Contestaţie la executare. Decizia nr. 1189/2015. Tribunalul BRAŞOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1189/2015 pronunțată de Tribunalul BRAŞOV la data de 27-10-2015 în dosarul nr. 1189/2015
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR._ DECIZIA CIVILĂ NR. 1189/A
Ședința publică din data de 27 octombrie 2015
Completul de judecată A9 constituit din:
PREȘEDINTE: C. D. – P. – judecător
Judecător: C. – M. R.
Grefier: V. P.
Pentru astăzi fiind amânata pronunțarea asupra apelului de fata care s-a dezbătut in ședința publica din 13.10.2015, când părțile prezente au pus concluzii potrivit celor consemnate in încheierea de ședința de la respectivul termen de judecata, încheiere care face parte integranta din prezenta hotărâre si când, având in vedere lipsa de timp pentru deliberare, instanța a amânat pronunțarea pentru data de 27.10.2015.
La apelul nominal făcut în ședința publică la pronunțare se constata lipsa parților.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care:
In urma deliberării, instanța a pronunțat hotărârea care urmează:
TRIBUNALUL
Constata ca prin Încheierea nr. 41 din 21.04.2015 pronunțata in cauza de Judecătoria F., instanța a admis contestația la executare formulată de contestatorii N. A., C. M. S. si O. A. A., în contradictoriu cu intimata B. COMERCIALA R. SA, prin mandatar . SRL și, în consecință, a anulat încheierea pronunțată în ședința camerei de consiliu din data de 14 august 2014, în dosarul nr._ al Judecătoriei F., precum si executarea silită pornită în baza încheierii mai sus amintite. Totodată, in baza disp. art. 45 alin. 1 lit. d din OUG nr. 80/2013 instanța a dispus restituirea taxei judiciare de timbru în cuantum de 1.000 lei achitată cu chitanța nr._ din 28.01.2015.
Pentru a pronunța aceasta hotărâre instanța de fond a avut in vedere ca prin contestația la executarea formulată, contestatorii N. A., C. M. S. si O. A. A. au solicitat anularea încheierii pronunțate în ședința camerei de consiliu din data de 14 august 2014, în dosarul nr._ al Judecătoriei F. si anularea executării silite pornite în baza încheierii sus amintite, dar si suspendarea executării silite până la soluționarea contestației; cu obligarea creditoarei la plata cheltuielilor ocazionate cu judecata.
Intimata a invocat excepția tardivității contestației la executare - art. 714 NCPC, iar în acest sens a arătat că, potrivit prevederilor art. 714 NCPC, cel interesat poate promova contestație la executare în termen de 15 zile de la data luării la cunoștința asupra actului contestat sau în cazul în care se contestă întreaga executare, cum este cazul prezentei spețe, în termen de 15 zile de la data la care contestatorul a luat la cunoștință despre primul act de executare silita, iar in speța, contestația s-a depus la grefa instanței la data de 02.12.2014, astfel, având în vedere faptul că prin cererea de chemare în judecată se contestă întreaga executare ce constituie obiectul dosarului execuțional nr. 427/2014 al B. CORSATE A. A. și că primul act de executare emis de către executorul judecătoresc față de cele trei contestatoare a fost înștiințarea colectivă emisă la data de 09.10.2014, în temeiul art. 687 alin. 2 NCPC, a fost depășit termenul legal de 15 zile (de la data comunicării primului act de executare).
Instanța de fond a reținut ca la data de 19.06.2008, între B. C. R. S.A, în calitate de creditoare și N. D., în calitate de debitor, s-a încheiat Contractul de credit nr._/19.06.2008, prin care debitorul a beneficiat de un credit în cuantum de 6.500 Euro.
P. încheierea camerei de consiliu din data de 14 august 2014 pronunțată de Judecătoria F. în dosarul nr._ s-a admis cererea formulată de petentul B. Corsate A.-A. și, în consecință, s-a încuviințat executarea silită în temeiul titlului executoriu constând în Contractul de credit nr._/19.06.2008, la cererea creditoarei B. C. R. S.A., prin mandatar . SRL București, împotriva debitorului N. D., pentru recuperarea creanței de 6551,58 Euro și cheltuielilor de executare silită.
Conform copiei certificatului de deces (fila 6), N. D. a decedat la data de 8 iulie 2012, executarea fiind deci pornită împotriva unei persoane decedate care la momentul declanșării procedurii de executare nu mai avea capacitate de folosință, toate actele de procedură efectuate după decesul acestuia fiind deci lovite de nulitate absolută. Contestatorii sunt succesorii debitorului decedat iar succesiunea după acest defunct nu a fost încă dezbătută. Chiar dacă nu din vina intimatei s-a declanșat procedura executării silite (această împrejurare nefiind adusă la cunoștința acesteia și nici a B.) în condițiile arătate aceasta nu poate continua, fiind lovită de nulitate absolută. Este necesar a fi dezbătută succesiunea defunctului, să se stabilească moștenitorii acceptanți.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel intimata creditoare BCR SA, solicitând admiterea acestuia si schimbarea in tot a sentinței atacate, in sensul respingerii contestației la executare. Cu cheltuieli de judecata.
In motivarea apelului apelanta a arătat ca soluția de admitere a contestației si de anulare a executării silite nu a fost motivata cu respectarea rigorilor procedurale, iar instanța de fond nu s-a pronunțat asupra excepțiilor invocate la fond de către intimata, respectiv excepția de netimbrare si de tardivitate.
Referitor la excepția de netimbrare apelanta a arătat ca potrivit art. 10 alin. 1, 2 si 3 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru ”în materia executării silite, următoarele cereri se taxează astfel: alin. 2 - în cazul contestației la executarea silită, taxa se calculează la valoarea bunurilor a căror urmărire se contestă sau la valoarea debitului urmărit, când acest debit este mai mic decât valoarea bunurilor urmărite. Taxa aferentă acestei contestații nu poate depăși suma de 1.000 lei, indiferent de valoarea contestată. În cazul în care obiectul executării silite nu este evaluabil în bani, contestația la executare se taxează cu 100 lei; alin. 3 - în cazul în care prin contestația la executare silită se invocă, în condițiile art. 712 alin. (2) din Codul de procedură civila, și motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului, taxa de timbru se stabilește potrivit art. 3 alin. (1)". Pe de alta parte, art. 33 din același act normativ statuează faptul că taxele de timbru se achită anticipat.
Apelanta a arătat ca atâta vreme cat contestatoarele nu și-au îndeplinit obligația legală de a timbra corespunzător contestația la executare, intimata a solicitat să se dispună aplicarea dispozițiilor art. 33 din O.U.G. nr. 80/2013 coroborat cu art. 200 alin. 2 NCPC, respectiv să se anuleze cererea de chemare in judecata ca netimbrată, ceea ce instanța de fond nu a făcut.
Referitor la excepția tardivității contestației la executare apelanta a arătat că, potrivit prevederilor art. 714 NCPC, cel interesat poate promova contestație la executare în termen de 15 zile de la data luării la cunoștința asupra actului contestat sau în cazul în care se contestă întreaga executare, cum este cazul prezentei spețe, în termen de 15 zile de la data la care contestatorul a luat la cunoștință despre primul act de executare silita. Potrivit informațiilor extrase de pe portalul instanțelor, cele trei contestatoare au depus prezenta contestație la grefa instanței la data de 02.12.2014, astfel, având în vedere faptul că prin cererea de chemare în judecată se contestă întreaga executare ce constituie obiectul dosarului execuțional nr. 427/2014 al B. CORSATE A. A. și că primul act de executare emis de către executorul judecătoresc față de cele trei contestatoare a fost înștiințarea colectivă emisă la data de 09.10.2014, în temeiul art. 687 alin. 2 NCPC, instanța de fond trebuia să constate faptul că s-a depășit termenul legal de 15 zile (de la data comunicării primului act de executare), pentru formularea contestației la executare și în consecința sa respingă contestației ca fiind tardiv formulată.
Pe fondul cauzei, apelanta a arătat in esența ca instanța de fond a lipsit de eficienta momentul si împrejurările in care creditoarea apelanta a luat la cunoștința despre decesul debitorului, dar si momentul de la care acest deces a devenit opozabil creditoarei si executorului judecătoresc.
Apelanta a arătat că, la momentul promovării cererii de executare silita și respectiv la momentul încuviințării executării, nici creditoarea BCR SA si nici executorul judecătoresc nu aveau cunoștință despre decesul debitorului N. D., această împrejurare nefiind comunicată de către moștenitorii acestuia, astfel în atare împrejurări, nu se poate vorbi despre nulitatea încheierii de încuviințare, motivat de decesul debitorului, cât timp creditoarea și organul de executare nu au avut cunoștința despre acest fapt și au procedat la punerea în executare a titlului, potrivit dispozițiilor cuprinse în acesta. Ulterior, pe parcursul derulării procedurii de executare silita, executorul luând la cunoștința despre decesul debitorului N. D., a procedat de îndată potrivit dispozițiilor art. 686 si 687 NCPC, respectiv a identificat moștenitorii debitorului defunct și a continuat executarea prin întocmirea actelor de executare în raport de aceștia.
Apelanta a mai arătat că obligația de plată derivată din contractul de credit este o obligație de natură patrimonială, transmisibilă moștenitorilor în condițiile legii, iar această obligație nu încetează de drept la moartea titularului ei, ci se transmite către moștenitorii acestuia. Chiar și codul de procedură civilă la art. 686 - 687 prevede în mod expres procedura ce trebuie urmată în caz de deces al debitorului și respectiv pentru continuarea executării față de moștenitorii acestuia. P. urmare, nu se poate vorbi despre o lipsa a capacității procesuale de folosința și o lipsa a capacității procesuale a debitorului N. D.. Atâta timp cât decesul debitorului nu a fost adus la cunoștința creditoarei BCR SA, aceasta împrejurare nu îi poate fi opozabilă, iar actele de executare îndeplinite până la momentul luării la cunoștința asupra acestei stări de fapt rămân perfect valabile, iar actele de executare îndeplinite ulterior decesului debitorului s-au efectuat de executor față de moștenitorii acestuia, care s-au subrogat în drepturile si obligațiile antecesorului lor.
Apelanta a arătata ca atâta vreme cat nu exista nicio dispoziție legala care sa oblige pe creditor sau pe executor ca, înainte de declanșarea procedurii execuționale, sa verifice daca debitorul mai este in viata, creditoarea nu poate fi afectata de consecințele acestui deces.
Apelanta a arătat ca in mod nelegal actele efectuate direct fata de moștenitori au fost anulate cu motivarea ca acestea au fost efectuate fata de o persoana lipsita de capacitate de folosința.
Apelanta a arătat că toate actele de executare întocmite de executorul judecătoresc in dosarul execuțional nr. 427/2014 al B. CORSAJE A. A. au fost emise de organul de executare cu respectarea condițiilor de fond și de formă prevăzute de art. 655, 656, 663-669 si 687 NCPC, astfel că este exclusă nulitatea acestora.
Apelanta a arătat că nulitatea este o sancțiune ce intervine în cazul în care s-au nesocotit una sau mai multe cerințe imperative, prevăzute de lege, anterior sau concomitent întocmirii actului anulabil. Pentru a opera această sancțiune este necesară întrunirea cumulativa a 3 condiții: cu prilejul întocmirii unui act juridic să se fi încălcat una sau mai multe cerințe imperative prevăzute de lege, prin actul juridic încheiat cu încălcarea condițiilor legale să se fi cauzat părții o vătămare (ce trebuie dovedita de partea respectivă), vătămarea cauzată părții să nu poată fi înlăturată în alt mod decât prin anularea actului juridic încheiat cu nesocotirea dispozițiilor legale, însă în cazul de față contestatoarele nu au dovedit îndeplinirea cumulativa a celor 3 condiții si nu arată în nici un fel motivele de nelegalitate ale actelor de executare a căror nulitate o solicita.
Or, a arătat apelanta, niciuna dintre cauzele de mai sus nu si-a verificat existenta in speța.
Apelul a fost legal timbrat.
Contestatorii intimați au formulat întâmpinare in cauza (fila 19) prin care au solicitat respingerea apelului ca nefondat.
Intimații au arătat ca soluția instanței de fond este temeinica si legala si trebuie menținuta având in vedere data la care a intervenit decesul debitorului in raport de data demarării executării silite. Intimații au arătat ca in mod cert creditoarea știa de intervenirea decesului deoarece in decursul celor doi ani de zile si pana la demararea procedurii practica este aceea ca banca trimite notificări si invitații.
Intimații au arătat ca in urma aflării împrejurării ca a intervenit decesul trebuia demarata o noua procedura direct fata de moștenitori, fata de disp. art. 686 Cod procedura civila, dispoziții care nu au fost respectate de către creditoare.
In ceea ce privește cele doua excepții, intimații au arătat ca excepția de netimbrare este vădit nefondata câta vreme contestatorii au achitat taxa judiciara de timbru stabilita de instanța, acest fapt rezultând din chiar dispoziția de restituire cuprinsa in hotărâre.
In ceea ce privește excepția tardivității, intimații au arata ca si aceasta este nefondata. Aceștia au arata ca au aflat despre actele de executare silita la data de 17.11.2014, dovada fiind in acest sens plicul expediat in acest scop de către executorul judecătoresc, iar contestația a fost introdusa la data de 2 decembrie 2014, deci in termenul de 15 zile. Intimații au arătat ca nu poate fi avuta in vedere înștiințarea colectiva din 9 octombrie 2014 deoarece aceasta nu a fost nominala.
Apelanta a formulat răspuns la întâmpinare (fila 31) si a solicitat înlăturarea apărărilor intimaților si luarea in considerare a criticilor formulate de aceasta.
Analizând apelul declarat prin raportare la motivele invocate tribunalul constata ca acesta este nefondat.
Tribunalul retine starea de fapt necontestata potrivit cu care la data de 19.06.2008, între B. C. R. S.A, în calitate de creditoare și N. D., în calitate de debitor, s-a încheiat Contractul de credit nr._/19.06.2008, prin care debitorul a beneficiat de un credit în cuantum de 6.500 Euro.
P. încheierea camerei de consiliu din data de 14 august 2014 pronunțată de Judecătoria F. în dosarul nr._ s-a admis cererea formulată de petentul B. Corșate A.-A. și, în consecință, s-a încuviințat executarea silită în temeiul titlului executoriu constând în Contractul de credit nr._/19.06.2008, la cererea creditoarei B. C. R. S.A., prin mandatar . SRL București, împotriva debitorului N. D., pentru recuperarea creanței de 6551,58 Euro și cheltuielilor de executare silită.
Cererea de executare silita a fost redactata la data de 17.07.2014 si înregistrata pe rolul B. Corșate A. A. pana in data de 3 august 2014.
Astfel cum rezulta din copia certificatului de deces depus la dosarul de fond la fila 6, N. D. a decedat la data de 8 iulie 2012, executarea fiind deci pornită împotriva unei persoane decedate la momentul declanșării procedurii de executare.
Pentru acest motiv, contestatorii N. A., C. M. S. si O. A. A., succesorii defunctului, au formulat contestație la executare, pe care au înregistrat-o la data de 02.12.2014.
In ceea ce privește excepția de netimbrare, invocata de apelanta, tribunalul constata ca aceasta este nefondata deoarece deși este adevărat ca cererea de chemare in judecata nu a fost însoțita de dovada achitării taxei judiciare de timbru, instanța a omis sa pună in vedere contestatorilor sa se achite de aceasta obligație pana la primul termen de judecata. Or, in lipsa acestei dispoziții, instanța n-ar fi putut aplica sancțiunea anularii cererii.
Pe de alta parte, pentru cel de-al doilea termen de judecata instanța a pus in vedere contestatorilor sa facă dovada timbrajului, iar aceștia s-au conformat, depunând la dosar in acest sens taxa judiciara de timbru in cuantum de 1.000 lei – fila 45 dosar fond, taxa maxima care ar fi putut fi pretinsa pentru promovarea unei contestații la executare.
Încălcarea dispoziției care prevede ca taxele judiciare se achita anticipat nu atrage automat sancțiunea anularii cererii, iar acest lucru rezulta din interpretarea coroborata a disp. art. 197 Cod procedura civila, potrivit cu care […] netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată, în condițiile legii si a disp. art. 33 alin. 2 din OUG nr. 80/2013, care arata ca daca cererea de chemare in judecata este netimbrata sau insuficient timbrata, reclamantului i se pune in vedere, in condițiile art. 200 alin. (2) teza I din Codul de procedura civila, obligația de a timbra cererea in cuantumul stabilit de instanța si de a transmite instanței dovada achitării taxei judiciare de timbru, in termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanței. […].
In ceea ce privește excepția tardivității contestației, tribunalul retine ca si aceasta este nefondata.
Contestația la executare a fost înregistrata la data de 2 decembrie 2014.
In urma obținerii certificatului de moștenitor de către executorul judecătoresc, acesta a emis o înștiințarea colectiva la data de 13.11.2014, pe numele contestatorilor intimați de fata, înștiințare care a ajuns la destinatari in data de 17.11.2014, potrivit dovezilor de la dosar, iar fata de acest moment, contestația a fost introdusa in termenul de 15 zile prevăzut de lege.
Tribunalul retine ca din copia dosarului execuțional atașat dosarului de fond nu rezulta ca anterior aceste înștiințări contestatorilor li s-ar fi comunicat existenta executării silite.
D. urmare, neexistând nici un temei pentru care sa se aprecieze ca termenul de 15 zile pentru formularea contestației ar curge de alt moment decât data de 17.11.2014, tribunalul constata ca cererea de chemare in judecata a fost promovata in termen si ca excepția tardivității este neîntemeiata.
Raportat la aceasta soluție, împrejurarea ca instanța de fond a lăsat nesoluționata aceasta excepție nu mai prezintă relevanta, câta vreme soluția nu mai poate fi afectata de aceasta împrejurare. Pe de alta parte, dispozițiile procedurale prevăd sancțiunea anularii hotărârii instanței de fond in situația in care aceasta nu soluționează fondul pricinii, nicidecum in situația in care lasă nesoluționata o excepție care se dovedește neîntemeiata.
Pe fond, tribunalul retine urmatoarele:
Dispozițiile art. 686 Cod procedura civila reglementează cazurile in care in mod imperativ este interzisa executarea silita, acestea arătând:
(1) Dacă debitorul moare înainte de sesizarea executorului judecătoresc, nicio executare silită nu poate fi pornită, iar dacă moare după ce aceasta a fost pornită, ea nu poate fi continuată cât timp moștenirea nu a fost acceptată de către cei chemați la moștenire sau, în lipsă, cât timp nu a fost numit, în condițiile legii, un curator al succesiunii ori, după caz, un curator special pentru executare, în condițiile art. 58.
(2) În cazul în care creditorul sau executorul judecătoresc ia cunoștință, în orice mod, de faptul că debitorul a decedat, acesta este obligat să solicite de îndată camerei notarilor publici în a cărei circumscripție a avut ultimul domiciliu defunctul să facă mențiune în registrul special prevăzut de lege despre începerea executării silite și să îi elibereze un certificat din care să rezulte dacă moștenirea debitorului a fost sau nu dezbătută, iar în caz afirmativ, care sunt persoanele care au calitatea de moștenitori, precum și faptul dacă până la acceptarea moștenirii de către cel puțin unul dintre succesibili a fost sau nu numit un curator al succesiunii.
(3) În cazul în care se constată că moștenirea nu a fost dezbătută sau, după caz, acceptată, creditorul sau executorul judecătoresc poate cere camerei notarilor publici în a cărei circumscripție a avut ultimul domiciliu defunctul sau, după caz, notarului public deja sesizat întocmirea inventarului succesiunii sau desemnarea unei persoane în acest scop.
D. urmare, textul mai sus redat stabilește fără excepție, că este interzisă executarea silită împotriva unui debitor care a decedat anterior demarării procedurii execuționale, neavând nicio relevanță dacă creditoarea sau executorul au știut sau când au luat cunoștință despre intervenirea decesului.
Din aceasta perspectiva apărarea apelantei intimate este lipsită de relevanță, fiind evident că potrivit textului mai sus, eroarea in care s-ar afla creditoarea sau executorul nu înlătură interdicția de începere a executării silite.
Mai mult, textul redat anterior arata in mod clar ca după aflarea împrejurării ca a intervenit decesul debitorului – indiferent când se întâmpla acest lucru - creditorul trebuie sa ia masuri pentru identificarea moștenitorilor, in scopul inventarierii masei succesorale si demarării procedurii execuționale împotriva acestora, nicidecum împotriva antecesorului lor.
De altfel textul mai sus redat interzice continuarea executării împotriva moștenitorilor chiar si in situația in care decesul debitorului ar fi intervenit după demararea procedurii, câta vreme nu exista dovada ca pretinșii moștenitori ar fi acceptat succesiunea.
D. urmare este fără dubiu ca prin demararea procedurii execuționale împotriva debitorului N. D. in august 2014, la mai bine de doi ani de zile de la decesul acestuia, s-au încălcat flagrant dispozițiile imperative ale art. 686 Cod procedura civila, situație fata de care soluția care se impune este cea adoptata de către instanța de fond, anume anularea executării silite.
Interdicția expresa si imperativa reglementata de textul mai sus redat atrage sancțiunea nulității absolute in situația încălcării lui, iar aceasta sancțiune rezulta din coroborarea cu disp. art. 56 Noul Cod de procedura civila, text care stabilește expres ca (1) Poate fi parte în judecată orice persoană care are folosința drepturilor civile. (2) […] (3) Lipsa capacității procesuale de folosință poate fi invocată în orice stare a procesului. Actele de procedură îndeplinite de cel care nu are capacitate de folosință sunt lovite de nulitate absolută.
Nulitatea este sancțiunea care lovește actele de procedura efectuate cu încălcarea dispozițiilor legale imperative in vigoare la data întocmirii lor. Or, la data demarării executării silite erau in vigoare dispozițiile imperative ale art. 686 Cod procedura civila care interziceau demararea executării silite împotriva unei persoane decedate.
D. urmare, in mod corect instanța de fond a anulat întreaga executare silita demarata împotriva debitorului decedat, inclusiv încheierea de încuviințare a acesteia.
Pentru toate aceste motive tribunalul apreciază ca apelul este neîntemeiat si, in temeiul art. 480 alin. 1 Cod procedura civila, urmează sa fie respins, cu consecința menținerii sentinței atacate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul declarat de apelanta B. COMERCIALA R. SA, cu sediul social în București, .. 5, sector 3, în contradictoriu cu intimații N. A., C. M. S., O. A. A., toți cu domiciliile alese la sediul avocatului D. C. G. din F., ., ., jud. B., împotriva Încheierii nr. 41 din 21.04.2015 pronunțată în cauză de Judecătoria F., pe care o menține.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 27 octombrie 2015.
PREȘEDINTE,JUDECĂTOR,
C. D. - POPCRISTINA – M. R.
GREFIER,
V. P.
Red.C.D.P/01.2016
Judecător fond: Boștean O. M. L.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 1071/2015. Tribunalul... | Contestaţie la executare. Decizia nr. 445/2015. Tribunalul BRAŞOV → |
|---|
