B. V. în contradictoriu cu pârâtul P. I. .Va obliga pârâtul P. I. la plata către reclamanta Asociația de proprietari nr. 13 B. a sumei de 268,75 lei reprezentând cheltuieli comune aferente perioadei aprilie 2011-iunie 2013 și a sumei de 155,16 lei reprezentând penalități de întârziere aferente debitului principal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul formulat de pârâtul P. I., în contradictoriu cu reclamanta intimată Asociația de P. nr. 13 B., împotriva sentinței civile nr._ din data de 03.10..2014 a Judecătoriei B. pe care o anulează ,și rejudecând cauza dispune:
Respinge excepția lipsei de reprezentant a numitului B. V. ,excepție invocată de pârât.
Admite ,în parte, cererea formulată de reclamanta Asociația de proprietari nr. 13 B., prin reprezentant B. V. în contradictoriu cu pârâtul P. I...
Obligă pârâtul P. I. la plata către reclamanta Asociația de proprietari nr. 13 B. a sumei de 268,75 lei reprezentând cheltuieli comune aferente perioadei aprilie 2011-iunie 2013 și a sumei de 155,16 lei reprezentând penalități de întârziere aferente debitului principal.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 10.06.2015.
Președinte Judecător, Grefier,
A. M. P. I. B. C.
Red.P.I./31.08.2015
Judec.C. A.
Dact.F.A-M./7.09.2015
4 exp.
| ← Cerere de valoare redusă. Decizia nr. 276/2015. Tribunalul... | Fond funciar. Decizia nr. 289/2015. Tribunalul BOTOŞANI → |
|---|
