Pensie întreţinere. Decizia nr. 410/2013. Tribunalul BRĂILA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 410/2013 pronunțată de Tribunalul BRĂILA la data de 17-06-2013 în dosarul nr. 446/196/2013
Dosar nr._ Codul operatorului de date personale: 4481
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
Decizia civilă nr. 410/2013
Ședința publică de la 17 Iunie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE A.-M. Cășaru
Judecător V. R.
Judecător L. M.
Grefier I. N.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de către paratul V. O. împotriva sentinței civile nr. 1319/18.02.2013 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._ în contradictoriu cu reclamanta V. R. I. domiciliata in B., ., ., ., jud. Braila, și B., Calea Călărașilor, ., . având ca obiect pensie întreținere.
Dezbaterile orale au avut loc în ședința publică din 3.06.2013 și s-au consemnat în încheierea de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie, când instanța în baza art. 260 c.pr.civilă a amânat pronunțarea la data de 10.06.2013 și la data de 17.06.2013.
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil de față:
Prin sentința civilă nr. 1319/18.02.2013 pronunțată în dosarul nr._ Judecătoria B. a admis actiunea formulate de reclamanta V. R. I. in contradictoriu cu paratul V. O. și a dispus majorarea pensiei de intretinere la care a fost obligat paratul prin sentinta civila nr. 7212/15.12.2010 pronuntata de Judecatoria Braila si in favoarea reclamantei V. R. I. nascuta la data de 3.03.1991, de la suma de 300 ron lunar, la suma de 376,5 ron lunar incepand cu data de 14.01.2013 si pana la terminarea studiilor, dar nu mai tarziu de 26 de ani.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că prin actiunea inregistrata la data de 14.01.2013 reclamanta V. R. I. a chemat in judecata pe paratul V. O. pentru ca prin hotarare judecatoreasca sa se dispuna majorarea pensiei de intretinere, motivat de faptul ca se afla in continuarea studiilor, iar paratului i-au fost majorate veniturile.
In drept au fost invocate dispozitiile art. 529, 531, 532 NCC.
Paratul, legal citat, nu a depus intampinare si nu s-a prezentat in fata instantei pentru a-si preciza pozitia fata de cererea de chemare in judecata.
Din analiza actelor si lucrarilor dosarului, instanta de fond a reținut că paratul V. O. este tatal reclamantei V. R. I., nascuta la data de 3.03.1991 și că prin sentinta civila nr. 7212/15.12.2010 pronuntata de Judecatoria Braila in dosarul nr._/196/2010 s-a dispus obligarea paratului la plata unei pensii de intretinere in favoarea reclamantei, in cuantum de 300 ron, incepand cu data de 11.10.2010 si pana la terminarea studiilor, dar nu mai tarziu de implinirea varstei de 26 ani.
Instanta a mai retinut ca interesul reclamantei este justificat, avand in vedere ca aceasta este studenta in anul III in anul scolar 2012-2013 la UMF C. D. Bucuresti, Facultatea de Farmacie, fiind in continuarea studiilor și că potrivit art. 524 NCC are drept de intretinere cel ce se afla in nevoie, neputandu-se intretine din munca sau bunurile sale.
Avand in vedere ca reclamanta se afla in continuarea studiilor, chiar si dupa varsta majoratului aceasta are drept la intretinere de la parintele sau cu care nu locuieste, instanta a stabilit plata in bani a pensiei de intretinere, potrivit art. 530 alin.3 NCC.
A mai ținut seama că din Adeverinta nr. A174/29.01.2013, emisa de UM_ Braila, rezulta ca paratul are un venit lunar net de 1506 ron, iar la stabilirea cuantumului pensiei de întreținere a avut în vedere și prevederile art. 529 alin.2 NCC potrivit cărora când întreținerea este datorată de părinți ea se stabilește până la o patrime din venit când întreținerea se datorează pentru pentru un copil.
În termenul prevăzut de art. 301 Cod procedură civilă pârâtul a declarat recurs împotriva acestei sentințe, criticând-o pentru nelegalitate.
În motivarea recursului a invocat art. 488 pct. 8 Cod procedură civilă, susținând că practicaua creează o stare de confuzie majora atunci cand menționează ca reclamanta a fost reprezentata de av. M. O., iar dupa acordarea cuvântului pe fond, concluzii pentru reclamanta a pus av. M. I..
De asemenea, a criticat faptul că la stabilirea nivelului noii obligații de întreținere instanța de fond a avut in vedere venitul mediu lunar in suma de 1506 lei, menționat la finalul rubricilor din adeverința emisa de la locul său de munca, fără a ține seama că adresa mentionează faptul ca din solda neta i se retine lunar suma de 300 lei reprezentând pensie de întreținere.
În opinia recurentului, este vorba de pensia in cuantum de 300 lei stabilita in favoarea reclamantei prin sentința civilă nr. 7212/2010, astfel ca, cel puțin numai din acest punct de vedere, venitul mediu său scriptic lunar este de numai 1.206 lei, din care procentul calculat conform art. 529 alin. 2 din Noul cod civil reprezintă suma de 301,5 lei, ce nu poate constitui un temei al admiterii cererii reclamantei.
Recurentul a mai învederat și faptul că are calitatea de debitor . împrumut bancar la Banca Transilvania S.A., pe care l-a atașat și pentru care plătește o rată lunară de 180 euro, precum și faptul că are cheltuieli cu caracter permanent lunar de circa 875 lei, conform facturilor de utilități, astfel că pentru a face față multiplelor probleme materiale este sprijinit material de părinții sai.
De asemenea, a susținut că reclamanta intimată, fiind în relații foarte bune cu mama sa, care lucrează în Italia de mai mulți ani, primește evident sume consistente și că este un client VIP al firmei Takko, statut care se dobândește numai in condițiile unor achiziții de bunuri a căror valoare este situata la un plafon inaccesibil cumpărătorului de rând.
În dovedirea celor susținute, recurentul a depus înscrisuri.
Deși a fost legal citată, intimata nu a formulat întâmpinare.
Examinând legalitatea și temeinicia sentinței recurate atât prin prisma motivelor invocate, cât și din oficiu, potrivit dispozițiilor art. 3041 Cod procedură civilă, tribunalul constată următoarele:
Conform art. 488 pct. 8 din Noul Cod de procedură civilă, casarea unor hotarari se poate cere cand hotararea a fost data cu incalcarea sau aplicarea gresita a normelor de drept material.
Acest text de lege invocat de recurent nu este însă aplicabil în cauză, întrucât art. 24 alin. 1 din acelasi cod prevede că dispozitiile legii noi de procedura se aplica numai proceselor si executarilor silite incepute dupa ..
Or, actiunea ce face obiectul dosarului a fost inregistrata la data de 14.01.2013, anterior intrării în vigoare a noului Cod de procedură civilă, ceea ce înseamnă că în speță sunt incidente prevederile vechiului Cod de procedură civilă.
Referitor la faptul că în practica s-a menționat ca reclamanta a fost reprezentata de avocat M. O., iar concluziile pe fond pentru aceasta au fost puse de avocat M. I., tribunalul constată că este vorba despre o eroare materială, care nu are efecte asupra soluționării cauzei.
În ce privește venitul mediu lunar în raport de care s-a stabilit cuantimul pensiei de întreținere, se apreciază că în mod corect instanța de fond a avut în vedere suma de 1506 lei, reprezentând media lunară a soldei nete a recurentului.
Mențiunea din adresa nr. A 174/29.01.2013, emisă de angajatorul UM_ B., conform căreia din solda netă recurentului i se reține suma de 300 lei reprezentând pensie de întreținere, nu este de natură să determine diminuarea bazei de calcul a pensiei.
Aceasta deoarece însuși recurentul a recunoscut că cei 300 de lei reprezintă pensia stabilita in favoarea reclamantei intimate prin sentința civilă nr. 7212/2010, ceea ce înseamnă că atât timp cât se cere majorarea acestei pensii este firesc să se ia în considerare întreaga soldă, pentru a vedea dacă noile venituri permit obligarea recurentului la o pensie mai mare decât cea de 300 lei pe care o plătește deja.
Recurentul a invocat și faptul că din veniturile pe care le realizează trebuie să plătească 180 euro lunar către Banca Transilvania S.A., precum și cheltuielile necesare traiului.
Tribunalul apreciază însă că datoria de 180 euro lunar, derivând dintr-un contract de credit încheiat la data de 05.03.2010, nu poate fi considerată o piedică în majorarea pensiei datorată reclamantei intimate, deoarece obligația de întreținere primează altor obligații financiare.
De asemenea, se constată că facturile de utilități, depuse de recurent pentru a face dovada cheltuielilor lunare cu caracter permanent, au fost emise pentru perioade diferite, din noiembrie 2012 până în ianuarie 2013.
În aceste condiții, tribunalul nu poate stabili cu certitudine care este media lunară a tuturor cheltuielilor de întreținere ale recurentului, astfel că nu se poate reține că prin plata către intimată a pensiei de întreținere majorată recurentul ar fi pus în imposibilitatea de a-și asigura cele necesare propriei existențe.
Cât privește susținerea că intimata primește sume consistente de bani trimise de mama sa din Italia, recurentul nu a dovedit-o.
De altfel, chiar dacă cele susținute ar fi adevărate, aceasta nu constituie o probă a faptului că intimata nu este în nevoie, atât timp cât este la o vârstă la care cheltuielile necesare continuării studiilor sunt foarte mari.
În plus, faptul că mama intimatei contribuie la întreținerea acesteia nu înlătură obligația recurentului de a-i acorda, la rândul său, întreținere, întrucât art. 499 alin. 3 din Noul Cod civil stipulează că „Părinții sunt obligați să îl întrețină pe copilul devenit major, dacă se află în continuarea studiilor, până la terminarea acestora, dar fără a depăși vârsta de 26 de ani.”
Pentru a dovedi că intimata nu este în nevoie, recurentul a depus o . scrisori trimise acesteia de către firma Takko Fashion în anii 2011-2012, prin care, în calitate de client VIP, i se ofereau reduceri la produsele pe care urma să le cumpere în anumite perioade.
Tribunalul apreciază însă că aceasta nu dovedește cu certitudine că intimata ar achiziționa în mod constant bunuri de o valoare mare, întrucât din cele menționate în scrisorile respective reiese doar că în campaniile promoționale se folosesc datele clienților care au fost înscriși la un moment dat în baza de date și și-au exprimat acordul în acest sens.
Pentru considerentele arătate se constată că motivele de recurs invocate nu sunt întemeiate și cum nici din oficiu nu au fost constatate motive de ordine publică, în temeiul art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă tribunalul va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de către pârâtul V. O. împotriva sentinței civile nr. 1319/18.02.2013, pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._, în contradictoriu cu reclamanta V. R. I. domiciliata in B., ., ., ., jud. Braila, și B., Calea Călărașilor, ., ..
Irevocabilă.
Pronunțată astăzi, 17.06.2013, în ședință publică.
Pt. Președinte Judecători Pt. Grefier,
A.-M. Cășaru V. R. L. M. I. N.
(C.O.) (C.O.)
Vicepreședinte Tribunal Grefier-șef secție
C. R. J. Z.
Tehnored. A.M.C.
L.E.P./21.08.2013/2 ex.
Jud. fond N.D.
| ← Pensie întreţinere. Decizia nr. 428/2013. Tribunalul BRĂILA | Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Decizia nr.... → |
|---|
