Partaj judiciar. Decizia nr. 390/2013. Tribunalul BRAŞOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 390/2013 pronunțată de Tribunalul BRAŞOV la data de 14-03-2013 în dosarul nr. 569/338/2010
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR._ DECIZIA CIVILĂ NR.390/R
Ședința publică de la 14 MARTIE 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE - L. S. – JUDECĂTOR
JUDECĂTOR - P. M.
JUDECĂTOR - A. B.
GREFIER - I. T.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra soluționării recursului privind pe recurentul reclamant S. N. F. în contradictoriu cu intimații pârâți C. L. A., T. M., S. I. A., S. D. G. PRIN MANDATAR S. I. A., P. F.-D., având ca obiect partaj judiciar împotriva sentinței civile numărul 1871/04.10.2012 pronunțată de Judecătătoria Zărnești în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Dezbaterile în cauza civilă de față au avut loc în ședința publică din data de 27.02.2013, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, iar instanța, având în vedere cererea formulată în cauză, a amânat pronunțarea pentru data de 07.03.2013, apoi având nevoie de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea pentru data de 14.03.2013.
TRIBUNALUL:
Constată că prin sentința civilă nr. 1817/4.10.2012 pronunțată în dosarul nr._ Judecătoria Zărnești a admis în parte acțiunea formulată și precizată de reclamantul S. N. F. în contradictoriu cu pârâții C. L. A., T. M., S. I. A., S. D. G., P. F.-D., ambii prin prin mandatar S. I. A., și-n consecință:
A constatat că au calitatea de moștenitori legali ai defunctului proprietar tabular S. N. identic cu S. M. și N. N. S. decedat la data de 16.01.1992, cu ultimul domiciliu în Zărnești, jud. B.:
- reclamantul S. N. F., în calitate de fiu cu cota indiviză de 1/4
- pârâta C. L. A., în calitate de fiică cu cota indiviză de 1/4
- pârâta T. M., în calitate de fiică cu cota indiviză de 1/4
- S. R. G. în calitate de fiu postedecedat cu cota indiviză de ¼.
A constatat că din masa succesorală rămasă după defunctul S. N. fac parte imobilele înscrise în CF_ Zărnești provenită din conversia pe hârtie a CF 6264 Zărnești, nr. top. 9334/1, 9338/1 teren fâneață în suprafață tabulară de 7.574 mp și în CF_ Zărnești, provenită din conversia pe hârtie a CF 6264 Zărnești, nr. top. 9337, teren fâneață în suprafață tabulară de 2.138 mp.
A dispus dezmembrarea imobilului înscris în CF_ Zărnești provenită din conversia pe hârtie a CF 6264 Zărnești, nr. top. 9334/1, 9338/1 teren fâneață în suprafață tabulară de 7.574 mp în nr. top. nou (9334/1, 9338/1)/1 teren fâneață în suprafață tabulară de 7.284 mp și nr. top. nou (9334/1, 9338/1)/2 teren fâneață în suprafață tabulară de 290 mp conform raportului de expertiză tehnică nr._/2011 întocmit de expert tehnic topograf M. P. C.;
A dispus sistarea stării de indiviziune, conform variantei I a raportului de expertiză tehnică nr._/2011 întocmit de expert tehnic topograf M. P. C., expertiză ce face parte integrantă din sentință, după cum urmează:
- se atribuie imobilul înscris în CF_ Zărnești, provenită din conversia pe hârtie a CF 6264 Zărnești, nr. top. 9337, teren fâneață în suprafață tabulară de 2.138 mp și imobilul înscris în CF_ Zărnești provenită din conversia pe hârtie a CF 6264 Zărnești, nr. top. nou (9334/1, 9338/1)/2 teren fâneață în suprafață tabulară de 290 mp defunctului S. R. G.
- se atribuie reclamantului S. N. F. imobilul înscris în CF_ Zărnești provenită din conversia pe hârtie a CF 6264 Zărnești, nr. top. nou (9334/1, 9338/1)/1 teren fâneață în suprafață tabulară de 7.284 mp fără plata de sulte valorice pârâtelor C. L. A. și T. M.;
A dispus înscrierea în cartea funciară a drepturilor de proprietate dobândite prin moștenire și atribuite prin partaj;
A compensat parțial între părți cheltuielile de judecată;
A obligat reclamantul la plata către pârâții S. I. A., S. D. și P. F.-D. a cheltuielilor de judecată în cuantum de 942 lei reprezentând parțial onorariu expert.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut următoarele considerente:
Prin acțiunea civilă înregistrată la Judecătoria Zărnești la data de 26.02.2010 sub nr._, astfel cum a fost precizată, reclamantul S. N. F. i-a chemat în judecată pe pârâții C. L. A., T. M., S. I. A., S. D. G., P. F. D. și C. M., solicitând instanței ca prin hotărârea care o va pronunța:
să constate că reclamantul împreună cu pârâtele C. L. A., T. M. și defunctul S. R. sunt moștenitorii defunctului S. N. identic cu S. N. N. și S. M., decedat la data de 16.01.1992, în calitate de fii
să constate că masa succesorală a defunctului S. N. se compune din imobilele înscrise în CF_ Zărnești provenită din conversia pe hârtie a CF 6264 Zărnești, nr. top. 9334/1, 9338/1 în suprafață tabulară de 7.574 mp și în CF_ Zărnești, provenită din conversia pe hârtie a CF 6264 Zărnești, nr. top. 9337, în suprafață tabulară de 2.138 mp
să dispună ieșirea din indiviziune prin atribuirea către reclamant a imobilelor mai sus identificate fără plata de sulte valorice către ceilalți moștenitori
să dispună înscrierea în cartea funciară
cu cheltuieli de judecată.
În motivare reclamantul a arătat că acesta împreună cu pârâtele C. L. A. și T. M. și defunctul S. R. sunt moștenitorii defunctului S. N. identic cu S. N. N. și S. M., decedat la data de 16.01.1992, în calitate de fii și fiice.
Pârâții S. I. A., S. D. G. și P. F.-D. sunt moștenitorii defunctului S. R., în calitate de fii și fiică.
Reclamantul a mai arătat că a primit de la tatăl acestuia, proprietarul tabular S. N., terenurile înscrise în CF_ Zărnești provenită din conversia pe hârtie a CF 6264 Zărnești, nr. top. 9334/1, 9338/1 în suprafață tabulară de 7.574 mp și în CF_ Zărnești, provenită din conversia pe hârtie a CF 6264 Zărnești, nr. top. 9337, în suprafață tabulară de 2.138 mp și le-a folosit exclusiv încă din timpul vieții autorului său.
Reclamantul mai arată că a edificat o casă pe aceste terenuri și a amenajat o cale de acces către aceste terenuri.
Atât reclamantul cât și pârâții au respectat modalitatea de partajare efectuată de autorul S. N..
În drept au fost invocate dispozițiile art. 653 și urm., art. 728 C.civ., art. 17 din Decretul lege 115/1938, art. 274 C.pr.civ.
Pârâtele C. L. A., T. M. nu au formulat întâmpinare dar fiind prezente în fața instanței de judecată la termenul de judecată din data de 21.05.2010 au arătat că sunt de acord cu acțiunea reclamantului.
Pârâții S. I. A., S. D. G. și P. F. D. au formulat întâmpinare prin care au solicitat partajarea în natură a imobilelor supuse partajului urmând ca acestora să le fie atribuit un lot în natură corespunzător cotei de proprietate care revine defunctului S. R., în calitate de moștenitor al proprietarului tabular S. N..
În situația în care imobilele nu sunt partajabile în natură pârâții solicită obligarea reclamantului la plata de sulte valorice.
La termenul de judecată din data de 16.02.2012 instanța de judecată a luat act de renunțarea la judecată în contradictoriu cu pârâta C. M..
În probațiune s-a administrat proba cu înscrisuri, interogatoriul, proba testimonială cu martorii Piscu P., D. G. și s-a întocmit raportul de expertiză tehnică specialitatea topografie.
Examinând actele și lucrările dosarului instanța a reținut următoarele:
Potrivit extraselor de carte funciară eliberate pentru informare de către OCPI B.-Biroul de carte funciară Zărnești (fl. 4-5), proprietar al imobilelor înscrise în CF_ Zărnești provenită din conversia pe hârtie a CF 6264 Zărnești, nr. top. 9334/1, 9338/1 teren fâneață în suprafață tabulară de 7.574 mp și în CF_ Zărnești, provenită din conversia pe hârtie a CF 6264 Zărnești, nr. top. 9337, teren fâneață în suprafață tabulară de 2.138 mp este S. N..
Potrivit certificatului de deces aflat la fl. 6, proprietarul tabular S. N. identic cu S. M. și N. N. S., a decedat la data de 16.01.1992.
Potrivit înscrisurilor aflate la dosarul cauzei instanța a constatat că reclamantul S. N. F. împreună cu pârâtele C. L. A., T. M. și defunctul S. R. G. sunt moștenitori în calitate de fii și fiice ai defunctului S. N. identic cu S. M. și N. N. S. a decedat la data de 16.01.1992, fiecare cu cota indiviză de ¼ din masa succesorală rămasă după defunctul S. N. compusă imobilele înscrise în CF_ Zărnești provenită din conversia pe hârtie a CF 6264 Zărnești, nr. top. 9334/1, 9338/1 teren fâneață în suprafață tabulară de 7.574 mp și în CF_ Zărnești, provenită din conversia pe hârtie a CF 6264 Zărnești, nr. top. 9337, teren fâneață în suprafață tabulară de 2.138 mp.
Potrivit înscrisurilor aflate la dosarul cauzei pârâții P. F.-D., S. D. G., S. I. A. sunt moștenitorii defunctului S. R.-G. decedat la data de 23.01.2007 în calitate de fii și fiică.
Având în vedere voința părților și în baza art. 728 Cod civil, instanța a încetat starea de indiviziune existentă între părți.
Instanța a avut în vedere și acordul pârâtelor C. L. A., T. M. de atribuire către reclamant a suprafețelor de teren care li s-ar fi cuvenit acestora corespunzător cotelor de proprietate dobândite prin moștenire, fără plata de sulte.
La atribuirea loturilor, instanța a avut în vedere natura și posesia bunurilor imobile, dar și concluziile raportului de expertiză specialitatea topografie potrivit căruia varianta cea mai echitabilă de partajare este varianta I.
Din toate aceste considerente, instanța a dispus dezmembrarea imobilului înscris în CF_ Zărnești provenită din conversia pe hârtie a CF 6264 Zărnești, nr. top. 9334/1, 9338/1 teren fâneață în suprafață tabulară de 7.574 mp în nr. top. nou (9334/1, 9338/1)/1 teren fâneață în suprafață tabulară de 7.284 mp și nr. top. nou (9334/1, 9338/1)/2 teren fâneață în suprafață tabulară de 290 mp conform raportului de expertiză tehnică nr._/2011 întocmit de expert tehnic topograf M. P. C.
Instanța a dispus sistarea stării de indiviziune, conform variantei I a raportului de expertiză tehnică nr._/2011 întocmit de expert tehnic topograf M. P. C., expertiză ce face parte integrantă din prezenta sentință civilă, după cum urmează:
- s-a atribuit imobilul înscris în CF_ Zărnești, provenită din conversia pe hârtie a CF 6264 Zărnești, nr. top. 9337, teren fâneață în suprafață tabulară de 2.138 mp și imobilul înscris în CF_ Zărnești provenită din conversia pe hârtie a CF 6264 Zărnești, nr. top. nou (9334/1, 9338/1)/2 teren fâneață în suprafață tabulară de 290 mp defunctului S. R. G.
- s-a atribuit reclamantului S. N. F. imobilul înscris în CF_ Zărnești provenită din conversia pe hârtie a CF 6264 Zărnești, nr. top. nou (9334/1, 9338/1)/1 teren fâneață în suprafață tabulară de 7.284 mp fără plata de sulte valorice pârâtelor C. L. A. și T. M..
Instanța a dispus înscrierea în cartea funciară a drepturilor de proprietate dobândite prin moștenire și atribuite prin partaj.
În baza art. 276 raportat la art. 277 C.pr.civ. instanța a dispus compesarea parțială între părți a cheltuielilor de judecată și în consecință a obligat reclamantul la plata către pârâții S. I. A., S. D. și P. F.-D. a cheltuielilor de judecată în cuantum de 942 lei reprezentând parțial onorariu expert.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul S. N. F., care a solicitat modificarea în parte a sentinței, în sensul de a dispune ca ieșirea din indiviziune asupra imobilelor în litigiu să fie efectuată prin atribuirea acestora în proprietatea reclamantului, iar în subsidiar, modificarea în parte a sentinței în sensul ca ieșirea din indiviziune să fie realizată conform variantei II cuprinsă în suplimentul raportului de expertiză topografică la anexa 2.2; cu cheltuieli de judecată.
În motivarea căii de atac exercitate recurentul reclamant arată că prin sentința civila atacata, instanța de fond a dispus dezmembrarea imobilelor supuse partajului, deși acest aspect nu fusese solicitat de acesta in acțiunea introductiva de instanța, iar parații S. I. A., S. D. G., P. F. nu au formulat nicio cerere reconvenționala prin care sa solicite ieșirea din indiviziune si dezmembrarea imobilelor in litigiu. Solicitarea paraților de a le fi format un lot in indiviziune, este cuprinsa in întâmpinarea formulata de aceștia. In opinia recurentului o asemenea solicitare nu poate fi primita pe calea întâmpinării, ci doar a unei cereri reconvenționale. Ca atare, instanța de fond trebuia sa pună in discuția contradictorie a părților acest aspect, sa califice cererea formulata de parați, sa aprecieze asupra momentului depunerii acestei cereri si asupra timbrajului acesteia.
Niciunul din aceste aspecte nu au fost avute in vedere de judecătorul fondului, astfel ca solicitarea paraților de a le fi format un lot in indiviziune, nu îmbracă forma unui petit prin care sa se solicite dezmembrarea imobilelor in litigiu. Ca atare, recurentul apreciază ca instanța de fond s-a pronunțat pentru mai mult decât i-a fost solicitat prin acțiunea formulata, in speța fiind incidente dispozițiile art. 304 pct. 6 C.P.C.
Recurentul reclamant mai arată că în mod greșit judecătorul fondului a respins obiecțiunile formulate de reclamant la completarea raportului de expertiza, prin care se solicita expertului sa marcheze efectiv pe schițele întocmite drumul de acces existent pe imobilele in litigiu, drum ce a fost amenajat de reclamant pana la casa pe care a construit-o pe imobilele in litigiu.
In lucrarea pe care a întocmit-o, expertul topograf a arătat ca drumul pe care l-a marcat pe schițele întocmite ca fiind pe limita terenului in litigiu, in realitate nu exista pe teren. Aceasta înseamnă ca reclamantul nu mai poate folosi drumul de acces pe care l-a edificat si amenajat, pentru ca nu este cuprins in schițele realizate de expert. Mai mult, va fi obligat sa solicite servitute de trecere pe terenul atribuit paraților S., sa plătească despăgubiri acestora si chiar sa amenajeze acest nou drum.
Recurentul susține că varianta I din raportul de expertiza topografica aleasa de judecătorul fondului pentru partajarea imobilelor ii favorizează pe parații S.. In aceasta varianta de terenul cel mai valoros economic beneficiază in exclusivitate doar parații S.. Toate porțiunile de teren neproductiv sau situate in panta au fost atribuite reclamantului.
Recurentul arată că modalitatea de partaj aleasa de judecătorul fondului întreține starea conflictuala dintre parti si prejudiciază reclamantul. De esența acțiunii in partaj este ca modalitatea de împartire sa fie echitabila.
Din nicio proba administrata in cauza nu a reieșit ca tatăl paraților S. sau parații S. ar fi folosit suprafețele de teren ce le-au fost atribuite prin sentința civila atacata. Aceștia nu au contribuit la edificarea drumului de acces, nu au achitat impozite, nu au îngrijit terenul suspus partajului.
Ca atare, recurentul solicită înlăturarea susținerii potrivit căreia la atribuirea loturilor a avut in vedere natura si posesia bunurilor imobile.
Judecătorul fondului a dispus, in mod greșit în opinia recurentului obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecata, reprezentând parțial onorariu pentru expertiza topografica.
Se învederează faptul ca reclamantul a achitat in total 1982 lei ca si onorariu pentru expertiza topografica. Astfel, la dosar sunt depuse următoarele dovezi de plata: chitanțele_/1/17.05.2012 - 500 lei, chitanța_/1/8.12.2011 - 500 lei, chitanța_/1/28.06.2012 - 982 lei. Sumele achitate reprezintă jumătate din contravaloarea lucrării de expertiza.
Atâta vreme, cat in urma partajului, parații S. au primit lot de teren in proprietate, este firesc ca aceștia sa achite parțial cheltuielile legate de partajare (respectiv cealaltă parte a onorariului expertului judiciar).
Se menționează că aceștia nu au achitat nicio suma de bani cu titlu de taxa
judiciara de timbru.
Recurentul apreciază ca reclamantul nu a căzut in pretenții fata de parați, atâta vreme cat acțiunea reclamantului a fost admisa in parte, precum si fata de faptul ca a solicitat ca modalitate de partaj varianta II din raportul de expertiza topografica întocmit in cauza.
In opinia recurentului, cheltuielile de judecata reprezentate de onorariul expertului trebuiau compensate.
Cererea de recurs este timbrată cu 50 lei taxă judiciară de timbru și 1,50 lei timbru judiciar.
Analizând sentința atacată în raport de motivele de recurs invocate, de actele și lucrările dosarului și dispozițiile legale incidente în cauză, instanța constată următoarele:
Prima instanță a fost sesizată cu o acțiune succesorală cuprinzând și o cerere de ieșire din indiviziune, prin care reclamantul a solicitat ieșirea din indiviziune prin atribuirea imobilelor obiect al partajului către reclamant. În cazul cererilor de ieșire din indiviziune părțile au o dublă calitate, atât de reclamant, cât și de pârât, modalitatea în care se solicită partajul de către părți constituind doar o apărare de fond, iar nu o pretenție distinctă, pentru care este obligatorie formularea unei cereri reconvenționale. Astfel, pe calea întâmpinării sau cel mai târziu la prima zi de înfățișare (deci fără a fi necesară formularea întâmpinării), pârâtul poate să invoce apărări de fond prin care să tindă, de exemplu, la înlăturarea includerii unui bun în masa partajabilă, la realizarea raportului sau reducțiunii, sau la stabilirea unei alte cote în raport cu calitatea părților, contribuția sau numărul coindivizarilor. În consecință, pârâtul nu trebuie să formuleze o cerere reconvențională pentru a obține partajul în natură a imobilului, mai cu seamă că regula instituită de prevederile art. 673 indice 5 alin.2 C.pr.civ. este cea a partajului în natură, iar numai în condițiile restrictive ale art. 673 indice 10 C.pr.civ. se poate dispune atribuirea bunului unuia dintre coproprietari. Or, în speța dedusă judecății, împărțeala în natură este posibilă, nu cauzează o scădere importantă a valorii acestuia și nu-i modifică în mod păgubitor destinația economică. Ca urmare, chiar dacă reclamantul a solicitat atribuirea întregului imobil, o astfel de solicitare nu putea fi admisibilă decât în ipotezele menționate mai sus, instanța având obligația să dispună ieșirea din indiviziune în natură, iar nu în altă modalitate fără temei legal.
În consecință, instanța de fond nu trebuia să califice cererea formulată de pârâți ca fiind o acțiune reconvențională, cu toate consecințele ce decurg din promovarea unui astfel de demers judiciar, și nici nu s-a pronunțat plus petita, nefiind incidente prevederile art. 304 pct. 6 C.pr.civ.
Recurentul reclamant susține că în mod greșit judecătorul fondului ar fi respins obiecțiunile formulate de reclamant la completarea raportului de expertiză, cu referire la drumul amenajat de reclamant.
Reclamantul a solicitat prin obiecțiunile la raportul de expertiză întocmit de expert M. P. C. ca expertul să marcheze pe schițele întocmite pentru imobilele supuse partajului drumul de acces edificat de către acesta și care ajunge la casa edificată pe imobilul în litigiu. Prin încheierea de ședință din data de 16.02.2012 instanța a încuviințat această obiecție, solicitând expertului să precizeze dacă există un alt drum de acces, respectiv cel care străbate terenul înscris sub nr. top. 9337, apoi terenul de sub nr. top. 9334/1, 9338/1 și ajunge la casa edificată de reclamant pe imobilul în litigiu. Răspunzând acestei obiecțiuni, expertul a arătat la fila 3 din suplimentul la raportul de expertiză că drumul despre care face vorbire reclamantul nu este viabil, deoarece străbate parcelele menționate și utilizarea lui presupune dezmembrarea suprafeței acestuia din cele două parcele și instituirea unei servituți de trecere pentru proprietarii parcelelor aflate în continuarea terenurilor în litigiu. La acest răspuns reclamantul nu a formulat alte obiecțiuni, pârâții fiind singurii care au invocat critici cu privire la suplimentul la raportul de expertiză, la care expertul a răspuns prin suplimentul nr. 2 – fila 156 din dosarul primei instanțe. La termenul de judecată din 13.09.2012, reclamantul a arătat că nu formulează obiecțiuni la suplimentul la raportul de expertiză.
Ca urmare, instanța nu a respins niciuna dintre obiecțiunile formulate de reclamant la completarea la raportul de expertiză, ci a admis în parte obiecțiunile pârâților, în condițiile în care autorul cererii de recurs nu a invocat astfel de obiecțiuni. Faptul că acea cale de acces realizată de reclamant pentru folosirea construcției proprietatea sa nu a fost luată în considerare la realizarea loturilor nu echivalează cu imposibilitatea de utilizare a drumului respectiv. În condițiile în care există un drum de acces care este drum public și nu face parte din terenurile supuse partajului, reclamantul nu este obligat să solicite servitute de trecere, să plătească despăgubiri și să amenajeze acest nou drum, după cum susține prin cererea de recurs.
Cu privire la varianta de ieșire din indiviziune validată prin hotărârea judecătorească atacată, instanța de recurs apreciază că judecătoria a făcut o corectă aplicare a principiilor instituite de prevederile art. 673 indice 9 C.pr.civ., potrivit cărora la formularea și atribuirea loturilor, instanța va ține seama, după caz, și de acordul părților, mărimea cotei-părți ce se cuvine fiecăreia ori masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împărțeala, au făcut construcții, îmbunătățiri cu acordul coproprietarilor sau altele asemenea. Judecătoria a apreciat că se impune realizarea partajului în varianta I, întrucât expertul a arătat că în această variantă este asigurat un echilibru al dimensiunilor frontului terenurilor atribuite părților. Expertul mai arată că în varianta nr.2 pârâții sunt dezavantajați, întrucât terenul atribuit acestora are un unghi de pantă mult mai accentuat decât restul terenului atribuit reclamantului. Faptul că pârâții nu ar fi folosit terenurile în litigiu până la formularea cererii de chemare în judecată, astfel cum rezultă din declarațiile martorilor Piscu P. și D. G., că autorul pârâților nu ar fi contribuit la edificarea drumului de acces și nu ar fi achitat impozitele sau că nu ar fi îngrijit terenul supus partajului nu înseamnă că aceștia ar trebui să primească un lot care să-i dezavantajeze în mod evident, fiind necesară realizarea partajului în mod echitabil. Nu este lipsit de importanță că până la pronunțarea acestei hotărâri judecătorești reclamantul a folosit singur întregul imobil, obținând toate avantajele implicate de această stare de fapt. Față de suprafața mult mai mare a lotului atribuit reclamantului (în raport de cota sa de proprietate), în care se află inclusă și suprafața de teren pe care se află edificată construcția folosită de acesta, susținerile recurentului reclamant în sensul că toate porțiunile de teren neproductiv sau situate în pantă ar fi fost atribuite reclamantului și că modalitatea de partaj aleasă ar întreține starea conflictuală dintre părți și l-ar prejudicia pe reclamant nu sunt întemeiate pe probe și nu sunt credibile.
În ce privește criticile formulate cu privire la dispoziția privind cheltuielile de judecată, instanța apreciază că sunt nefondate. Fiind făcute în interesul comun al părților, cheltuielile împărțelii sunt în sarcina tuturor copărtașilor, care trebuie să le suporte în raport cu partea ce li se cuvine. Astfel, reclamantul a achitat 1982 lei cu titlu de onorariu pentru expertul desemnat în cauză pentru realizarea raportului de expertiză, în timp ce pârâții au achitat în total 1973,85 lei (fila 144, 145, 146). Întrucât cota de proprietate a pârâților este de ¼ din imobilele supuse partajului, rezultă că aveau obligația de a plăti în mod proporțional și cheltuielile de judecată, respectiv să acopere doar ¼ din cheltuielile partajului, respectiv din totalul de 3955,85 lei să achite suma de 988,96 lei. În consecință, pârâții au achitat în plus 984,89 lei, sumă la care reclamantul trebuia obligat. Chiar dacă din această sumă s-ar scădea și cota de ¼ din cuantumul taxei judiciare de timbru achitate de reclamant, respectiv 25 lei, și ¼ din cuantumul timbrului judiciar, suma rezultată este mai mare decât cea la care prima instanță l-a obligat pe reclamant. Întrucât reclamantul a fost obligat la o sumă mai mică decât cea menționată, neputându-i-se agrava situația în propria cale de atac, instanța apreciază că motivele de recurs invocate de recurent sunt nefondate, soluția pronunțată de prima instanță urmând a fi menținută.
Având în vedere aceste considerente, în temeiul art. 312 alin.1 C.pr.civ., instanța urmează să respingă cererea de recurs și să mențină sentința pronunțată de judecătorie ca fiind legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge cererea de recurs formulată de recurentul reclamant S. N. F., reprezentat de av. V. C. M., în contradictoriu cu intimații pârâți C. L. A., T. M., S. I. A., S. D. G., reprezentat de mandatar S. I. A., P. F. – D. împotriva sentinței civile nr. 1817/4.10.2012 a Judecătoriei Zărnești, pronunțată în dosarul nr._, pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 14.03.2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
L. S. P. M. A. B.
GREFIER
I. T.
Red.AB/11.06.2013
Tehnored.CL/12.06.2013
Jud.fond: M.M.
2 ex.
| ← Acordare personalitate juridică. Decizia nr. 11/2013.... | Partaj judiciar. Decizia nr. 476/2013. Tribunalul BRAŞOV → |
|---|
