Contestatie la executare. Sentința nr. 40/2016. Tribunalul BRAŞOV
| Comentarii |
|
Sentința nr. 40/2016 pronunțată de Tribunalul BRAŞOV la data de 01-02-2016 în dosarul nr. 40/2016
DOSAR NR._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL PENTRU MINORI ȘI FAMILIE B.
SENTINȚA CIVILĂ NR. 40/S
Ședința publică din data de 01.02.2016
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE – A. N. P.- judecător
GREFIER - M. A. V.
Cu participarea procurorului –LUCREȚIA T. – din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul pentru Minori și Familie B.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea cauzei civile de față, care s-a dezbătut în fond în ședința publică din data de 29.01.2016, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta sentință, iar instanța din lipsă de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea cauzei pentru data de 01.02.2016.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Instanța, în urma deliberării a pronunțat sentința de mai jos.
TRIBUNALUL,
Constată că prin cererea înregistrată la această instanță la data de 12.11.2015, sub nr dosar de mai sus, contestatorul T. A. I., cu domiciliul în ., nr 118, jud B., CNP_ în contradictoriu cu C. Județean B., Comisia pentru Protecția Copilului B. cu sediul în B., . 6, jud B. a contestat hotărârea nr 1269/21.10.2015 emisă de Comisia pentru Protecția Copilului B. prin care minora T. C. M. născută la data de 17.10.2006, în B. a fost încadrată în grad de handicap mediu conform raportului de evaluare complexă nr 6142/21.10.2015 eliberat de Serviciul de Evaluare Complexă al DGASPC B..
În motivarea contestației declarate, contestatorul a arătat că minora s-a născut cu deficiență de auz fiind diagnosticată cu hipoacuzie neurosenzorială profundă, retard de limbaj expresiv, tulburare emoțională. Contestatorul a susținut că timp de 2 ani minora a fost încadrată în grad de handicap grav, iar ulterir gradul de handicap grav a fost obținut urmare a formulării contestațiilor la hotărârile comisiei. Minora a fost operată în anul 2013 și s-a făcut implant cohlear, dat nici în prezent nu se descurcă singură și este dependentă de un membru al familiei.
Prin întâmpinarea formulată, Comisia pentru Protecția Copilului B. a solicitat respingerea contestației arătând că hotărârea contestată a fost emisă în baza raportului de evaluare complexă eliberat de Serviciul de Evaluare complexă și Monitorizare a Copilului cu Dizabilități cu recomandările prevăzute în planul de recuperare realizate în cadrul Spitalului Clinic de Copii B., a fișei privind traseul educațional întocmit de consiliul profesoral din cadrul Școlii Gimnaziale L. și a certificatului medical emis de Spitalul de Copii B. din care rezultă că minora suferă de retard limbaj expresiv prin deficit senzorial, tulburarea emoțională, cofoză ureche stângă, implant cohlear dreapta- auz normal.
Intimata a susținut că gradul de handicap a fost stabilit în baza Ordinului 725/2002 al Ministerului Sănătății și Familiei privind criteriile pe baza cărora se stabilește gradul de handicap pentru copii și măsurile de protecție specială a acestora, încadrarea în grad de handicap stabilindu-se în raport cu intensitatea deficitului funcțional individual și prin corelare cu funcționarea psihosocială corespunzătoare vârstei.
Din analiza acestor criterii rezultă că prezența unei condiții de sănătate, boli, afecțiuni este o premisă, dar aceasta nu conduce obligatoriu la handicap.
Afecțiunile de care suferă minora sunt de natură senzorială și sunt prevăzute în Anexa 2, secțiunea 2 din Ordinul 725/2002 și pot fi asimilate gradului mediu de handicap.
Se mai arată că minora a recuperat destul de bine din deficiență, fapt atestat și de medicul specialist ORL care spre deosebire de anul trecut a stabilit diagnosticul de cofoză ureche stângă și implant cohlear dreapta- auz normal.
În contextul în care criteriile avute în vedere la stabilirea gradului de handicap sunt atât de natură medicală cât și psihosocială, iar din punct de vedere medical deficiența de care suferă minora nu este de natură să conducă la o încadrare de grad handicap grav, Comisia pentru Protecția Copilului a corelat intensitatea deficitului funcțional al minorei cu funcționarea psihosocială corespunzătoare vârstei acesteia.
În acest sens, fișa psihologică a copilului arată că minora are un coeficient de inteligență IQ100, prezintă deficit senzorial, coordonare motrică bună, cooperantă, echilibru progresiv cu o bună stabilitate a achizițiilor, deprinderi de autonomie însușite, bună orientare spațială, bună capacitate de analiză și rezistență scăzută la frustrare.
Coroborând datele medicale cu evaluarea psihologică a minorei, cu nivelul de autonomie și de autoservire însușit, încadrarea în grad de handicap mediu este justificată, fiind întrunite condițiile definitorii ale gradului mediu de handicap.
Contestația este scutită de plata taxei judiciare de timbru
În probațiune a fost administrată proba cu înscrisuri și a fost ascultată minora.
Examinând actele și lucrările dosarului în raport de cererea formulată, instanța reține în fapt și în drept următoarele:
Conform certificatului de naștere minora T. C.-M. s-a născut la data de 17.10.2006, în F., jud.B., fiind fiica contestatorului și a numitei T. I.-M..
Prin hotărârea nr.1269/21.10.2015 Comisia pentru Protecția Copilului din cadrul Consiliului Județean B. a dispus încadrarea minorei T. C. M. în gradul de handicap mediu, eliberându-se certificatul de încadrare în grad de handicap( fila 4).
Anterior acestei hotărâri, în anul 2011, minora a fost încadrată prin hotărârea Comisiei pentru Protecția Copilului B. în gradul de handicap grav, beneficiind de asistent personal. În același grad de handicap, respectiv grav, a fost încadrată minora și prin certificatul de Comisia pentru Protecția Copilului eliberat în anul 2010.
Ulterior, în anul 2013, minora a fost încadrată prin hotărârea Comisiei pentru Protecția Copilului în grad de handicap accentuat, care a fost modificat în grad de handicap grav conform sentinței civile 88/03.03.2014 a Tribunalului pentru Minori și Familie B., astfel cum a rămas definitivă prin decizia civilă nr 226/14.05.2014 a Curții de Apel B..
În anul 2014, minora a fost încadrată prin hotărârea Comisiei pentru Protecția Copilului în grad de handicap mediu, care a fost modificat în grad de handicap grav conform sentinței civile 11/16.01.2015, a Tribunalului pentru Minori și Familie B., astfel cum a rămas definitivă prin decizia civilă nr 377/16.03.2015 a Curții de Apel B.
Conform hotărârii contestate cu nr.1269/21.10.2015 la stabilirea gradului de handicap al minorei T. C. M. s-a avut în vedere raportul de evaluare complexă, planul de reabilitare și propunerea de încadrare în grad de handicap.
Potrivit certificatului medical al minorei ( fila 15 dosar), aceasta prezintă următorul diagnostic retard limbaj expresiv prin deficit senzorial, tulburare emoțională, cofoză ureche stângă, implant cohlear dreapta -auz normal.
Evaluarea psihologică a copilului arată că minora prezintă IQ 100 deficit senzorial, coordonare motrică bună, cooperantă, echilibru progresiv cu o bună stabilitate a achizițiilor, deprinderi de autonomie însușite, bună orientare spațială, bună capacitate de analiză și rezistență scăzută la frustrare.
Recomandarea ., fila 8 dosar arată că pacienta T. M. C. a fost implantată cohlear în luna martie 2013 și a necesitat ședințe repetate de reglaj și terapie logopedică. În urma acestora se constată dezvoltarea abilităților auditiv verbale. S-a recomandat, ședințe de logopedie de 2 ori pe săptămână pe care pacienta le respectă și urmărirea reglajelor o dată la 6 luni.
Minora a fost chemată în Camera de Consiliu pentru a fi ascultată potrivit art 29 din Legea 272/2004. S-a putut constata că în cauză comunicarea cu aceasta este anevoioasă. Minora a dovedit că știe să scrie.
Instanța reține că potrivit Ordinului nr 725/2012 privind stabilirea gradului de handicap în cazul minorilor - hipoacuzia congenitală sau dobândită precoce cu demutizare slabă sau nulă poate fi asimilată gradului mediu de handicap, a se vedea anexa nr 2 secțiunea 2 din acest ordin.
În completare, potrivit ordinului amintit, la baza aprecierii severității handicapului trebuie avute în vedere gradul, stadiul, eventualele complicații și posibila asociere de afecțiuni derivate din afectări sau deficiențe structurale sau funcționale, răspunsul la tratament și efectul măsurilor recuperatorii, posibilele limitări în activitate și restricții în participarea socială, influența pozitivă sau negativă exercitată de factorii de mediu și influența pozitivă sau negativă a criteriilor sus-menționate cu factorii personali. Conform actului normativ indicat, aplicarea combinată a criteriilor medicale și psihosociale se face diferențiat și adaptat particularităților de vârstă ale copiilor în cauză.
Se reține că minora a fost încadrată anterior începând cu anul 2010, în grad de handicap grav tocmai având în vedere aceste criterii, respectiv faptul că prezenta pe lângă diagnosticul stabilit de hipoacuzie congenitală profundă, severă bilaterală(care ar atrage numai un grad de handicap mediu, potrivit dispozițiilor legale) și un retard psihic sever cu deficiență mentală medie de IQ 48, aspecte care limitau și restrângeau participarea la viața socială a copilului și presupuneau un grad ridicat de dependență față de adult.
În prezent, minora potrivit fișei privind traseul educațional fila 12 dosar, este un copil a cărei participare la viața socială, școlară, familială nu mai este limitată. Minora a urmat grădinița cu program normal, apoi școala normală, a parcurs clasa pregătitoare și clasa I, fiind înscrisă acum în clasa a IIa. Aceasta manifestă interes pentru activități, participă și se implică în activități atât cât îi permite deficiența de limbaj. Minora are relații de prietenie și atitudini respectoase fașă de profesori. Se arată că nu înțelege tot ceea ce i se cere și se apelează mult la suportul vizual. Se recomandă în cazul acesteia școală generală cu profesor de sprijin. Ceea ce se poate concluziona potrivit celor de mai sus este faptul că limitările în activitate și participările copilului la viața sociali s-au atenuat. Minora nu este un copil izolat, dimpotrivă aceasta a fost integrată în sistemul de învățământ normal, urmează ședințe de logopedie, prezintă un coeficient de inteligență bun, care o ajută să se integreze și să participe la activități în mod independent chiar dacă în mare parte se apelează mult la suportul vizual.
Potrivit Ordinului menționat gradul mediu de handicap se poate acorda copiilor care au capacitate de prestație fizică (motorie, metabolică) sau intelectuală redusă, corespunzând unei deficiențe funcționale scăzute, ceea ce duce la limitări în activitate, în raport cu așteptările corespunzătoare vârstei. În această situație ele se reflectă în restricții relativ semnificative ale participării sociale a copilului, aspecte care se reflectă în cazul minorei în cauză, întrucât încadrarea în grad de handicap se face în raport cu intensitatea deficitului funcțional individual și prin corelare cu funcționarea psihosocială corespunzătoare vârstei.
În același timp dispozițiile legale impun ca gradul grav de handicap să fie acordat copiilor care au, în raport cu vârsta, capacitatea de autoservire încă neformată sau pierdută, respectiv au un grad de dependență ridicat fizic și psihic. În această situație autonomia persoanei este foarte scăzută din cauza limitării severe în activitate, ceea ce conduce la restricții multiple în participarea socială a copilului. D. urmare, copilul necesită îngrijire specială și supraveghere permanentă din partea altei persoane. Toate aceste aspecte nu se mai verifică în cazul minorei care a depășit odată cu vârsta, și urmând planurile de recuperare la care a fost inclusă, limitările la activitățile și participarea la viața școlară și socială.
În consecință, considerând că în cauză contestația declarată este nefondată, instanța în baza art 10, alin 3 din HG 1437/2004 privind organizarea și metodologia de funcționare a comisiei pentru protecția copilului și art 133 și următoarele din Legea 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, instanța urmează să o respingă potrivit dispozitivului de mai jos.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge contestația declarată de contestatorul T. A. I., cu domiciliul în ., nr 118, jud B., CNP_ în contradictoriu cu C. Județean B., Comisia pentru Protecția Copilului B. cu sediul în B., . 6, jud B..
Cu drept de apel în termen de 10 de zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică, azi 01.02.2016.
Președinte, Grefier,
A. N. P. M. A. V.
Red ANP/ 12.02.2016
Dact MAV/ 12.02.2016 – 5 ex -
| ← Ordin de protecţie. Decizia nr. 17/2016. Tribunalul BRAŞOV | Tutelă - autorizări date tutorelui. Decizia nr. 2/2016.... → |
|---|
