Anulare act. Sentința nr. 189/2015. Tribunalul BRAŞOV
| Comentarii |
|
Sentința nr. 189/2015 pronunțată de Tribunalul BRAŞOV la data de 09-11-2015 în dosarul nr. 189/2015
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR.189/S
Ședința publică de la 9 noiembrie 2015
Completul Civ. D1 compus din:
PREȘEDINTE - C. F. – judecător
Grefier – I. M.
Pe rol fiind soluționarea cererii formulată de reclamantul N. I., în contradictoriu cu pârâții A. M., V. M., T. A., B. E., PREȘMEREAN A. și C. L. DE A. A L. F. F. ZĂRNEȘTI PRIN PRIMAR, având ca obiect anulare act (DECLINAT – dosar nr._ AL JUD.ZĂRNEȘTI)
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă avocat M. M., în substituirea d-lui avocat C. I., pentru reclamant și avocat C. V. pentru pârâta Preșmerean A., lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Instanța constată că, prin întâmpinările formulate de pârâți s-au invocat mai multe excepții, însă prin prisma criteriului stabilit de art. 248 alin. 2 Cod procedură civilă, pune în discuția părților prezente excepția inadmisibilității acțiunii, invocată de pârâta P. A..
Avocatul ales al pârâtei P. A. susține excepția invocată, pentru considerentele expuse pe larg în întâmpinare.
Reprezentanta convențională a reclamantului, având cuvântul, solicită respingerea excepției, motivat de faptul că acțiunea este admisibilă și este întemeiată pe faptul că, la momentul întocmirii planului parcelar, doar pârâtul V. M. a avut cunoștință de acesta. De aceea a chemat în judecată toate părțile învecinate, întrucât acestor proprietăți le este schimbată geometria.
Instanța rămâne în pronunțare asupra excepției inadmisibilității acțiunii.
TRIBUNALUL,
Constată că prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Zărnești sub nr._, reclamantul N. I. a chemat în judecată pe pârâții A. M., V. M., T. A., B. E., PREȘMEREAN A. și C. LOCALĂ DE A. A L. F. FUNCIAR ZĂRNEȘTI, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună în principal anularea integrală a planului parcelar din zona cu denumirea toponimică „Bârsa lui B.”, întocmit de expertul A. M., privind terenurile înscrise în Titlul de proprietate nr._, sola 35 și ./1, în suprafață de 1 ha și 697 mp, iar în subsidiar anularea parțială, numai în ceea ce privește suprafețele deținute de părți și revenirea la vechiul plan parcelar, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat în esență că, prin sentința civilă nr. 1780/24.12.2008, având la bază raportul de expertiză întocmit de expertul P. R. M., Judecătoria Zărnești a constatat că reclamantul, împreună cu pârâtele T. A., B. E. și Preșmerean A., au calitatea de moștenitori legali după defunctul T. A., decedat la data de 21.01.1998, s-a constatat că masa succesorală rămasă după acesta se compune din imobilul identificat mai sus, înscris în Titlul de proprietate nr._ și s-a dispus parcelarea acestuia și atribuirea către reclamant a unui lot de 2674,25 mp, însă intabularea acestuia nu a fost posibilă, întrucât Primăria Zărnești întocmise un alt plan parcelar pentru zona respectivă, care nu corespundea cu cele stabilite prin expertiza întocmită de expertul P. R. M..
A mai arătat că planul a fost întocmit de pârâtul A. M., care nu a convocat proprietarii terenurilor din zonă, precum și că planul parcelar este greșit, întrucât nu sunt respectate limitele proprietăților existente și suprafețele acestora, fiind modificate dimensiunile parcelelor și vecinătățile acestora.
Reclamantul a arătat de asemenea că nu s-a ținut seama de vechiul plan parcelar întocmit de expertul P. R. M., care a cuprins toată sola, iar conform art. 4 ind. 1 din Ordinul nr. 634/2006, prin documentație întocmită incorect se înțelege:
a) integrarea incorectă a imobilului în sistemul rețelei geodezice de referință și ridicarea punctelor de detaliu pe bază de măsurători greșite;
b) calcule efectuate greșit;
c) neconcordanțe între detaliile topografice conținute în planul de amplasament și delimitare și cele existente pe teren;
d) serviciul incorect solicitat, raportat la situația imobilului, astfel cum rezultă din evidențele de cadastru și publicitate imobiliară;
e) neconcordanța între datele imobilului înscrise în actul de proprietate: vecinătăți, identificare cadastrală, adresa poștală și cele ale imobilului din planul de amplasament și delimitare.
În continuare, reclamantul a arătat că, potrivit art. 27 alin. 2 din același act normativ, în cazul în care suprapunerea este reală, aceasta se va soluționa pe cale amiabilă prin documentații cadastrale sau de către instanțele de judecată, astfel că la întocmirea oricărei documentații cadastrale trebuie să se țină seama atât de suprafața imobilului pentru care se întocmește documentația, cât și de suprafețele imobilelor învecinate, iar în speță, prin greșeala pârâtului A., s-a încălcat suprafața deținută de reclamant și s-a schimbat geometria terenului, ceea ce a fost de natură să îi aducă prejudicii, în sensul că nu a putu intabula și înstrăina imobilul.
În final, reclamantul a arătat că pârâtul era obligat să execute măsurătorile cu convocarea tuturor proprietarilor, iar dată fiind suprapunerea între terenul deținut de reclamant și cele deținute de ceilalți pârâți, planul parcelar este lovit de nulitate absolută.
În drept au fost invocate generic dispozițiile Ordinului nr. 634/2006 și cele ale Legii nr. 7/1996.
În probațiune au fost depuse la dosar, în copie, Titlul de proprietate nr._/2003, eliberat de C. Județeană B. pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, sentința civilă nr. 1780/2008 a Judecătoriei Zărnești, planul parcelar întocmit de pârâtul A. M., alte acte și înscrisuri.
Pârâtele T. A. și B. E. au formulat întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii și arătând în esență că toate părțile au fost de acord cu întocmirea planului parcelar, precum și că nu există motive de nulitate a acestuia.
Pârâtele au mai invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, cu motivarea că reclamantul nu invocă nici un fel de pretenții împotriva acestora.
De asemenea, au arătat că reclamantul nu a făcut dovada că a epuizat toate procedurile prevăzute de Ordinul nr. 634/2006 de care se prevalează.
Pârâtul A. M. a formulat la rândul său întâmpinare, invocând excepția lipsei calității procesuale pasive, cu motivarea că ul A. M. a formulat la rândul său întâmpinare, invocând excepția lipsei calității procesuale pasive, cu motivarea că nu are nici un raport juridic cu reclamantul, documentația tehnică de parcelare a solei 35 fiind întocmită la cererea Comisiei Locale Zărnești de aplicare a legilor fondului funciar, iar planul a fost întocmit cu luarea în considerare a titlurilor de proprietate și a fost avizat.
Pârâtul a mai arătat că planul a fost întocmit anterior pronunțării sentinței de partaj la care reclamantul face referire, precum și că lucrarea efectuată de expertul P. R. nu a fost avizată și nu a produs efecte, aceasta vizând un contur și o poziționare care nu se regăsește în planul parcelar.
În final, a arătat că măsurătorile au fost efectuate în teren, cu participarea reprezentanților Comisiei Locale Zărnești, precum și că nu avea obligația de a invita la măsurători persoanele beneficiare ale titlurilor, aceasta fiind obligația Comisiei.
Pârâta Preșmerean A. a formulat întâmpinare, invocând excepția lipsei calității sale procesuale pasive și excepția inadmisibilității acțiunii, arătând că anularea planului parcelar nu este admisibilă, întrucât parcelele cuprinse în acesta sunt proprietatea și a altor persoane decât pârâții chemați în judecată, iar anularea parțială nu poate fi dispusă întrucât modificarea dimensiunilor parcelei reclamantului ar fi de natură să atragă modificarea dimensiunilor tuturor parcelelor din planul parcelar, iar reclamantul nu are acordul tuturor proprietarilor din zonă.
Pârâta a mai arătat că reclamantul nu a depus înscrisuri din care să rezulte că expertul ar fi identificat greșit sola 35 și parcelele cadastrale ce o compun, că ar fi dimensionat greșit parcelele, iar planul a fost avizat de O.C.P.I., ceea ce înseamnă că nu există suprapuneri ale parcelelor.
În final, a arătat că reclamantul nu a făcut dovada urmării demersurilor administrative pentru o eventuală repoziționare a parcelelor și că ar fi încercat intabularea în c.f. a dreptului său de proprietate, iar o atare cerere ar fi fost respinsă.
Pârâtul V. M. a formulat de asemenea întâmpinare, invocând excepția lipsei de interes a reclamantului, cu motivarea că reclamantul nu indică în mod concret care este motivul determinant pentru care solicită anularea planului parcelar, interesul nefiind determinat, legitim, personal născut și actual, după cum prevede art. 33 C.pr.civ.
În același sens, pârâtul a arătat că reclamantul nu a depus nici un înscris în susținerea celor arătate în cererea de chemare în judecată, cu privire la pretinsa suprapunere a imobilelor, iar o atare situație ar putea fi rezolvată pe cale administrativă prin referatul de constatare a suprapunerii, sau de instanțele de judecată.
În ceea ce privește fondul cauzei, pârâtul a arătat în esență că planul parcelar a fost întocmit cu respectarea prevederilor Ordinului nr. 634/2006, care se afla în vigoare la acel moment, a fost avizat de O.C.P.I., iar reclamantul nu a făcut dovada că ar fi încercat intabularea dreptului său și că cererea i-ar fi fost respinsă.
Referitor la cererea de anularea parțială a planului, pârâtul a arătat că această cerere este inadmisibilă, întrucât consecința acestui fapt ar fi repoziționarea întregii zone.
Prin sentința civilă nr. 281/8.04.2015 a Judecătoriei Zărnești a fost admisă excepția necompetenței materiale a acestei instanțe, invocată din oficiu, și în consecință s-a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului B., cu motivarea că cererea formulată nu se încadrează în cazurile prevăzute de art. 94 C.pr.civ., fiind așadar de competența Tribunalului ca instanță cu plenitudine de competență.
Pe rolul Tribunalului B. cauza a fost înregistrată sub nr. de mai sus.
La termenul de judecată de astăzi, în temeiul prevederilor art. 248 alin. 1 C.pr.civ., instanța a pus în discuția părților excepția inadmisibilității acțiunii, în considerarea efectelor pe care această excepția le produce, astfel după cum dispune alin. 2 al aceluiași text de lege.
Analizând cu prioritate excepția invocată, Tribunalul reține următoarele:
Pârâta Preșmerean A. susține că cererea de anulare a planului parcelar nu este admisibilă, având în vedere că reclamantul nu a chemat în judecată pe toți titularii drepturilor de proprietate din zonă, așa încât operațiunea nu s-ar putea realiza fără afectarea drepturilor tuturor persoanelor care beneficiază de titluri de proprietate pentru imobilele din această zonă.
Așadar, excepția invocată de pârâtă vizează în esență lipsa coparticipării procesuale pasive obligatorii, dat fiind că, prin natura raportului juridic, judecata cauzei nu se poate realiza decât în contradictoriu cu toți titularii drepturilor de proprietate evidențiați în planul parcelar.
Această apărare este fondată, având în vedere că, potrivit art. 1 ind. 1 lit. f din Ordinul nr. 634/2006, aflat în vigoare la data întocmirii actului, planul parcelar este reprezentarea grafică a unei tarlale care conține limitele tuturor imobilelor din . din teren ce o definesc; planul parcelar se integrează în planul cadastral după recepția și atribuirea numerelor cadastrale de către oficiul teritorial.
De asemenea, din ansamblul reglementărilor cuprinse în Capitolul 11 ind. 1 al actului administrativ normativ („Procedura privind atribuirea numerelor cadastrale imobilelor din planul parcelar în vederea înscrierii în cartea funciară”) rezultă că toate operațiunile tehnice privind întocmirea planului parcelar se fac cu luarea în considerare a tuturor parcelelor cuprinse într-o . acela al integrării în planul cadastral.
În speță, planul parcelar atacat (fila 26 din dosarul Judecătoriei Zărnești) cuprinde reprezentarea grafică a mai multor imobile din tarlaua respectivă, calitatea de proprietari revenind unui număr mult mai mare de persoane decât pârâții chemați în judecată.
Soluționarea cererii de anulare, totală sau parțială (diferența dintre aceste două cereri nefiind de natură a modifica în mod esențial datele cauzei) nu poate avea loc fără chemarea în judecată a tuturor persoanelor menționate în planul parcelar, întrucât nu este admisibil ca drepturile unor persoane să fie afectate prin pronunțarea unei hotărâri judecătorești într-un litigiu în care acestea nu au calitatea de părți, mai ales în condițiile în care reclamantul invocă nereguli referitoare la poziționarea parcelelor, încălcarea limitelor proprietăților existente și a suprafețelor acestora, precum și chestiuni legate de vecinătăți.
În raport cu cele ce preced, instanța constată că în cauză nu este întrunită condiția coparticipării procesuale obligatorii, ceea ce conduce la inadmisibilitatea acțiunii.
Mai mult, în sensul inadmisibilității cererii sunt și opiniile conturate în jurisprudența recentă, potrivit cu care sunt inadmisibile acțiunile având ca obiect anularea planului parcelar, modificarea documentației cadastrale, a planurilor de amplasament și delimitare și a altor asemenea documente, având în vedere că modalitatea în care aceste operațiuni se pot realiza este aceea a refacerii documentației de către o persoană autorizată, conform Ordinului nr. 634/2006, cererea de modificare a oricărei documentații cadastrale fiind inadmisibilă.
Potrivit minutei întocmite la data de 25.11.2009 de Înalta Curte de Casație și Justiție, cu ocazia întâlnirii de practică neunitară, s-au considerat inadmisibile acțiunile având ca obiect anularea lucrărilor de cadastru, întrucât nulitatea sancționează actele juridice încheiate cu încălcarea sau neobservarea formelor legale, iar aceste înscrisuri nu îndeplinesc condițiile de valabilitate ale unui act juridic civil pentru a putea fi sancționate cu nulitatea.
Față de aceste considerente, în baza art. 1 ind. 1 lit. f și a dispozițiilor cuprinse în Capitolul 11 ind. 1 al Ordinului nr. 634/2006, aflat în vigoare la data întocmirii actului atacat, Tribunalul urmează a admite excepția inadmisibilității acțiunii, invocată de pârâta Preșmerean A., și în consecință a respinge ca inadmisibilă acțiunea civilă formulată de reclamantul N. I. în contradictoriu cu pârâții A. M., V. M., T. A., B. E., Preșmerean A. și C. Locală de aplicare a legilor fondului funciar Zărnești.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția inadmisibilității acțiunii, invocată de pârâta PREȘMEREAN A., și în consecință:
Respinge ca inadmisibilă acțiunea civilă formulată de reclamantul N. I., cu domiciliul ales în B., .. 53, la sediul profesional al avocatului C. I., în contradictoriu cu pârâții A. M., domiciliat în B., . nr. 17, ., ., domiciliat în Zărnești, .. 13 A, jud. B., T. A., domiciliată în Zărnești, .. 46, jud. B., B. E., domiciliată în Zărnești, .. 45, jud. B., PREȘMEREAN A., cu domiciliul ales în Zărnești, ., la sediul profesional al avocatului C. V., și C. LOCALĂ DE A. A L. F. FUNCIAR ZĂRNEȘTI, cu sediul în Zărnești, . nr. 1, jud. B..
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, calea de atac urmând a fi depusă la Tribunalul B..
Pronunțată în ședință publică azi, 9 noiembrie 2015.
PREȘEDINTE,Grefier,
Judecător C. F. I. M.
Red. C.F.-25.11.2015
Tehnored. I.M.-26.11.2015
9 ex
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 464/2014. Tribunalul BRAŞOV | Contestaţie la executare. Decizia nr. 686/2014. Tribunalul BRAŞOV → |
|---|
