Revendicare imobiliară. Decizia nr. 963/2013. Tribunalul BRAŞOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 963/2013 pronunțată de Tribunalul BRAŞOV la data de 05-07-2013 în dosarul nr. 270/197/2004
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 963/R
Ședința publică din 5 iulie 2013
Completul de judecată R5 compus din:
PREȘEDINTE – M. I. I.– judecător
Judecător – C. R.
Judecător – A. I.
Grefier - V. P.
Pe rol fiind pronunțarea asupra recursurilor declarate de către recurenții reclamanți M. G., K. G., recurentul pârât Orașul P., prin Primar, recurenta pârâtă . P. în contradictoriu cu intimații pârâți . Romania SA, B. Română pentru Dezvoltare-Sucursala P., împotriva sentinței civile nr. 8657, pronunțată de Judecătoria B. la data de 20 iunie 2012, în dosarul civil nr._ având ca obiect revendicare imobiliară.
La apelul nominal făcut în ședința publică la pronunțare se constată lipsa părților.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care:
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra cauzei civile de față care s-a dezbătut în fond la data de 25 iunie 2013, când părțile prezente au pus concluzii, în sensul celor consemnate în încheierea din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, iar instanța, având în vedere lipsa de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea la data de 2 iulie 2013 și apoi la data de 5 iulie 2013.
T R I B U NA L U L,
Constată că prin sentința civilă 8657/20.06.2012 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul civil_ s-a admis în parte excepția autorității de lucru judecat cu privire la calitatea de proprietari a reclamanților, s-a anulat ca netimbrată cererea reconvențională formulată de pârâta ., s-a admis în parte, astfel cum a fost precizată, cererea formulata de reclamanții M. G., K. G. în calitate de moștenitoare a defunctei M. E. în contradictoriu cu pârâții ., ., ORAȘUL P. prin PRIMAR, B. ROMÂNĂ de DEZVOLTARE si în consecință, s-a constatat că este supus ieșirii din indiviziune imobilul înscris în Cf nr._ B., nr.top._/1/a/1/2/2, s-a constatat că imobilul este comod partajabil în natură conform răspunsului la obiecțiuni din data de 17.03.2013 la raportului de expertiză întocmit de expert Perlik R., care face parte integrantă din prezenta, astfel: - lotul nr. 1, cu nr. top. nou_/1/a/1/2/2/1; -lotul nr. 2 cu nr. top. nou_/1/a/1/2/2/2, s-a constatat că este supus ieșirii din indiviziune imobilul înscris în Cf nr._, B. nr.top._/1/a/1/2/2/2, s-a dispus ieșirea din indiviziune conform răspunsului la obiecțiuni din data de 17.03.2013 la raportului de expertiză întocmit de expert Perlik R., care face parte integrantă din prezenta, astfel: - lotul nr. 1, cu nr. top. nou_/1/a/1/2/1/1/1/1/1 ; - lotul nr. 2 cu nr. top. nou_/1/a13412/1/a/1/2/1/1/1/1/2 s-a dispus comasarea terenurilor din cf. nr._, B. nr.top._/1/a/1/2/2/2 cu terenul cu nr. top. nou_/1/a/1/2/1/1/1/1/2, iar ca urmare a comasării, înscrierea în Cf a dreptului de proprietate al defunctului I. Seevaldt, s-a constatat că este supus ieșirii din indiviziune imobilul înscris în Cf nr._, B. nr.top._/1/a/1/2/1/1/1/1/2,_/1/a/1/2/2/2, s-a dispus ieșirea din indiviziune conform răspunsului la obiecțiuni din data de 17.03.2013 la raportului de expertiză întocmit de expert Perlik R., care face parte integrantă din prezenta, astfel :- lotul nr. 1, cu nr. top. nou_/1/a/1/2/1/1/1/1/2,_/1/a/1/2/2/2, totul /1; lotul nr. 2, cu nr. top. nou_/1/a/1/2/1/1/1/1/2,_/1/a/1/2/2/2, totul /2, părțile de uz comun sunt: fundațiile, zidurile, fațadele, branșamentele, s-a dispus înscrierea în Cf a dreptului de proprietate al defunctului I. Seevaldt, iar apoi a reclamanților M. G., K. G..
S-a stabilit linia de hotar dintre proprietățile părților pe aliniamentul punctelor 7010, 7011, 7011 a, 7011 b, 7011 c,7011 e, conform răspunsului la obiecțiuni din data de 17.03.2013 la raportului de expertiză întocmite de expert Perlik R., obligând pârâții să lase reclamanților în proprietate și posesie cele două loturi, respingându-se restul pretențiilor. S-a dispus obligarea pârâților să plătească reclamanților suma de 1830 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut următoarele:
Asupra imobilelor sus menționate, reclamanții M. G., K. G. în calitate de moștenitoare a defunctei M. E. au dobândit dreptul de proprietate prin efectul sentinței civile nr.1394/2002 a Judecătoriei B. (f.10-12), iar prin încheierea de cf din 11.11.2003 (f.13) s-a respins cererea de intabulare a imobilului din cf nr._ B. pe motiv că, acesta este, de fapt, înscris în cf_ B. pe care, însă, este proprietară asupra construcțiilor pârâta ..
P. urmare, pentru constatarea calității de proprietar a reclamanților, este întemeiată excepția autorității de lucru judecat, astfel că acest capăt de cerere va fi respins urmare a hotărârii de mai sus.
Din răspunsul la obiecțiuni din data de 17.03.2013 la raportul de expertiză întocmit de expert Perlik Romeon (f.207- 220, vol.II) rezultă că, imobilul este comod partajabil în natură, conform art.728 C.civ., coroborat cu art.673/9 C.pr.civ, având în vedere și cotele de proprietate ale părților dar că, pentru soluționarea litigiului, pe lângă ieșirea din indiviziune, mai trebuie efectuată și comasarea terenurilor din cf. nr._, B. nr.top._/1/a/1/2/2/2, cu terenul cu nr. top. nou_/1/a/1/2/1/1/1/1/2
De asemenea, stabilirea liniei de hotar dintre imobile va fi stabilită schiței întocmite cu ocazia răspunsului la aceleași obiecțiuni, potrivit art.584 C.civ.
Față de cele de mai sus rezultă că, cererea principală a fost admisă în parte, iar cererea reconvențională a fost anulată ca netimbrată, conform art.20 din L.nr.146/1997, față de împrejurarea că deși i s-a pus în vedere pârâtei . să timbreze cu 69.000.000 rol. (f132, vol.I), acesta nu s-a conformat dispoziției instanței, iar conform art. art.274/276 C.pr.civilă instanța de fond a dispus.
Împotriva acestei soluții au declarat recurs atât reclamanții M. G. și K. cât și pârâții Orașul P. prin Primar și ., prin reprezentant legal.
P. recursul declarat de reclamanții M. G. și K. s-a solicitat casarea sentinței civile atacate, cu consecința trimiterii spre rejudecare Judecătoriei B., iar în subsidiar, casarea cu reținere în vederea administrării de probe noi.
În motivarea recursului, recurenții reclamanți au invocat în primul rând, nulitatea hotărârii atacate, pentru nemotivarea acesteia conform dispozițiilor art. 261 alin. 1 pct. 5 C.pr.civ. O hotărâre judecătorească nemotivată încalcă oricare principiu de drept, iar lipsa oricărei motivări a hotărârii instanței de fond rezultă dintr-o simplă examinare a multiplelor dispoziții din dispozitivul hotărârii și multitudinea petitelor formulate prin precizarea acțiunii de la fila 100 a dosarului de fond. Considerentele hotărârii nu explicitează cu nimic dispozitivul hotărârii.
Alt motiv de recurs este acela că prima instanță, prin hotărârea pronunțată s-a menținut practic aceeași situație avută anterior demarării litigiului, menținând sentința civilă 1394/2002 a Judecătoriei B. pe baza căreia nu s-a putut rezolva problema intabulării dreptului de proprietate al reclamanților.
Instanța de fond nu s-a pronunțat asupra tuturor capetelor de cerere, ceea ce justifică casarea sentinței cu trimitere spre rejudecare.
În drept, recurenții reclamanți au invocat dispozițiile art. 304 pct. 9, 304 1 C.pr.civ., art. 261 alin. 1 pct. 5 C.pr.civ.
Recurenta pârâtă ., prin recursul declarat a solicitat casarea sentinței civile pronunțate și trimiterea cauzei spre rejudecare, cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea recursului declarat, recurenta arată că sentința civilă recurată este netemeinică și nelegală întrucât instanța de fond nu s-a pronunțat asupra tuturor capetelor de cerere formulate, iar hotărârea cuprinde dispoziții contradictorii, care, în mod obiectiv, sunt imposibil a fi puse în executare.
Fiind respinsă cererea de intabulare a dreptului de proprietate al reclamanților în temeiul dispozițiilor sentinței civile 1394/2002 reclamanții au formulat prezenta cerere de chemare în judecată prin care au precizat-o la data de 27.10.2004 în ceea ce privește terenul pe care erau edificate construcțiile complexului hotelier O. P., solicitând:
În ceea ce privește terenul – să se constate că reclamanții au calitatea de proprietari ai imobilului teren înscris în CF_ sub număr top_/1/a/2/10,_/1/a/2/11 și_/1/a/2/12, să se dispună dezmembrarea, readucerea terenului în CF_ B. și să se dispună intabularea dreptului de proprietate al antecesorilor reclamanților, apoi al acestora, cu titlu de moștenire.
În ceea ce privește construcțiile – să se dispună partajarea construcțiilor edificate pe terenul intabulat în CF_ sub număr top_/1/a/1/2/2 în două loturi: primul corp de clădire aflat pe terenul proprietatea reclamanților, al doilea corp de clădire pe terenul proprietatea Orașului P., să se constate dreptul reclamanților de proprietate asupra construcțiilor edificate pe terenul proprietatea lor, fără consimțământul lor, de către pârâta . P., urmând ca reclamanții să achite pârâtei contravaloarea corpului de clădire edificat pe proprietatea lor, să se dispună intabularea în cf a dreptului de proprietate asupra terenului și corpului de clădire, să fie obligați pârâții să lase în deplină proprietate și posesie terenul și corpul de clădire.
Instanța de fond a dispus ieșirea din indiviziune conform răspunsului la obiecțiuni din data de 17.03.2013 la raportului de expertiză întocmit de expert Perlik R., care face parte integrantă din prezenta, astfel :- lotul nr. 1, cu nr. top. nou_/1/a/1/2/1/1/1/1/2,_/1/a/1/2/2/2, totul /1; lotul nr. 2, cu nr. top. nou_/1/a/1/2/1/1/1/1/2,_/1/a/1/2/2/2, totul /2, părțile de uz comun sunt: fundațiile, zidurile, fațadele, branșamentele, s-a dispus înscrierea în Cf a dreptului de proprietate al defunctului I. Seevaldt, iar apoi a reclamanților M. G., K. G. și obligarea pârâților să lase în deplină proprietate și posesie cele două loturi.
Nici dispozitivul și nici considerentele sentinței civile atacate cu recurs nu conțin vreo referire la modul în care reclamanții au dobândit dreptul de proprietate asupra construcțiilor, precizându-se că s-a respins capătul de cerere prin care s-a solicitat constatarea calității de proprietari a reclamanților întrucât există autoritate de lucru judecat.
Un argument în sensul nepronunțării asupra capătului de cerere privitor la accesiune îl constituie și faptul că la termenul din data de 11.04.2012 instanța a respins cererea reclamanților de suplimentare a probatoriului cu o expertiză având ca obiect stabilirea valorii construcțiilor edificate pe terenul proprietatea sa ca nefiind utilă soluționării cauzei. Aceasta rezultă și din dispoziția de intabulare asupra construcțiilor, fără analizarea condițiilor accesiunii imobiliare artificiale, nu a stabilit dacă constructorul de este de bună sau de rea credință și nici cuantumul despăgubirii datorate acestuia de către proprietari.
În continuare, recurenta arată că sentința civilă recurată conține și alte dispoziții contradictorii și imposibil de pus în executare, deoarece nu rezultă daca terenul și construcțiile sunt comod partajabile în natură, iar din coroborarea întregului material probator rezultă partajarea în natură a imobilului nu este în nici un caz comodă, fiind obiectiv imposibilă astfel cum este trasată în prezent linia de demarcație între proprietăți, lăsarea părții de clădire în proprietatea reclamanților prezentând grave dezavantaje economice pentru ambele părți.
În drept recurenta pârâtă a invocat dispozițiile art. 304 1 C.pr.civ., art. 312 alin 3 C.pr.civ.
P. recursul declarat de recurentul pârât Orașul P. prin Primar, acesta a solicitat modificarea în tot a sentinței civile atacate în sensul respingerii cererii de chemare în judecată.
În motivarea recursului recurentul a arătat că admiterea acțiunii introductive se întemeiază pe presupusul caracter comod partajabil al imobilului în litigiu, starea de fapt fiind greșit reținută de către instanța de fond în fundamentarea soluției de admitere, deoarece, din totalul de 2372,42 mp o suprafață de 1787,42 mp este complet ocupată de construcții și spații aferente complexului hotelier, restul de 585 mp fiind liberi, iar când mai mult de 75% din imobilul în litigiu este construit, și suprafața liberă de teren este integral afectată de căile de acces la construcții, nu se poate reține caracterul comod partajabil în natură a terenului.
Recursurile declarate de reclamanți și de pârâta . au fost legal timbrate, cu taxa judiciară de timbru stabilită și pusă în vedere prin rezoluție de către președintele completului de judecată, iar la termenul din data de 14.05.2013 s-a pus în vedere și recurentului pârât Orașul P. prin Primar obligația de a achita taxă judiciară de timbru în cuantum de 900 lei în vederea judecării recursului sub sancțiunea anulării acestei căi de atac ca netimbrată.
Având în vedere că la următorul termen de judecată din data de 25.06.2013 instanța de recurs a constatat neîndeplinirea obligației stabilită în sarcina recurentului pârât Orașul P., a invocat excepția netimbrării acestui recurs și a admis excepția pentru motivele reținute în cuprinsul acestei încheieri de ședință.
Referitor la recursurile declarate de reclamanți și de pârâta . nu s-au administrat probe noi.
Examinând actele și lucrările dosarului în raport de recursurile declarate, Tribunalul reține următoarele:
Referitor la recursul declarat de pârâtul Orașu P. prin Primar, instanța având în vedere dispoziția de admitere a excepției netimbrării acestei căi de atac, în temeiul dispozițiilor art. 20 din Legea 146/1997 va anula recursul ca fiind netimbrat.
Cu privire la recursurile declarate în cauză de reclamanții M. G., K. G. și de pârâta . instanța de control judiciar le apreciază ca fiind fondate pentru următoarele considerente:
Prima critică a recurenților se referă la nemotivarea sentinței civile fapt ce conduce la nulitatea acestei sentințe.
În drept, potrivit art. 304 pct. 7 C.pr.civ. modificarea sau casarea unor hotărâri se poate cere în următoarele situații, numai pentru motive de nelegalitate: când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină sau când cuprinde motive contradictorii ori străine de natura pricinii.
În speță, este mai mult decât evident că în speță, sentința civilă atacată este nemotivată, instanța de fond nearătând nici măcar un motiv pentru a ajuns la soluția pronunțată, rezumându-se a indica temeiul de drept pentru cererea de obligare la plata cheltuielilor de judecată.
Judecătorii sunt datori să arate, în cuprinsul hotărârii, motivele de fapt și de drept în temeiul cărora și-au format convingerea, cum și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților. Obligația judecătorului de a demonstra în scris de ce s-a oprit la soluția dată, pentru ce a admis susținerile unei părți și le-a respins pe ale celeilalte, pentru ce motiv a valorificat o probă, ce normă de drept este aplicabilă și pentru ce motiv este o obligație esențială. Motivarea se face în concret, simpla afirmație că un fapt rezultă din probele dosarului constituie în realitate o nemotivare. Fără arătarea motivelor, așa cum prevede art. 261 alin. 1 pct. 5 C.pr.civ., nu se poate exercita controlul judiciar, o astfel de hotărâre face imposibilă, în cadrul recursului, a legalității și temeiniciei sale pe fond, nemotivarea hotărârii echivalând cu o necercetare a fondului pricinii.
În plus, așa cum se susține în recursul declarat de pârâta . instanța de fond nu s-a pronunțat asupra tuturor cererilor formulate de reclamanți în prezenta cauză, din dispozitiv reieșind nepronunțarea asupra cererii de constatare a dreptului de proprietate al reclamanților asupra construcțiilor edificate pe terenul proprietatea acestora în temeiul dreptului de accesiune imobiliară artificială, dispoziția de intabulare a dreptului de proprietate al recurenților reclamanți asupra construcțiilor nefiind însoțită de titlul în baza căruia s-a admis cererea de intabulare, și nici de vreo dispoziție din care să reiasă în ce măsura și dacă s-a reținut buna ori reaua credință a constructorului, și nici vreo dispoziție prin care reclamanții să fie obligați la plata contravalorii materialelor și muncii, ori a contravalorii construcției, având în vedere că, chiar reclamanții au solicitat a fi obligați la plata către constructor a contravalorii corpului de clădire edificat pe proprietatea lor.
În această situație, întrucât instanța de fond nu a cercetat fondul pricinii se impune casarea sentinței civile recurate cu trimitere spre rejudecarea și soluționarea în fond a litigiului, instanța de rejudecare urmând ca la rejudecarea litigiului în limitele tuturor cererilor formulate de reclamanți și a motivelor de fapt enunțate de aceștia, să procedeze și la evaluarea obiectului pricinii.
P. urmare, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 5 C.pr.civ. coroborate cu art. 304 pct. 7 C.pr.civ., instanța de recurs, va admite această critică formulată, și va casa sentința civilă nr. 2477/22.02.2012 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul civil_/197/2011 cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Anulează recursul declarat de recurentul pârât Orașul P., prin Primar ca netimbrat.
Admite recursurile declarate de recurenții reclamanți M. G. și K. G., de recurenta pârâtă ., prin reprezentant legal și, în consecință:
Casează sentința civilă nr. 8657/20.06.2012 pronunțată în dosarul civil_ și trimite cauza spre rejudecare Judecătoriei B..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 5 iulie 2013.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
M. I. I. C. R. A. I.
GREFIER
V. P.
Red.A.I../09.01.2014
Dact.V.P./09.01.2014
- 2 ex -
Jud. fond M. L.
| ← Cereri. Hotărâre din 10-07-2013, Tribunalul BRAŞOV | Pretenţii. Decizia nr. 1103/2013. Tribunalul BRAŞOV → |
|---|
