Partaj judiciar. Decizia nr. 332/2013. Tribunalul BRĂILA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 332/2013 pronunțată de Tribunalul BRĂILA la data de 21-11-2013 în dosarul nr. 4178/196/2011
Dosar nr._ Codul operatorului de date personale: 4481
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
Decizia civilă nr. 332/2013
Ședința publică de la 21 Noiembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. M. Cășaru
Judecător V. R.
Grefier I. N.
Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de apelanta-reclamantă B. C., cu domiciliul ales la Cabinet avocat E. G. M. A., cu sediul în B., ., județul B., împotriva sentinței civile nr. 6202/02.10.2012 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._ având ca obiect succesiune, în contradictoriu cu intimatul-pârât C. O., domiciliat în B., ., .;
Dezbaterile orale au avut loc în ședința publică din 4.11.2013 și s-au consemnat în încheierea de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie, când instanța în baza art. 260 c.pr.civilă a amânat pronunțarea la data de 11.11.2013, la data de 18.11.2013 și la data de 21.11.2013.
TRIBUNALUL
Asupra apelului civil de față:
Prin sentința civilă nr. 6202/02.10.2012 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._ s-a admis in parte acțiunea formulată de reclamanta B. C. în contradictoriu cu pârâtul C. O., s-a constatat deschisa succesiunea defuncților C. A., decedata la data de 21.10.2011 si C. D. decedat la data de 05 martie 2011, s-a constatat ca in urma lor C. A. si C. D., au calitate de moștenitori reclamanta B. C., in calitate de fiica, cu o cota de ½ din masa succesorala si paratul C. O. cu o cota de ½ din masa succesorală, s-a dispus raportarea darului manual in suma de 30 867,50 ron, s-a constatat că masa succesorala este compusa din următoarele bunuri: imobilul situat in B., ., ., . aflate in acest imobil, potrivit expertizei merceologice, prof. ec expert Mustata Nely; depozitele bancare constituite la BRD Sucursala B. in suma de 2579,52 lei si 8370 lei; terenul agricol extravilan in suprafata de 1,86 ha, situat pe raza comunei Golesti, jud V., situat in tarlaua 10 . totala de 34,35 ha, pe raza comunei Slobozia Ciorasti, teren având o lungime de 607 m si o lățime de 30,64 m, așa cum este descris de expert ing G. F.; dreptul de concesiune asupra locului de veci din cimitirul SF C., parchet 68 litera H nr 229-230 cu doua morminte si dimensiunile de 3,00 X 2,50 m și s-a constatat ca activul este grevat de un pasiv in suma de 544,1 lei, reprezentând debit catre Asociația de proprietari nr 71 Braila.
Totodată, s-a dispus ieșirea din indiviziune si ca efect al partajului s-a atribuit reclamantei imobilul situat in B., ., ., . mobile aflate in acesta potrivit expertizei merceologice, prof. ec. expert Mustata Nely, s-a atribuit paratului terenul agricol extravilan in suprafața de 1,86 ha, situat in tarlaua 10 . totala de 34,35 ha, pe raza comunei Slobozia Ciorasti, jud V., teren având o lungime de 607 m si o lățime de 30,64 m, asa cum este descris de expert ing G. F., s-a a atribuit reclamantei pasivul, ca urmare a atribuirii imobilului, diminuând sulta in mod corespunzător, iar în urma compensării sumelor cu titlu de sulta, reclamanta a fost obligată la plata către parat a sumei de 52 109, 2 lei.
S-a mai dispus încasarea de către fiecare parte a sumei de 5475,76 lei de la BRD sucursala B. din Contul RO 45 BRDE090SV_ deschis pe numele C. D., s-a respins restul pretențiilor ca nefondate, paratul a fost obligat la plata către reclamanta a sumei de 2619,5 lei, cu titlu de cheltuieli de judecat și s-a dispus înaintarea hotărârii, după rămânerea irevocabila a acesteia, către biroul de carte funciara al Judecătoriei B. si Judecătoriei Focsani, in a căror raza de activitate se afla imobilele, in vederea efectuării formalităților de publicitate imobiliara cu privire la acestea.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a avut în vedere că prin cererea înregistrata pe rolul Judecătoriei B. la data de 28.03.2011 reclamanta B. C. a solicitat instanței, in contradictoriu cu paratul C. O., pronunțarea unei hotărâri judecătorești prin care sa se constate ca masa succesorala rămasa in urma defuncților părinți, C. A., decedata la data de 21.10.2010 in Braila, si C. D., decedat la data de 05.03.2011, este compusa din imobilul situat in Braila, ., . aflate in acest imobil, potrivit inventarului din data de 28.02.2011, depozitele bancare de la BRD in suma de 15 660 lei si 8370 lei, terenul extravilan in suprafața de 1,86 ha, situate pe raza comunei Golesti, jud V., pensia cuvenita defunctului tata si aflata in cont personal 2621,67 lei, cota de ½ din dreptul de concesiune asupra locului de veci din cimitirul SFf. C.. A mai solicitat obligarea paratului, in baza disp art 751 c.civ, la raportarea donației indirecte in suma de 74 000 lei ( 7,4 ron), făcuta in anul 1983, in cuantum actualizat si partajarea bunurilor succesorale in cote egale, sumă care solicita sa fie inclusa in masa succesorala, iar suma de 15 660 lei, reprezentând depozitul bancar de la BRD, sa fie inclus in lotul paratului, având in vedere faptul ca acești bani au rămas in posesia acestuia.
Prin notele de ședința depuse pentru termenul din data de 05.10.2011 reclamanta și-a completat petitul acțiunii, in sensul in care a solicitat si constatarea calității de moștenitori a părților după defuncții părinți, a solicitat ca suma de 689,5 lei, reprezentând cheltuieli de întreținere aferente apartamentului ce urmează a fi partajat, sa reprezinte o cheltuiala exclusiva a paratului, deoarece acesta a locuit acolo după decesul părinților parților.
Analizând actele si lucrările dosarului, instanța a constatat că în urma defuncților C. A., decedata la data de 21.10.2010 si C. D., decedat la data de 05 martie 2011, au rămas ca si moștenitori legali, in calitate de descendenți, copii acestora, respectiv reclamanta si paratul fiecare cu o cota de ½ in calitate de descendenți. Succesiunea defuncților părinți a fost acceptata de către cei doi la data de 18.02.2011 pentru C. A. si la data de 07.03.2011 pentru C. D., respectiv la data deschiderii acestora, potrivit încheierii de suspendare a procedurii succesorale notariale din data de 07.03.2011 BNP “F. Visinescu”. In urma acestor defuncți a rămas masa succesorala cu următoarea componenta: imobilul situat in B., ., . aflate in acest imobil, potrivit expertizei merceologice, prof. ec. expert Mustata Nely; depozitele bancare constituite la BRD Sucursala Braila in suma de 2579,52 lei si 8370 lei; terenul extravilan in suprafața de 1,86 ha, situat pe raza comunei Golesti, jud V., situat in tarlaua 10 . totala de 34,35 ha, pe raza comunei Slobozia Ciorasti, teren având o lungime de 607 m si o lățime de 30,64 m, așa cum este descris de expert ing. G. F.; dreptul de concesiune asupra locului de veci din cimitirul SF C., parchet 68 litera H nr 229-230 cu doua morminte si dimensiunile de 3,00 X 2,50 m.
Din raportul de expertiza tehnica de evaluare a imobilului instanța a reținut ca valoarea totala a apartamentului este de 125 000 lei si acesta nu este comod partajabil. Văzând ca paratul nu a solicitat atribuirea si nici nu si-a exprimat poziția procesuala concret, solicitând doar împărțirea in mod egal, instanța a atribuit acest imobil reclamantei si a obligat-o la plata către parat a unei sulte in cuantum de ½.
F. de bunurile mobile, instanța a constatat ca acestea se afla in apartamentul defuncților si se ridica la valoarea de 18 758 lei potrivit raportului de expertiza. Cum nici in aceasta privința părțile nu si-au exprimat un punct de vedere concret, fata de aprecierea reclamantei in sensul in care lăsa la aprecierea instanței modalitatea de împărțire si atribuire a acestor bunuri, fata de soluția vizând atribuirea apartamentului, instanța a atribuit aceste bunuri mobile reclamantei, obligând-o pe acesta din urma la plata unei sulte către parata, in suma de 9379 lei, reprezentând cota de ½ din aceste bunuri cuvenita paratului.
Instanța a atribuit paratului terenul agricol in suprafața de 1,86 ha, situat in tarlaua 10 . totala de 34,35 ha, pe raza comunei Slobozia Ciorasti, teren având o lungime de 607 m si o lățime de 30,64 m, așa cum este descris pe expert, și cum valoarea acestuia a fost stabilita la suma de 8128 lei, paratul a fost obligat la plata către reclamanta a sumei de 4064 lei cu titlu de sulta.
Cu privire la locul de veci, instanța de fond a reținut că actul de concesionare conferă titularului un drept de folosința și că în aceste condiții locurile de veci nu se împart, fiecare dintre coproprietari având un drept de uz asupra lor. Întrucât atât dreptul de concesiune asupra locului de veci, cât și dreptul de proprietate asupra construcțiilor funerare se transmit prin succesiune, ele trebuie să fie cuprinse în masa succesorală, însă nu sunt supuse partajului, părțile urmând a rămâne în indiviziune forțată asupra locului de veci și a construcțiilor funerare, astfel că acest capăt de cerere privind partajarea locului de veci nu a putut fi primit.
In ceea ce privește suma alegata de reclamanta cu titlu de raport al donației indirecte făcuta paratului de către părinții parților, instanța a reținut ca raportul donațiilor este obligația pe care o au intre ei, unii fata de alții, descendenții si soțul supraviețuitor, moștenitori care vin efectiv si împreuna la moștenire, acceptând-o fie si sub beneficiu de inventar, de a readuce la moștenire, in natura sau prin echivalent bănesc, bunurile pe care le-au primit cu titlu de donație de la cel care lăsa moștenirea, afara de cazul când donatorul a dispus scutirea de raport. Scutirea de raport urmează sa fie data in mod expres, fie in actul de donație, fie printr-un act ulterior, făcut in formele prevăzute de lege pentru liberalitățile intre vii, respectiv forma autentica prevăzuta pentru donații, sau pentru cauza de moarte, deci una din formele testamentare. In toate cazurile donațiile trebuie sa fie dovedite de către cel care solicita raportul. Reclamanta a apreciat ca suma de 74 000 lei vechi la nivelul anului 1983, respectiv 30 867,50 ron in prezent, de care a beneficiat paratul de la părinții săi, cu titlu de avans pentru achiziționarea unui imobil, reprezintă o donație indirecta, însa instanța a constatat că situația descrisa de către reclamanta prin acțiune si recunoscuta de către parat prin încheierea notarului, nu poate constitui o donație indirecta, ci cel mult un dar manual. Instanța a constatat ca prin încheierea de suspendare a notarului, paratul recunoaște, extrajudiciar, primirea unei atare sume de bani, insa prin interogatoriul administrat aceasta recunoaștere o infirma (întrebarea si răspunsul nr 1 si 2 din interogatoriul administrat). Insa potrivit declarațiilor martorei C. L. acești bani au fost folosiți in vederea achiziționării acestui apartament al paratului. In urma procedurii de verificare de scripte, instanța a constatat asemănări puternice intre caracterele înscrise pe cele depuse la dosarul cauzei, insa, in opinia instanței, aceste notițe au fost redactate atât de către parat cat de către soția acestuia. Așa fiind, instanța a constatat ca . beneficiat de un dar manual din partea părinților săi, in suma de 74 000 lei, actuala suma de_,50 ron, suma ce a raportat-o la masa succesorala si a fost atribuita in mod egal celor doi descendenți, respectiv cate o cota de ½, 15 433,75 lei, paratul fiind obligat sa achite reclamantei aceasta suma.
Cat privește depozitele bancare, instanța a constata ca in prezent, potrivit înscrisurilor aflate la dosar, ca in contul curent R096BRDE090SV_ deschis la BRD Sucursala B., se afle sumele de 8370 cu titlu de constituire depozit si 2620 lei cu titlu de alimentare convenție. Aceste sume au fost împărțite potrivit cotei deținute de către părți, cate ½ fiecare parte, părțile urmând a ridica de la unitatea bancara BRD B., fiecare suma de 5475,76 lei.
Instanța a avut in vedere dispozițiile art 6739 C.p.civ. si faptul ca repartizarea bunurilor trebuie sa se realizeze în asa fel încât pentru egalizarea valorica a loturilor sa nu se stabilească sulte prea mari, împovărătoare pentru partea care urmează sa o plătească.
Astfel, a avut în vedere că masa succesorala are o valoare de 209 333 lei, mai puțin pasivul care este dat de suma de 544,1 lei reprezentând cheltuieli de întreținere pana la decesul defunctului C. D.. Asa fiind, masa de împărțit are o valoare de 208 788,9 lei, iar cota de ½ care se cuvine fiecărui moștenitor este de 104 394,45 lei. Reclamanta datorează paratului următoarele sume cu titlu de sulta: suma de 62 500 lei, 9379 lei, in total suma de 71 879 lei. Paratul datorează reclamantei 4064 lei,_,75 lei in total suma de 19 497,75 lei si suma de 272,05 lei, reprezentând jumătate din pasivul succesoral. Fiecare parte va suporta in cota de ½ suma de 544,1 lei reprezentând pasiv. Cum imobilul a fost atribuit reclamantei, aceasta a preluat si pasivul, urmând să achite catre asociația de proprietari suma de 544,1 lei, reprezentând pasiv succesoral cote restante de întreținere pana la data decesului, insa sulta pe care acesta o datora paratului a fost diminuata cu jumătate din valoarea acestui pasiv, in speța cu suma de 272,05 lei.
Întrucât reclamanta datora paratului cu titlu de sulta in total suma de 71 879 lei, iar paratul datora reclamantei in total suma de 19 769,8 lei, fiecare parte urmând să suporte in cota de ½ suma de 544,1 lei reprezentând pasiv și compensând sultele, instanța a concluzionat ca reclamanta trebuie sa achite paratului suma de 52 109, 2 lei. Suma de 15 660 lei nu a putut fi inclusa in masa succesorala deoarece, deși s-a dovedit existenta acesteia in trecut, in prezent, la momentul judecării cauzei aceasta nu exista, or, ceea ce se împarte întotdeauna in cadrul unei dezbateri succesorale sunt bunurile prezente si eventual bunurile viitoare, daca este cazul, cuprinse in masa succesorala, si nu cele ce au existat in trecut si nu mai exista in prezent. De asemenea, nu a putut fi scos din masa succesorala TV Sony, întrucât nu s-a administrat nici un mijloc de dovada care sa ateste ca acest televizor ar aparține fiului paratului, fiind primit cu ocazia zilei sale onomastice.
În ce privește cheltuieli de întreținere de pana la data decesului, instanța a stabilit că vor fi suportate in cota de ½ de către fiecare din părți, respectiv 272,05 lei, deoarece este o sarcina a moștenirii, iar cheltuielile de întreținere înregistrate după data decesului vor fi suportate in exclusivitate de către parat si nu pot forma obiectul prezentei cauze, deoarece nu reprezintă nici activ si nici pasiv.
Referitor la cheltuielile de judecata, s-a constatat că totalul acestor cheltuieli suportate de către reclamanta se ridica la suma de 5239 lei, iar paratul a fost obligat la plata sumei de 2619,5 lei către reclamanta, cu titlu de cheltuieli de judecata, deoarece partajul ii profita si acestuia din urma.
In baza art 66 al 2 din L 71/2011, art 680 al (2) c.civ, raportat la art 54 al (2) din Legea 7/1996, instanța a dispus înaintarea hotărârii, după rămânerea irevocabila a acesteia, către biroul de carte funciara al Judecătoriei in a cărei raza de activitate se afla imobilele, in vederea efectuării formalităților de publicitate imobiliara cu privire la acestea.
În termenul prevăzut de art. 284 alin. 1 Cod procedură civilă, reclamanta a declarat apel împotriva acestei sentințe, susținând că este parțial netemeinica.
Ca prim motiv de apel a invocat faptul că în mod neîntemeiat instanța a considerat ca datoriile la întreținere, înregistrate ulterior datei decesului tatălui părților si suportate in întregime de ea, nu pot forma obiectul cauzei deoarece nu reprezintă nici pasiv nici activ.
Apelanta recunoaște că aceste datorii nu intră în pasivul succesoral, însă susține că ele grevează apartamentul bun succesoral care face obiectul partajului și că în momentul in care se partajează bunul aflat in indiviziune, urmează să fie partajate si toate datoriile aferente acestuia, cu atât mai mult cu cat instanța a fost investita in mod expres cu o astfel de cerere. Instanța trebuia sa se pronunțe asupra modului in care cheltuielile de întreținere urmează a fi suportate, indiferent daca bunul ce intra in masa partajabila ar fi bun succesoral, bun comun al foștilor soți sau daca coproprietatea ar rezulta din alte situații de fapt.
Din acest motiv apelanta solicita sa se constate ca paratul datorează, in egala măsura cu ea, cheltuielile de întreținere pe perioada martie 2011-octombrie 2012 si in continuare pana la rămânerea definitiva a hotărârii de atribuire a apartamentului și să fie obligat la plata a jumătate din aceasta suma.
Referitor la cuantumul acestor datorii, a învederat că potrivit adresei Asociației de Proprietari nr. 18/24.01.2013 si Fisei de cont pe anul 2012, in perioada 01.03._12 apartamentul bun comun a fost grevat de cheltuieli de întreținere in cuantum de 3342,8 lei la care s-au adăugat 1192,8 lei penalități de întârziere; în continuare, pe lunile octombrie-noiembrie 2012 s-au înregistrat 260,5 lei cheltuieli, sume care au fost achitate de ea cu chitanțele 8023, 8024 si 8025/5.11.2012, in total suma de 4835,6 lei. La aceasta se adăugă suma de 125 lei, pe care a achitat-o pentru debranșarea de la instalația de căldura a apartamentului și pe care solicita sa o suporte in cote egale cu paratul, 62,5 lei fiecare.
Al doilea motiv de apel vizează obligarea paratului intimat la plata contravalorii celor 5 calorifere existente in apartament, pe care acesta le-a sustras si înstrăinat ulterior pronunțării sentinței instanței de fond.
Apelanta susține că, întrucât apartamentul i-a fost atribuit laolaltă cu toate bunurile aflate in acesta, aceste calorifere sunt incluse in lotul său. In cursul lunii octombrie 2012, imediat după pronunțarea hotărârii de partaj, profitând de faptul ca deținea cheia apartamentului si ca instalația de încălzire era debranșata de la sistemul central, paratul a sustras toate caloriferele si le-a vândut.
Prin urmare, solicita ca lotul paratului sa cuprindă si aceste calorifere, intrate deja in posesia sa, cu micșorarea corespunzătoare a sultei pe care o datorează acestuia.
Intimatul a formulat întâmpinare, prin care a susținut că debranșarea apartamentului de la agentul termic a fost făcută de el și nu de apelantă, el fiind cel care a suportat cheltuielile cu instalatorul. Referitor la suma încasată de pe urma valorificării caloriferelor, a arătat că a fost folosită pentru a plăti instalatorul și a recupera suma plătită pentru debranșare.
Prin întâmpinare a contestat și susținerea reclamantei conform căreia tatăl său i-ar fi făcut o donație și a precizat că apartamentul în care locuiește este achiziționat exclusiv din banii lui. Totodată, s-a arătat nemulțumit de faptul că apartamentul bun succesoral a fost atribuit reclamantei și nu a fost împărțit frățește.
Criticile aduse de pârât sentinței nu vor fi analizate de tribunal, întrucât pârâtul nu a formulat apel cu privire la aceste aspecte.
La solicitarea apelantei s-a administrat proba cu înscrisuri și cea cu expertiză pentru evaluarea celor 5 calorifere.
Cu ocazia cuvântului în fond și prin concluziile scrise, apelanta a solicitat ca sulta pe care o datorează intimatului sa fie diminuata cu suma de 3.870 lei, reprezentând valoarea refacerii instalației de încălzire a apartamentului bun succesoral, stabilita prin raportul de expertiza. În acest sens a invocat prevederile art. 1349 alin. l si 2 NCC, conform cărora cel care cauzează prin acțiunile sale un prejudiciu intereselor legitime ale altei persoane este ținut sa repare integral acest prejudiciu, in cazul de fata, prin aducerea instalației la stadiul de funcționare.
Analizând cauza prin prisma motivelor invocate și în raport de dispozițiile legale incidente, tribunalul constată următoarele:
În ceea ce privește cheltuielile de întreținere înregistrate după data decesului lui C. D., în mod corect s-a constatat de către instanța de fond că acestea nu reprezintă nici activ si nici pasiv al succesiunii.
Având în vedere însă că prin cererea de chemare în judecată s-a solicitat partajarea masei succesorale, iar datoriile la întreținere grevează apartamentul bun succesoral ce face obiectul partajului, instanța avea obligația să se pronunțe asupra modului in care cheltuielile de întreținere urmau a fi suportate de către părți, cu atât mai mult cu cât prin cererea depusă la termenul de judecată din 29.02.2012 reclamanta a solicitat în mod expres acest lucru și a depus acte în dovedirea cererii.
Astfel, trebuia să se țină seama că, după cum rezultă din adresele nr. 182/07.06.2012 (fila 147 dosar fond) și nr. 18/24.01.2013 (fila 11 dosar apel) emise de Asociației de Proprietari nr. 71 B. si din fișa de cont pe anul 2012 (fila 12 dosar apel), in perioada 01.03._12 cheltuielile de întreținere pentru apartament au fost de 3342,8 lei, la care s-au adăugat 1192,8 lei penalități de întârziere, iar pentru lunile octombrie-noiembrie 2012 cuantumul cheltuielilor a fost de 260,5 lei.
Toate aceste cheltuieli și penalități, însumând 4835,6 lei, au fost achitate de reclamanta apelantă cu chitanțele 8023, 8024 si 8025/5.11.2012, depuse în apel (fila 14 dosar).
De asemenea, din chitanța eliberată de președintele Asociației de Proprietari nr. 71 (fila 15 dosar apel) reiese că, pe lângă această sumă, reclamanta a mai plătit în luna martie 2012 suma de 125 lei pentru debranșarea apartamentului de la instalația de căldură.
Prin urmare, tribunalul va constata că datoriile comune aferente apartamentului bun succesoral însumează 4960,6 lei.
Întrucât fiecărei părți îi revine o cotă de ½ din masa succesorală și apartamentul a fost atribuit în lotul reclamantei, se impune ca pârâtul intimat să fie obligat să plătească reclamantei suma de 2480,3 lei reprezentând 1/2 din aceste datorii comune.
Referitor la al doilea motiv de apel, din referatul întocmit în urma cercetărilor penale efectuate in dosarul nr. 6203/P/2012 al Poliției Municipiului B. (filele 69-70 dosar apel) se reține că în cursul lunii octombrie 2012 paratul intimat a debranșat apartamentul bun succesoral de la rețeaua de termoficare, iar caloriferele le-a vândut la un centru de colectare a deșeurilor feroase și neferoase pentru suma de 300 lei.
Prin Rezoluția de respingere a plângerii nr. 231/II/2/2013/11.03.2013 a Parchetului de pe lângă Judecătoria B. (filele 67-68 dosar apel) s-a stabilit că in sarcina paratului nu se poate retine săvârșirea faptei de furt, motivat de împrejurarea ca, la momentul în care au fost luate caloriferele, apartamentul și bunurile din acesta nu se aflau în posesia sau detenția legitimă doar a apelantei, atâta ea si paratul având chei de la ușa de acces în respectivul imobil.
În fața instanței de apel intimatul a susținut că a demontat caloriferele deoarece curgea apa din ele.
Expertiza tehnică efectuată în apel a stabilit că respectivele calorifere aveau 50 de ani vechime, deci își consumaseră durata normală de viață și era necesară înlocuirea lor; de asemenea, nu mai aveau nici valoare de utilizare, atât timp cât blocul a fost dezracordat de la rețeaua de termoficare. În acest caz valoarea instalației dezafectate este dată de valoarea de recuperare de la fier vechi, minus valoarea de demontare și transport la o unitate specializată de recuperare a materialelor refolosibile, gen REMAT, valorile fiind comparabile.
Concluzia expertului a fost că valoarea instalației demontate, ținând cont de materialele vechi de cea 50 de ani, deci cu durata normată de viata consumata, de pierderea valorii de folosința, având in vedere dezracordarea blocului de la rețeaua de termoficare, dar si din punctul de vedere al valorii de utilizare neconforma cu o centrala termica noua, este zero.
Cât privește cheltuielile necesare refacerii instalației de încălzire, expertul a concluzionat că valoarea lucrării executate in regie proprie cu materiale noi, dar tot din fonta, similare cu cele preexistente, plus manopera este de 3.870 lei, iar valoarea lucrării executate de către o societate de construcții specializata in astfel de lucrări este de 5.682 lei.
Față de cele stabilite prin expertiză, tribunalul reține că instalația de încălzire din apartamentul bun succesoral nu mai era funcțională atât din cauza vechimii caloriferelor demontate de intimat, cât și din cauză că blocul nu mai este racordat la rețeaua de termoficare. În consecință, se impunea refacerea acestei instalații cu o centrală termică nouă, pentru care cele 5 calorifere nu erau conforme.
Întrucât apartamentul a fost atribuit apelantei, cheltuielile pentru refacerea instalației sunt în sarcina sa ca proprietar exclusiv, intimatul neputând fi obligat la plata acestor cheltuieli atât timp cât nu îi este imputabil faptul că vechea instalație nu mai era funcțională.
În această situație, se apreciază că luarea de către intimat a caloriferelor din apartament nu a prejudiciat-o pe apelantă decât cu suma de 300 lei, însușită de intimat în urma valorificării lor la un centru de colectare a deșeurilor.
Pentru considerentele expuse, văzând și dispozițiile art. 294 alin. 2296 Cod procedură civilă, tribunalul constată că apelul este fondat.
D. urmare, în temeiul art. 296 Cod procedură civilă îl va admite și va schimba în parte sentința, iar în rejudecare va constata că suma de 4960,6 lei reprezintă datorii comune aferente apartamentului bun succesoral și va obliga pe pârât să plătească reclamantei suma de 2480,3 lei reprezentând 1/2 din datoriile comune.
Totodată, va deduce din sulta datorată de reclamantă pârâtului suma de 300 lei reprezentând contravaloarea celor 5 calorifere însușite de pârât, păstrând celelalte dispoziții ale sentinței.
Ca parte căzută în pretenții pârâtul intimat va fi obligat, potrivit art. 274 Cod procedură civilă, să plătească reclamantei recurente suma de 1324,41 lei cheltuieli de judecată, constând în onorariul avocatului și al expertului și taxele de timbru proporționale cu valoarea pretențiilor admise.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de apelanta-reclamantă B. C., cu domiciliul ales la Cabinet avocat E. G. M. A., cu sediul în B., ., județul B., împotriva sentinței civile nr. 6202/02.10.2012 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul-pârât C. O., domiciliat în B., ., ., ., județul B..
Schimbă în parte sentința și în rejudecare:
Constată că suma de 4960,6 lei reprezintă datorii comune aferente apartamentului bun succesoral.
Obligă pe pârât să plătească reclamantei suma de 2480,3 lei reprezentând 1/2 din datoriile comune.
Deduce din sulta datorată de reclamantă pârâtului suma de 300 lei reprezentând contravaloarea celor 5 calorifere însușite de pârât.
Păstrează celelalte dispoziții ale sentinței.
Obligă pe pârâtul intimat să plătească reclamantei recurente suma de 1324,41 lei cheltuieli de judecată în apel.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 21 noiembrie 2013.
Președinte Judecător
A.-M. Cășaru V. R. Grefier,
N. I.
Tehnored. A.M. Cășaru/13.02.2014
I. N./2 ex/14.02.2014
Jud. fond C.F. M.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 101/2013. Tribunalul BRĂILA | Contestaţie la executare. Decizia nr. 537/2013. Tribunalul BRĂILA → |
|---|
