Investire cu formulă executorie. Decizia nr. 747/2015. Tribunalul BRAŞOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 747/2015 pronunțată de Tribunalul BRAŞOV la data de 15-06-2015 în dosarul nr. 747/2015
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._
Decizia civilă nr. 747/. publică de la 15.06.2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE – D. M.
Judecător – M. B.
Grefier – C. Ș.
Pe rol este soluționarea apelului civil declarat de apelanta intimată C. Națională de Autostrăzi și D. Naționale din România prin DIRECȚIA REGIONALĂ DE D. ȘI PODURI B. SA, prin reprezentant legal, împotriva încheierii civile nr. din 30.04.2015, pronunțată de Judecătoria B. în dosarul civil nr._ având ca obiect investire cu formulă executorie.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
TRIBUNALUL,
Prin Încheierea de ședință pronunțată în Camera de Consiliu la data de 30.04.2015 s-a respins cererea de învestire cu formulă executorie formulată de petenta C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI D. NAȚIONALE D. ROMÂNIA S.A. - DIRECȚIA REGIONALĂ DE D. ȘI PODURI B., privind învestirea cu formulă executorie a procesului - verbal de constatare a contravenției . nr._/12.06.2012.
Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut următoarele:
Prin cererea formulată, creditorul C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI D. NAȚIONALE D. ROMÂNIA a solicitat învestirea cu formulă executorie a procesului verbal . nr._/12.06.2012.
Potrivit art. 6401 alin. 1 C.pr. civ., titlurile executorii, altele decât hotărârile judecătorești, pot fi puse în executare numai dacă sunt învestite cu formulă executorie, iar conform art. 6401 alin. 3 C.pr. civ., instanța va verifica dacă înscrisul întrunește toate condițiile de formă cerute de lege pentru a fi titlu executoriu, precum și alte cerințe în cazurile anume prevăzute de lege.
D. economia dispozițiilor legale, instanța reține că pentru a fi admisă cererea de învestire cu formulă executorie, trebuie a se analiza mai întâi dacă titlul care se dorește a fi învestit este titlu executoriu.
Or, instanța constată că prin Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 6/2015 s-a statuat că în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 17 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, raportate la dispozițiile art. 4 pct. 1-4 și art. 7 din Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, republicată, procesele - verbale de constatare și sancționare a contravențiilor, prevăzute de art. 8 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările și completările ulterioare, încheiate potrivit art. 9 alin. (1) lit. a), alin. (2) și (3) din acest act normativ, transmise persoanelor sancționate contravențional pe suport hârtie, sunt lovite de nulitate absolută în lipsa semnăturii olografe a agentului constatator.
Totodată s-a mai reținut că procesul-verbal întocmit în format electronic, ce are atașată o semnătură electronică extinsă, care nu a fost comunicat persoanei sancționate contravențional în format electronic, stocat pe un suport informatic al autorității din care face parte agentul constatator, beneficiază doar de prezumția de validitate prevăzută de art. 283 din Codul de procedură civilă, prezumție care nu funcționează împotriva terților, ci în favoarea lor. În plus, Înalta Curte de Casație și Justiție a mai statuat că un asemenea act nu produce efecte juridice, de vreme ce nu a fost comunicat în formele prevăzute de lege, motiv pentru care este lipsit de forța executorie conferită actelor administrative unilaterale adoptate în regim de putere publică.
În acest sens, instanța reține că procesul verbal . nr._/12.06.2012, comunicat contravenientului pe suport de hârtie, nu cuprinde semnătura olografă a agentului constatator. Procesul-verbal de contravenție reprezintă un act administrativ unilateral cu caracter individual și produce efecte juridice doar în măsura în care a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale. Având în vedere că materializează o manifestare de voință cu caracter unilateral a unei autorități publice, prin intermediul agenților constatatori, procesul verbal trebuie să cuprindă semnătura olografă a agentului constatator.
Prin urmare, observând că procesul verbal nu cuprinde semnătura olografă a agentului constatator, instanța reține că acesta este nul absolut, astfel cum a statuat Înalta Curte de Casație și Justiție și nu poate produce efecte juridice.
Verificând, conform art. 6401 alin. 3 C.pr. civ., dacă înscrisul întrunește toate condițiile de formă cerute de lege pentru a fi titlu executoriu, instanța reține că procesul verbal nu cuprinde semnătura olografă a agentului constatator, astfel încât nu poate produce efecte juridice, este lipsit de forță executorie și nu constituie titlu executoriu.
Pentru aceste considerente, întrucât procesul verbal nu este titlu executoriu, instanța, în baza dispozițiilor art. 6401 C.pr. civ., a respins cererea de învestire cu formulă executorie.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel petenta C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI D. NAȚIONALE D. ROMÂNIA S.A. - DIRECȚIA REGIONALĂ DE D. ȘI PODURI B., solicitând admiterea cererii de încuviințare a executării silite.
În expunerea de motive, apelanta a arătat că față de reținerea instanței de fond, relativ la verificarea înscrisului în original, procesul - verbal de constatare a contravenției a fost generat și semnat electronic conform prevederilor Legii 455/2001 și H.G. 1259/2001 de către agentul constatator certificat de Certsign S.A. - Furnizor de Servicii de certificare acreditat conform legii, printarea procesului verbal de contravenție pe suport de hârtie fiind doar o materializare fizică a procesului verbal în formă electronică.
Mai arată apelanta, că Decizia nr. 6/2015 emisă de ICCJ nu a fost publicată în Monitorul Oficial, astfel că își va produce efectele după publicarea în Monitorul Oficial.
În drept apelanta a invocat dispozițiile art. 466, 665 alin. 6 și art. 150 alin. 2 C.pr. civ., O.G. 15/2002, Legea 455/2001, H.G. 1259/2001.
Cererea de apel a fost timbrată cu taxa judiciară de timbru de 20 de lei.
În apel nu s-au administrat înscrisuri noi.
Examinând actele și lucrările dosarului instanța de apel reține următoarele:
Prin Decizia nr. 6/2015, ÎCCJ a admis recursul în interesul legii formulat de Avocatul Poporului, statuând că: „În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 17 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările, raportate la dispozițiile art. 4 pct. 1-4 și art. 7 din Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, republicată, procesele - verbale de constatare și sancționare a contravențiilor prevăzute de art. 8 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările și completările ulterioare, încheiate potrivit art. 9 alin. (1) lit. a), alin. (2) și alin. (3) din acest act normativ, transmise persoanelor sancționate contravențional pe suport de hârtie, sunt lovite de nulitate absolută în lipsa semnăturii olografe a agentului constatator”.
În M. Of. nr. 199 din 25 martie 2015 a fost publicată Decizia ICCJ nr. 6/2015, astfel încât, este obligatorie, de la data publicării, pentru instanțele de judecată.
Înalta Curte a reținut că aplicarea Legii nr. 455/2001 și a Normelor tehnice și metodologice pentru aplicarea Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.259/2001, este incompatibilă cu procedura contravențională, reglementata de Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 - legea specială - care se completează cu Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 - dreptul comun în materie contravențională).
Semnătura electronică nu se poate atașa decât unui înscris în formă electronică. Ca atare, ea nu poate fi aplicată pe un înscris aflat pe suport hârtie.
Actul stocat pe suport informatic, având semnătura electronică a autorului său, beneficiază de prezumția de validitate, prevăzuta de art. 283 din Codul de procedura civilă, care impune doar condiția existenței „unor garanții suficient de serioase” de credibilitate a documentului și care funcționează, atunci când înscrierea este efectuată de un profesionist, doar „în favoarea terților”, iar nu împotriva lor.
Procesele - verbale contravenționale emise în temeiul Ordonanței Guvernului nr. 15/2002 sunt generate și semnate electronic, fiind transmise contravenienților nu prin intermediul unui sistem electronic, ci pe suport hârtie, prin intermediul serviciilor poștale.
Unui astfel de proces-verbal nu i se poate asocia o semnătura electronică extinsă.
Având în vedere forma de emitere și de comunicare a procesului-verbal, semnătura olografă a agentului constatator este obligatorie.
În caz contrar, actul nu poate beneficia de prezumția de autenticitate care, de regulă, este specifică actelor administrative emise cu respectarea condițiilor procedurale de formă.
Prin utilizarea argumentelor de interpretare logică și sistematică a prevederilor din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 și a celor cuprinse în Legea nr. 455/2001, ICCJ a statuat că voința legiuitorului a fost aceea ca procesul-verbal de constatare și sancționare contravențională să fie comunicat persoanei sancționate pe suport hârtie. În aceste condiții, exista o incompatibilitate logică și juridică între suportul pe care actul scris este comunicat persoanei sancționate și semnătura electronică extinsă, pretins a fi aplicată pe acel act pentru asigurarea autenticității sale.
Este adevărat că semnătura electronică extinsă atașata unui înscris în format electronic pentru care forma scrisă este cerută de lege ad validitatem îndeplinește aceeași funcție întocmai semnăturii olografe pe înscrisul imprimat pe suport hârtie și, în plus, aduce garanții suplimentare,
De unicitate, identitate, securitate, integritate, neputând fi repudiată de autorul său, însă aceste funcții nu sunt recunoscute decât atunci când înscrisul căruia i se atașează este transmis și primit de către destinatarul comunicării tot în format electronic.
Având în vedere toate aceste argumente, tribunalul constată că prima instanță a pronunțat o soluție întemeiată pe probele administrate în cauză, pronunțând o soluție legală și temeinică, astfel încât în temeiul art. 480 C.pr. civ. va respinge apelul declarat de apelantă ca neîntemeiat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge cererea de apel formulată de apelanta C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI D. NAȚIONALE, prin Direcția Regională de D. și Poduri B., cu sediul în mun. B., .. 13, .. 1, împotriva Încheierii Ședinței Camerei de Consiliu din data de 30.04.2015 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._, pe care o păstrează.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 15 iunie 2015.
Președinte, Judecător,
D. MoldovanManuela B.
Grefier,
C. Ș.
Red. D.M./15.06.2015
Tehnored. C.S./17.06.2015
Judecător fond- G. S.
3 ex.
| ← Investire cu formulă executorie. Decizia nr. 744/2015.... | Rectificare carte funciară. Decizia nr. 830/2015. Tribunalul... → |
|---|
