Contestaţie la executare. Decizia nr. 1046/2013. Tribunalul BRAŞOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1046/2013 pronunțată de Tribunalul BRAŞOV la data de 18-09-2013 în dosarul nr. 1046/2013
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 1046/R
Ședința publică din data de 18.09.2013
Completul constituit din:
PREȘEDINTE P. M.
JUDECĂTOR A. B.
JUDECĂTOR L. S.
GREFIER L. P.
Pe rol fiind judecarea recursului civil formulat de recurenta contestatoare M. A. L. în contradictoriu cu intimatele C. Națională de Asigurări de Sănătate, C. de Asigurări de Sănătate a județului B., prin reprezentant legal și Administrația Finanțelor P. a M. B., prin reprezentant legal, împotriva Sentinței Civile numărul 5102/25.03.2013 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._, având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică, pe lista de amânări fără discuții, se prezintă recurenta contestatoare prin mandatar L. L. E., lipsă fiind intimatele.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință.
Cercetând actele și lucrările dosarului, instanța constată că la dosarul cauzei, prin serviciul de registratură al instanței, intimata Administrația Finanțelor P. a M. B., prin reprezentant legal, a depus o notă de ședință în care prezintă punctul de vedere cu privire la excepția nulității cererii de recurs și la motivele de recurs.
Tribunalul, în temeiul art. 86 C.proc.civ. coroborat cu art. 316 C.proc.civ., comunică un exemplar al notei de ședință depusă la dosarul cauzei de intimata Administrația Finanțelor P. a M. B. către mandatarul părții recurente.
Mandatarul părții recurente arată că nu solicită acordarea unui termen pentru studierea înscrisului comunicat astăzi, în ședință publică.
Tribunalul, față de dispozițiile art. 126 C.pr.civ., apreciind că pricina nu se află în stare de amânare fără a comporta discuții, dispune lăsarea acesteia la ordinea listei de ședință.
La apelul nominal făcut în ședință publică, pe lista la ordine, se prezintă recurenta contestatoare prin mandatara L. L. E., lipsă fiind intimații.
Tribunalul, față de dispozițiile art. 137 alin.1 coroborat cu art. 316 din Cod procedură civilă pune în discuția părții prezente excepția nulității cererii de recurs.
Recurenta M. A. L., reprezentată convențional de mandatar L. L. E. arată că procedura de comunicare a sentinței civile numărul 5102/25.03.2013 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._ s-a realizat prin afisare la ușa instanței și că nu a primit acestă sentință.
Arată că în apropierea imobilului părții pe care o reprezintă sunt foarte multe spații comerciale și este posibil ca, datorită acestei împrejurări, sentința civilă comunicată să se fi rătăcit.
Mai arată că motive de recurs le-a conceput în baza soluției ședinței de judicată publicată pe portalul Judecătoriei B. .
Față de actele și lucrările dosarului, instanța rămâne în pronunțare cu privire la excepția nulității cererii de recurs.
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra cererii de recurs de față, constată că, prin sentința civilă nr. 5102/25.03.2013, Judecătoria B. a hotărât următoarele:
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatei C. de Asigurări de Sănătate a județului B., invocată de aceasta prin întâmpinare.
Respinge acțiunea având ca obiect „contestație la executare” formulată de contestatoarea M. A. L. în contradictoriu cu intimata C. de Asigurări de Sănătate a județului B., ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Respinge acțiunea având ca obiect „contestație la executare” formulată de contestatoarea M. A. L. în contradictoriu cu intimatul Ministerul Finanțelor P. – prin Agenția Națională de Administrare Fiscală - Administrația Finanțelor P. a județului B..
Respinge cererea contestatoarei de obligare a intimatelor la plata cheltuielilor de judecată.
La adoptarea acestei soluții, instanța de fond a reținut că obiectul cererii de chemare în judecată îl constituie anularea obligației de plată a penalităților, dobânzilor și majorărilor aplicate abuziv în valoare de 6.871 lei, astfel cum acestea au fost menționate în somația pentru executare silită cu titlu executoriu nr._/17.01.2013.
Actele de executare a căror anulare o solicită contestatoarea au fost emise de către intimatul Ministerul Finanțelor P. – Agenția Națională de Administrare Fiscală – Administrația Finanțelor P. a județului B..
De asemenea, instanța va avea în vedere și dispozițiile art. 5 alin. 10 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 125/2011 pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind codul fiscal,care stabilesc că „ pentru litigiile având ca obiect contestațiile la executarea silită sau contestațiile împotriva actelor prin care se dispun și se duc la îndeplinire măsurile asigurătorii, precum și în cazul litigiilor ce privesc procedurile de insolvență, aferente creanțelor prevăzute la alin. (4), Agenția Națională de Administrare Fiscală se subrogă în toate drepturile și obligațiile procesuale caselor de asigurări sociale și dobândește calitatea procesuală a acestora, începând cu data de 1 iulie 2012, în toate procesele și cererile aflate pe rolul instanțelor judecătorești, indiferent de faza de judecată”.
Având în vedere cele mai sus menționate instanța apreciază excepția invocată ca fiind întemeiată și, în consecință, a admis-o și a respins acțiunea formulată de către contestatoarea M. A. L. în contradictoriu cu intimata C. de Asigurări de Sănătate a județului B..
În ceea ce privește fondul cauzei, Judecătoria B. a constatat că, prin acțiunea formulată contestatoarea a solicitat anularea obligației de plată a penalităților, dobânzilor și majorărilor aplicate abuziv în valoare de 6.871 lei, astfel cum acestea au fost menționate în somația pentru executare silită cu titlu executoriu nr._/17.01.2013.
Contestatoarea arată că intimata C. de Asigurări de Sănătate a județului B. a difuzat pe internet o listă cu persoanele restante la plata asigurărilor de sănătate, printre care se regăsea și ea. Ca urmare a acestui anunț, contestatoarea a înțeles să achite integral sumele restante, fără a achita însă majorările, dobânzile și penalitățile aplicate. În data de 19.06.2012 contestatoarea a achitat și suma de 1.215 lei, sumă stabilită în baza deciziei de impunere nr._/2012. În aceeași decizie se solicitau și majorări, dobânzi și penalități în valoare de 6.871 lei, pe care însă nu a fost de acord să le achite. Împotriva acestei decizii de impunere contestatoarea arată că a formulat sesizare pentru aplicarea abuzivă deoarece intimata C. de Asigurări de Sănătate a județului B. nu i-a adus la cunoștință niciodată obligațiile pe care le are.
Instanța nu poate reține susținerile contestatoarei potrivit cu care nu i s-a comunicat decizia de impunere nr._/2012, prin care i se stabileau obligații de plată constând în majorări, dobânzi și penalități câtă vreme arată chiar în contestația formulată că în data de 19.06.2012 a achitat suma de 1.215 lei în baza acestei decizii de impunere. De altfel, la fila 24 din dosar intimatul Ministerul Finanțelor P. – Agenția Națională de Administrare Fiscală – Administrația Finanțelor P. a județului B. a făcut dovada comunicării către contestatoare a deciziei de impunere nr._/05.06.2012.
Având în vedere cele mai sus menționate instanța apreciază decizia de impunere nr._/05.06.2012 a fost comunicată contestatoarei în conformitate cu dispozițiile art. 44 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003.
De asemenea, instanța reține că titlul executoriu și somația au fost emise cu respectarea dispozițiilor legale, respectiv ale dispozițiilor art. 45 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003, în baza unei titlu de creanță care nu a fost desființat printr-o hotărâre judecătorească definitivă.
Pentru motivele mai sus invocate instanța a apreciat cererea formulată de către contestatoare ca fiind neîntemeiată și, în consecință a respins-o.
În baza dispozițiilor art.274 cod procedură civilă instanța, reținând culpa procesuală a contestatoarei, a respins și cererea acesteia de obligare a intimatelor la plata cheltuielilor de judecată.
Împotriva sentinței civile nr. 5120/25.03.2013 pronunțată de Judecătoria B., contestatoarea M. A. L. a exercitata, la data de 23.04.2013, calea de atac a recursului, fără a indica și motivele pe care aceasta se întemeiază, precizând că memoriul cuprinzând motivele de recurs va fi formulat după data la care îi va fi comunicată hotărâre recurată.
La data de 19.06.2013, partea menționată a depus la dosarul cauzei memoriul ce cuprinde motivele pe care se întemeiază cererea de exercitare a căii de atac, în cuprinsul căruia a arătat, în esență, că a achitat în avans obligațiile de plată pe care le avea față de C. de Sănătate a județului B., însă această instituție nu a operat în evidențele proprii plata astfel efectuată.În aceste condiții, ea nu poate fi obligată la plata unor penalități de întârziere, întrucât culpa nu îi aparține ei, ci instituției mai sus menționate.
De asemenea, în motivarea cererii de recurs, recurenta a susținut că, în situația în care C. de Asigurări de Sănătate a județului B. a modificat baza de calcul a contribuțiilor datorate, era obligată să procedeze la emiterea unei noi decizii, pe care trebuia să i-o comunice, or această instituție nu a procedat în acest fel, motiv pentru care nu era în drept să procedeze la calcularea de penalități și majorări de întârziere.
Pentru aceste considerente, recurenta a susținut în motivarea cererii de exercitare a căii de atac că este nelegală și decizia de transfer către Administrația Finanțelor P. a județului B. a pretinselor datorii pe care le are față de C. de Asigurări de Sănătate a județului B..
Recurenta a fundamentat în drept cererea de recurs pe care a formulat-o pe dispozițiile cuprinse în art. 299-316 din Codul de procedură civilă.
La termenul de judecată de astăzi, instanța, din oficiu, pentru motivele indicate în practicaua deciziei, a invocat excepția de nulitate a cererii de recurs.
Judecând cu prioritate această excepție absolută și dirimantă ce face de prisos în tot cercetarea în fond a pricinii, conform art.137 alin.(1) din Codul de procedură civilă, aplicabile și în calea de atac a recursului potrivit art. 316 din actul normativ menționat, instanța de recurs reține următoarele:
Conform art. 302 indice 1 alin (1) lit. C din codul de procedură civilă, cererea de recurs trebuie să cuprindă, sub sancțiunea nulității, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea acestora sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat .
Art. 303 alin(1) din același act normativ dispune că recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs, iar art. 306 alin (1) din codul de procedură civilă statuează că recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal.
Potrivit art. 301 teza I Cod procedură civilă, termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel. Acest text de lege face aplicația regulii generale înscrise în art. 102 alin. (1) Cod procedură civilă, potrivit căreia termenele încep să curgă de la comunicarea actelor de procedură, dacă legea nu dispune altfel .
Așadar, termenul de recurs de drept comun – aplicabil în speța de față – este de 15 zile și curge de la data comunicării hotărârii . De asemenea, se reține că, în conformitate cu dispozițiile legale mai sus menționate, și motivarea cererii de recurs trebuie să se facă în termen de 15 zile, calculat de la data comunicării hotărârii recurate.
Din dovada de primire și procesul – verbal de comunicare, aflat la fila 47 din dosarul primei instanțe, rezultă că recurentei i-a fost comunicată sentința civilă nr. 5102/25.03.2013 a Judecătoriei B. la data de 02.05.2013, astfel că, potrivit prevederilor legale precitate, aceasta trebuia să indice motivele pe care se întemeiază cererea de recurs pe care a promovat-o în termen de 15 zile, calculat de al data mai sus arătată. Or, partea menționată nu a îndeplinit această obligației .
Raportat la considerentele ce preced, tribunalul reține ca fiind întemeiată excepția pe care a invocat- o din oficiu, astfel că, în temeiul art. 137 alin(1) coroborat cu dispozițiile legale menționate, o va admite și, pe cale de consecință, va constata nulitatea cererii de recurs supusă judecății.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite excepția de nulitate a cererii de recurs, invocată din oficiu, și în consecință:
Constată nulitatea cererii de recurs formulată de recurenta M. A. L., reprezentată convențional de mandatar L. L. E., în contradictoriu cu intimații C. Națională de Asigurări de Sănătate, C. de Asigurări de Sănătate a județului B., prin reprezentant legal, Administrația Finanțelor P. a M. B., împotriva sentinței civile numărul 5102/25.03.2013 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._ .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 18.09.2013.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
P. M. A. B. L. S.
GREFIER
L. P.
RED. L.S./04.10.2013
Tehnored. L.P./ 07.10.2013
2 ex.
Judecător fond C. A. C./Judecătoria B.
| ← Pretenţii. Decizia nr. 497/2014. Tribunalul BRAŞOV | Acţiune în constatare. Decizia nr. 1052/2013. Tribunalul BRAŞOV → |
|---|
