Contestaţie la executare. Decizia nr. 238/2013. Tribunalul BRAŞOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 238/2013 pronunțată de Tribunalul BRAŞOV la data de 19-02-2013 în dosarul nr. 238/2013
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 238/R DOSAR NR._
Ședința publică din 19 februarie 2013
Completul de judecată R5 compus din:
PREȘEDINTE – A. I.– JUDECĂTOR
JUDECĂTOR – M. I. I.
JUDECĂTOR – C. R.
GREFIER - V. P.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de către recurentul contestator W. E. în contradictoriu cu intimata Administrația Finanțelor P. a M. B. împotriva sentinței civile nr. 137 pronunțată la data de 16.01.2012 de Judecătoria B. în dosarul civil nr._, având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică la pronunțare se constată lipsa părților.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care:
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra cauzei civile de față care s-a dezbătut în fond la data de 5 februarie 2013, când părțile prezente au pus concluzii, în sensul celor consemnate în încheierea din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, iar instanța, având în vedere lipsa de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea la data de 12 februarie 2013 și apoi pentru data de 19 februarie 2013.
T R I B U NA L U L:
Asupra recursului civil de față:
Constată că, prin sentința civilă nr. 137/16.01.2012 pronunțată în dosarul civil nr._, Judecătoria B.:
A respins contestația la executare formulată de contestatorul W. E. în contradictoriu cu intimata Administrația Finanțelor P. a M. B., ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut că,
Pe calea contestației la executare contestatorul W. E. a solicitat anularea titlului executoriu nr._/62/2010 din 28.03.2011și a somației nr._/15.06.2011 emise de intimata ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR P. B. invocând omisiuni în ceea ce privește conținutul actelor de executare emise împotriva sa, iar pe de altă parte, netemeinicia amenzii aplicate prin încheierea de ședință din data de 28.03.2011 pronunțată în dosarul civil nr._/62/2010 și lipsa caracterului cert al creanței cuprinse în titlul executoriu.
Cu privire la conținutul actelor de executare emise împotriva sa:
Contestatorul arată că actele de executare au fost emise cu încălcarea dispozițiilor art. 43 din codul de procedură fiscală.
Analizând cuprinsul acestor înscrisuri instanța a reținut că somația emisă are ca obiect executarea silită a contestatorului W. E. pentru recuperarea sumelor datorate de aceasta cu titlu de amendă, amendă ce i-a fost aplicată acestuia în dosarul nr._/62/2010 la termenul din data de 28.03.2011.
Pentru motivele mai sus menționate instanța a apreciat că actele de executare silită au fost întocmite de către intimată cu respectarea dispozițiilor art. 43 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003.
Cu privire la netemeinicia amenzii aplicate prin încheierea de ședință din data de 28.03.2011 pronunțată în dosarul civil nr._/62/2010.
În soluționarea fondului acțiunii instanța de fond a avut în vedere că potrivit art. 399 alin.3 Cod procedură civilă „în cazul în care executarea silită se face în temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de o instanță de judecată, se pot invoca în contestația la executare apărări de fond împotriva titlului executoriu, dacă legea nu prevede în acest scop o altă cale de atac”. Aceleași dispoziții sunt cuprinse și în art. 205 alin.1 Cod procedură fiscală.
În speță instanța a reținut că titlul executoriu este o hotărâre judecătorească, respectiv încheierea de ședință pronunțată la termenul din data de 28.03.2011 de către Tribunalul B. în dosarul nr._/62/2010 prin care s-a respins cererea de reexaminare formulată de către contestator și prin care acesta a fost dat în debit prin aplicarea amenzii judiciare de 10% din salariul minim pe economia națională pentru fiecare zi de întârziere începând cu data de 07.02.2011.
P. urmare, pe calea contestației la executare instanța nu poate analiza decât eventualele aspecte invocate de contestator în legătură cu cauzele de stingere a obligației cuprinse în titlul executoriu ce se execută, iar aspectele legate de temeinicia măsurii dispuse de către instanța de judecată – respectiv amendarea contestatorului - puteau fi rezolvate numai pe calea cererii de reexaminare arătate mai sus.
Cu privire la lipsa caracterului cert, lichid și exigibil al creanței constatate prin titlul executoriu:
P. precizarea depusă la termenul din data de 07.11.2011 contestatorul a solicitat anularea actelor de executare silită și a executării silite înseși deoarece, potrivit susținerilor sale, somația ce i-a fost comunicată nu a fost însoțită și de titlu executoriu, ci doar de o adresă în care însă nu se precizează în concret care este suma datorată cu titlu de amendă judiciară. Pentru acest motiv contestatorul apreciază că titlul executoriu în baza căruia s-a emis somația de executare nu are la bază o creanță certă.
P. întâmpinarea formulată intimata a menționat că a stabilit cuantumul sumelor datorate de către contestator cu titlu de amendă prin calcularea acestora de la data aplicării amenzii și până la data la care a fost emis primul act de executare, respectiv somația prin care i s-a adus la cunoștință obligația de plată a amenzii judiciare.
Pentru aceste motive a apreciat că titlu executoriu în baza căruia s-a emis somația de executare are un caracter cert, lichid și exigibil, astfel cum prevăd dispozițiile art. 379 din codul de procedură civilă.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs recurentul contestator W. E. considerând-o netemeinică și nelegală.
În motivarea recursului se arată că instanța de fond, analizând criticile aduse de recurentul contestator asupra modului de calcul a amenzii judiciare, prin prisma neîndeplinirii, de către creanța supusă executării de 6499 lei a condiției de a fi certă lichidă și exigibilă, a apreciat în mod corect că s-a calculat aceasta până la momentul emiterii somației, astfel cum a precizat și intimata, însă recurentul nu a înțeles să critice calculul matematic rezultat din numărul de zile, ci a susținut că suma de 6499 lei supusă executării nu este certă și lichidă, neavând la bază un act de creanță care să o menționeze.
Mai mult, nici prin încheierea de ședință prin care s-a aplicat amenda din 28.02.2011 și nici cea din 28.03.2011 prin care s-a respins cererea de reexaminare a amenzii și nici adresa instanței de dare în debit din 12.04.2011 nu cuprind elementele necesare, criteriile care să permită organului de executare să calculeze amenda judiciară, iar modul de calcul a amenzii nu are nicio bază legală, legea neavând în această situație vreo prevedere care să permită organului de executare să stabilească cuantumul unei amenzi.
P. urmare nu sunt îndeplinite cerințele art. 379 din Codul de procedură civilă.
Așa cm a susținut și intimata prin completarea la întâmpinare, calculul amenzii s-a făcut din data de 07.02.2011 dată din adresa instanței și până la emiterea somației – 15.06.2011, însă adresa de dare în debit s-a înregistrat la intimată la data de 14.04.2011 iar somația a fost emisă abia la data de 15.06.2011 la doză luni de la primirea înștiințării de dare în debit.
Cuantumul concret al amnezii îl poate deduce doar instanța de judecată, data până la care curge această amendă nu poate fi lăsată la latitudinea organului de executare.
Nu sunt îndeplinite cerințele impuse de art. 145 și 141 din Codul de procedură fiscală deoarece titlul executoriu nu atestă cuantumul sumei datorate, acesta fiind motivul pentru care recurentul contestator arată că a formulat contestație privind lămurirea înțelesului, întinderii și aplicării titlului executoriu.
Somația comunicată recurentului contestator nu a avut atașat titlul executoriu care să cuprindă suma de 6499 lei, neavând atașată nici încheierea de ședință prin care s-a respins cererea de reexaminare a amenzii judiciare.
Suma supusă executării are caracterul unei amenzi judiciare care nu poate curge la nesfârșit, cuantumul corect putând fi determinat doar de instanță care a aplicat-o
Intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului și menținerea sentinței pronunțate de Judecătoria B. ca fiind temeinică și legală.
Judecata recursului a fost suspendată în temeiul art.244 pct.2 C.proc.civ. până la soluționarea irevocabilă a dosarului civil nr._ al Tribunalului B. – Secția a II-a Civilă, de C. Administrativ și Fiscal, având ca obiect lămurirea înțelesului, întinderii și aplicării titlului executoriu constituit din încheierea din data de 28.02.2011 pronunțată de Tribunalul B. în dosarul nr._/62/2010.
Analizând sentința civilă recurată în raport cu motivele de recurs invocate, cu actele și lucrările dosarului, tribunalul reține următoarele:
P. încheierea pronunțată în ședința publică din data de 28.02. 2011, în cadrul dosarului nr._/62/2011, s-a dispus amendarea conducătorului Casei de Asigurări de Sănătate a Județului B., dl. E. W., cu o amendă judiciară în cuantum de 10% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere nejustificată începând cu data de 07.02.2011, această încheiere constituind titlul executoriu pus în executare de către intimata Administrația Finanțelor P. a M. B..
La data de 15.06.2011, împotriva debitorului E. W. a fost emisă somația nr._ având ca obiect executarea sumei de 6499 lei, reprezentând amenzi judiciare aplicate în dosarul civil nr._/62/2010.
Conform art. 108 indice 4 C.proc.civ., amenda judiciară se stabilește prin încheiere executorie care se comunică celui obligat dacă măsura a fost luată în lipsa acestuia.
Prima instanță a reținut în mod corect că somația atacată identifică prin numărul dosarului și termenul de judecată încheierea de ședință prin care a fost aplicată amenda judiciară și care constituie titlu executoriu.
Însă criticile vizând cuantumul sumei urmărite sunt întemeiate pentru următoarele motive:
P. încheierea de ședință din data de 28.02. 2011, în cadrul dosarului nr._/62/2010, s-a dispus amendarea conducătorului Casei de Asigurări de Sănătate a Județului B., dl. E. W., cu o amendă judiciară în cuantum de 10% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere nejustificată începând cu data de 07.02.2011.
Suma la plata căreia a fost îndatorat recurentul contestator a fost cuantificată de organul de executare la 6499 lei, deși acesta nu avea date suficiente pentru a cunoaște care este numărul de zile de întârziere nejustificată în îndeplinirea obligațiilor s-au cumulat.
Urmare formulării de către recurentul contestator a cererii de lămurire a înțelesului întinderii și aplicării titlului executoriu constituit din încheierea din data de 28.02.2011 pronunțată de Tribunalul B. în dosarul nr._/62/2010, prin sentința civilă nr. 4226 /CA/ 2 iulie 2012 pronunțată în dosarul nr._, Tribunalul B. - Secția a II-a Civilă, de C. Administrativ și Fiscal – s-a pronunțat în sensul că a admis contestația la titlu formulată de reclamantul W. E. în contradictoriu cu pârâții Casa de Asigurări de Sănătate a Județului B., Ovesea G. și Administrația Finanțelor P. B. împotriva Încheierii din data de 04.04.2011 pronunțată de Tribunalul B. și a lămurit Încheierea din data de 28.02.2011 pronunțată de Tribunalul B. în dosarul nr._/62/2010 în sensul că amenda de 10% din salariul minim brut pe economie a fost aplicată pentru perioada 16.02.2011 – 28.02.2011.
Din cele ce preced rezultă că suma pentru care s-a pornit executarea împotriva recurentului contestator nu a fost corect stabilită de către intimată, executarea pornindu-se împotriva recurentului contestator pentru o creanță care nu este lichidă.
Conform prevederilor art. 379 alin. 4 cod procedură civilă, creanța este lichidă atunci când câtimea ei este determinată prin însuși actul de creanță sau când este determinabilă cu ajutorul actului de creanță sau și al altor acte neautentice, fie emanând de la debitor, fie recunoscute de dânsul, fie opozabile lui în baza unei dispoziții legale sau a stipulațiilor conținute în titlul de creanță, iar creanța a cărei executare este criticată nu se circumscrie exigențelor acestui text legal.
Nefiind o creanță lichidă, nu poate fi executată, executarea unei astfel de obligații fiind efectuată cu încălcarea prevederilor art. 379 alin. 1 cod procedură civilă.
Normele mai sus evocate au caracter general, iar executarea silită contestată este supusă regulilor speciale cuprinse în codul de procedură fiscală. Norma specială nu cuprinde dispoziții referitoare la calitatea creanței, astfel că sunt incidente normele generale.
Deoarece somația emisă indică o obligație de plată a unei sume ce nu reprezintă o creanță lichidă, instanța va admite recursul și va modifica în parte sentința criticată în sensul că va anula somația nr._/15.06.2011 emisă în cadrul dosarului de executare silită nr._/2011, celelalte dispoziții ale instanței urmând a fi menținute.
Cererea recurentului contestator de acordare a cheltuielilor de judecată din fond și recurs, constând în taxa judiciară de timbru și timbru judiciar va fi respinsă deoarece acestea vor putea fi recuperate de recurentul contestator în condițiile art. 23 din Legea 146/1997.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de către recurentul contestator W. E. împotriva sentinței civile nr. 137 pronunțată la data de 16.01.2012 de Judecătoria B. în dosarul civil nr._ pe care o modifică în parte, în sensul că:
Admite în parte contestația la executare formulată de contestatorul W. E. cu domiciliul ales în vederea comunicării actelor de procedură la Societatea Civilă de Avocați G.&N. – B., .. 10 . . cu intimata Administrația Finanțelor P. a M. B..
Dispune anularea somației_/15.06.2011 din cadrul dosarului de executare nr._/2011.
Menține restul dispozițiilor ale sentinței civile atacate.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 19 februarie 2013.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
A. I. M. I. I. C. R.
GREFIER
V. P.
Red.A.I./14.06.2013
Tehnored.CL/17.06.2013
- 2 ex -
Jud. fond C. C.
.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 257/2013. Tribunalul BRAŞOV | Acţiune în constatare. Decizia nr. 1343/2012. Tribunalul BRAŞOV → |
|---|
