Rectificare carte funciară. Decizia nr. 830/2015. Tribunalul BRAŞOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 830/2015 pronunțată de Tribunalul BRAŞOV la data de 22-06-2015 în dosarul nr. 830/2015
ROMÂNIA
TRIBUNALUL B.
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._ Decizia civilă nr. 830/. publică de la 22.06.2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE – R. C.
Judecător – P. M.
Grefier – M. D.
Pe rol este pronunțarea asupra apelurilor civile declarate de apelanții pârâți S. Român – prin M. Finanțelor P. – prin AJFP B., prin reprezentant legal și P. I., P. M., B. I. și B. E. împotriva sentinței civile nr._/10.10.2014, pronunțată de Judecătoria B. în contradictoriu cu intimatul reclamant A. B. R., având ca obiect rectificare carte funciară.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
. Dezbaterile orale asupra cauzei au avut loc în ședința publică din data de 29.05.2015, încheierea acestui tribunal făcând parte integrantă din prezenta decizie și când, din lipsă de timp pentru deliberare, instanța a amânat pronunțarea la 12.06.2015, la 19.06.2015 și apoi pentru astăzi, când
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra apelului civil de față constată că prin sentința civilă nr._/10.10.2014, pronunțată de Judecătoria B. în dosarul civil nr._ a fost admisă acțiunea civilă formulată de reclamantul A. B. R. în contradictoriu cu pârâții S. Român prin M. Finanțelor P., P. I., P. M., B. I. și B. E. și în consecință:
S-a dispus rectificarea CF nr. 5754 Brasov, nr. top 6368-6369/1totul/Itotul/2, apartamentul nr. 2 parter, compus din cameră, bucătărie, wc și cota de 6,10% din părțile de uz comun, înscris la A+7, în sensul radierii succesive a drepturilor de proprietate ale Statului R., înscris la B+ 15, cu titlu de drept naționalizare, B. I. P. înscris la B+22 cu titlu de drept de vânzare cumpărare în temeiul Legii nr. 112/1995, P. I. și P. M., înscris la B+23-24, cu titlu de drept moștenire testamentară, B. I. și B. E., înscriși la B+34-35 cu titlu de drept dare în plata.
S-a dispus intabularea dreptului de proprietate al reclamantului A. B. R. asupra acestui apartament cu titlu de drept de succesiune, urmare a succesiunilor succesive astfel:
De la proprietarii tabulari naționalizați Roll Gerda( identic cu Gerda Dorotheia von Roll) înscrisă sub B+8, la Roll Julius junior ( identic cu Julius Oswald von Roll), pentru cota de 1/2 potrivit cu certificatul de moștenitor nr. 4VI 46/92 eliberat de Tribunalul Gummersbach:
Apoi de la proprietarul tabular Roll Julius ( identic cu Julius Oswald von Roll ), la moștenitorii neintabulați Ilse I. von Roll( în calitate de soție postdecedată) pentru cota de 1/4 părți și Jutta Ilse A. ( în calitate de fiică postdecedată) pentru cota de 3/4 părți,
Apoi de la Ilse I. von Roll către Jutta Ilse A. pentru întreaga avere.
Apoi de la Jutta Ilse A. către A. Julius R. în calitate de soț pentru cota de 1/4 părți și A. B. R. în calitate de fiu pentru cota de 3/4 părți, potrivit cu certificatul de moștenitor nr. 151/31.10.2002 al BNP Csorik E.,
Apoi, de la A. Julius R. către A. B. R. pentru întreaga avere potrivit certificatului de moștenitor nr. 14/2013 din 27 februarie 2013 al BNP Csorik E..
Totodată a fost respinsă excepția prescripției dreptului de a cere rectificarea cărții funciare, invocată de pârâții P. I., P. M., B. I. și B. E..
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Din cuprinsul CF 5754 Brasov, rezultă că inițial, la data de 19.11.1932, s-a intabulat asupra imobilului de la A+1, având nr. Top 6368,6369, dreptul de proprietate în favoarea numiților ROLL JULIUS jr. și ROLL GERDA (B 7,8).
La data de 23.05.1958 imobilul de la A+2, nr. Top 6368,6369/1/1, proprietatea celor de sub B 7,8 ( imobilul fusese dezmembrat în 1933, conform mențiunii de sub B12) este naționalizat în baza D 92/1950, fiind intabulat dreptul de proprietate în favoarea Statului R..
La data de 27.04.2000, imobilul este dezmembrat, iar ulterior, la data de 31.10.2000, dreptul de proprietate asupra apartamentului nr. 2 în litigiu, cu nr. top 6368, 6368/1/1 totul/I/totul /2 este întabulat în favoarea numitului B. I. P., cu titlu de dobândire în baza Legii nr. 112/1995.
La data de 15.01.2003, se întabulează asupra acestui apartament cu titlu de moștenire testamentară, dreptul de proprietate în favoarea pârâților P. I. și P. M. (B27,28).
La data de 30.09.2008 în baza actului de dare în plată, se întabulează dreptul de proprietate în favoarea pârâților B. I. și B. E., imobilul fiind transcris în CF_ Brasov ( f. 23), aceeași stare tabulară fiind menținută până în prezent.
P. sentința civilă nr. 533/S/ 2004 a Tribunalului Brasov, (f. 75), s-a admis cererea formulată de reclamanții A. Julius R. și A. B. R. în contradictoriu cu S. R. și Municipiul Brasov, și s-a constatat că S. R. a preluat fără titlu valabil, întreg imobilul având nr. Top inițial 6368, 6369/1/1.
P. sentința civilă nr. 455/R/2007 a Tribunalului Brasov, (f 35) s-a admis cererea formulată de reclamanții A. Julius R. și A. B. R. și s-a dispus rectificarea CF 5747 Brasov cu privire la imobilul cu nr. Top 6368-6369/1/1 totul /I/totul /2, în sensul radierii dreptului de proprietate al pârâților P. I. și P. M. asupra acestui imobil, drept înscris sub B23, 24, și s-a dispus obligarea acestora la lăsarea în deplină proprietate și posesie a imobilului către reclamanți.
A fost respins petitul privind înscrierea dreptului de proprietate al reclamanților în cartea funciară deoarece anterior pârâților P., în cartea funciară este înscris autorul lor B. I. P., iar înaintea acestuia S. Român, față de care, recurenții din acel dosar nu au solicitat radierea din cartea funciară, iar înscrierea nu poate fi efectuată omisso medio ( f. 6 din considerente).
P. decizia civilă nr. 1267/18.10.2012 a Tribunalului Brasov,( f 30 și urm), a fost admisă acțiunea în revendicare formulată de reclamanți în contradictoriu cu pârâții B. I. și B. E. si s-a dispus obligarea pârâților la lăsarea în deplină proprietate și posesie către reclamanți, a imobilului în litigiu.
Din succesiunea înscrierilor efectuate asupra imobilului, în litigiu, se observă că în ceea ce privește înscrierile efectuate în favoarea numiților B. I. P. P. I. și P. M., B. I. și B. E., legea aplicabilă acestora și în raport de care instanța a soluționat acțiunea în rectificare CF sunt cele prevăzute de Legea nr. 7/1996.
Potrivit dispozițiilor art. 34 din L7/1996, în vigoare în anul 2003 și 2008, dată la care s-au înscris pârâții P. și respective B., orice persoană interesată poate cere rectificarea înscrierilor din cartea funciară dacă printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă s-a constatat că înscrierea sau actul în temeiul căruia s-a efectuat înscrierea nu a fost valabil, că dreptul înscris a fost greșit calificat, că nu mai sunt întrunite condițiile de existență a dreptului înscris sau au încetat efectele actului juridic în temeiul căruia s-a făcut înscrierea, că înscrierea în cartea funciară nu mai este în concordanță cu situația reală actuală a imobilului.
Potrivit art. 35 alin. 1 din legea 7/1996, acțiunea în rectificare, sub rezerva prescripției dreptului material la acțiunea în fond va fi imprescriptibilă.
Potrivit art. 36 alin. 1 ,,acțiunea în rectificare, întemeiată pe nevalabilitatea înscrierii a titlului ce a stat la baza acesteia sau pe greșita calificare a dreptului înscris, se va putea îndrepta și împotriva terțelor persoane care și-au înscris un drept real, dobândit cu bună credință și prin act juridic cu titlu oneros, bazându-se pe cuprinsul cărții funciare, în termen de 3 ani de la data înregistrării cererii de înscriere formulată de dobânditorul nemijlocit al dreptului al cărui rectificare se cere, afară de cazul când dreptul material la acțiunea de fond nu s-a prescris.
În concluzie, constatându-se prin sentința civilă nr. 533/S/2004 a Tribunalului Brasov, că imobilul a fost preluat de S. R. fără titlu valabil, că prin sentința civilă nr. 455/R/2007 s-a dispus radierea dreptului de proprietate al pârâților P. asupra imobilului de sub B 23,24, că prin decizia civilă nr. 1267/18.10.2012 s-a dispus obligarea pârâților B. I. și B. E. la lăsarea în deplină proprietate și posesie a imobilului în litigiu, s-a considerat că este evident că obținerea dreptului de proprietate de la un neproprietar și înscrierea în cartea funciară nu este valabilă. Cât privește excepția prescrierii dreptului de a cere rectificarea cărții funciare, invocat de pârâți, excepția urmează a fi respinsă având în vedere că rectificarea cărții funciare în sensul radierii dreptului de proprietate al Statului R., se face în temeiul legii 7/1996, acțiunea fiind imprescriptibilă. Actul juridic încheiat cu B. I. P. fiind lipsit de efecte juridice cade sub incidența dispozițiilor art. 36 pct. 3 din Legea nr. 7/1996. Față de pârâții P. I., P. M. sunt valabile dispozițiile deciziilor civile sus menționate, fiind respinsă excepția prescrierii dreptului de a cere rectificarea cărții civile iar față de pârâții B. I. și B. E. primează dispozițiile art. 908 pct. 4 cod civil conform cărora ,,înscrierea în cartea funciară nu mai este în concordanță cu situația juridică reală a imobilului”.
P. prisma art. 33 alin. 1, art. 34 din Legea nr. 7/1996, s-a considerat că se impune rectificarea cărții funciare nr. 5754 Brasov, nr. Top 6368-6369/1 totul/I totul per 2, prin radierea succesivă a drepturilor de proprietate a Statului R., înscris la B+15 cu titlu de drept naționalizare și a acelor ce urmează și înscrierea dreptului de proprietate al reclamantului A. B. R..
Față de considerentele de fapt si de drept expuse, instanța a constatat ca fiind întemeiată acțiunea reclamantului, a admis-o și a dispus conform dispozitivului.
Instanța a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Împotriva sentinței de mai sus au declarat apel toți pârâții, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie și solicitând schimbarea în tot a acesteia, în sensul respingerii acțiunii.
De asemenea, apelanții – pârâți P. I., P. M., B. I. și B. E. au declarat apel și împotriva încheierilor din 16.05.2014, prin acre cauza a fost repusă pe rol pentru a pune în discuție temeiul de drept al cererii de rectificare, și din 03.06.2014, prin care s-a dispus amânarea judecății cauzei pentru ca reclamantul să precizeze temeiul de drept al cererii introductive.
În dezvoltarea motivelor de apel, după prezentarea situației de fapt și a litigiilor anterioare dintre părți, apelanții – pârâți au arătat că cererea de radiere a dreptului de proprietate trebuie să fie judecată prin raportare la legea aflată în vigoare la data intabulării dreptului ce se dorește a fi radiat.
Astfel, arată că împotriva pârâtului S. Român, în calitate de dobânditor nemijlocit, acțiunea în rectificare putea fi pornită oricând, sub rezerva prescripției acțiunii de fond, numai că intimatul – reclamant nu a formulat o astfel de acțiune.
În privința cererii de radiere a dreptului de proprietate al lui B. I. P. și a apelanților pârâți B. E. și B. I., aceștia susțin că este prescrisă deoarece sunt dobânditori de bună credință și cu titlu oneros, astfel că sunt incidente dispozițiile art. 36, respectiv 38 din Legea nr. 7/1996, în redactarea de la data dobândirii dreptului de proprietate de către fiecare dintre aceștia.
În legătură cu cererea îndreptată împotriva apelanților P. I. și P. M. se susține că operează autoritatea de lucru judecat prin raportare la decizia nr. 455/R/21.06.2007, pronunțată de Tribunalul B. în dosarul nr._ .
Apelanții – pârâți critică încheierile pronunțate de instanța de fond în 16.05.2014 și 03.06.2014, arătând că sunt ilegale prin raportare la dispozițiile art. 400, 204, 6 și 9 Cod procedură civilă, întrucât prin „lămuriri” nu se poate înțelege schimbarea temeiului juridic al cererii de chemare în judecată, acesta putând fi modificat doar în condițiile prevăzute de art. 204 Cod procedură civilă. Apreciază astfel că au fost lipsiți de judecata unei instanțe imparțiale, deoarece judecătorul fondului a sugerat alte limite ale procesului decât cele cu care fusese investit.
Cu privire la fondul cauzei, apelanții – pârâți arată că hotărârea atacată este greșită deoarece prima instanță nu a analizat imprescriptibilitatea acțiunii în rectificarea cărții funciare prin radierea dreptului de proprietate al Statului Român prin raportare la existența sau nu a unei acțiuni de fond de care este dependentă soluția prescriptibilității.
De asemenea, se arată că în mod greșit s-a conchis că actul juridic de dobândire a lui B. I. P. este lipsit de efecte juridice, instanța nefiind investită cu o astfel de cerere și neexistând o judecată anterioară cu privire la nulitatea contractului de vânzare – cumpărare încheiat de acesta în baza Legii nr. 112/1995.
Se critică totodată aplicarea de către prima instanță a dispozițiilor art. 908 Cod civil nou, cu nesocotirea dispozițiilor art. 76 din Legea de aplicare a acestuia.
Apelanții – pârâți apreciază că și în situația în care s-ar fi considerat că temeiul de drept aplicabil este art. 34 pct. 4 din Legea nr. 7/1996, caz în care acțiunea în rectificare este imprescriptibilă, cererea nu putea fi admisă deoarece acest text legal se referă la orice alte cazuri de rectificare, altele decât cele prevăzute la punctele 1 – 3. Ori, în motivarea cererii s-a arătat că „titlul intervenienților B. I. și B. E. provine de la persoane care nu aveau calitatea de proprietari ai imobilului”, situație de rectificare ce se circumscrie dispozițiilor art. 34 pct. 1 din Legea nr. 7/1996.
Consideră oricum că intimatul – reclamant nu-și poate înscrie dreptul de proprietate în cartea funciară, din cauza drepturilor lui B. I. P., P. I. și P. M. care nu pot fi radiate, știut fiind că înscrierile în sistemul real de publicitate imobiliară nu se pot realiza omisso medio, ci într-un mod concret și logic, de la proprietar la proprietar, în ordinea transcrierilor succesive.
La rândul său, apelantul – pârât S. Român prin M. Finanțelor P. a solicitat schimbarea sentinței atacate ca urmare a admiterii excepțiilor lipsei calității procesuale pasive și a lipsei calității Ministerului Finanțelor P. de reprezentant la Statului Român.
Astfel, consideră că în mod greșit prima instanță a apreciat că are calitate procesuală pasivă și a admis acțiunea în contradictoriu cu acesta, în condițiile în care imobilul în litigiu se află în proprietatea intimatului – reclamant A. R. B., iar apelantul nu a fost niciodată intabulat în cartea funciară.
Totodată arată că legitimitatea sa procesuală pasivă nu-și găsește nicio justificare legală în condițiile în care imobilul ce a făcut obiectul judecății este situat în intravilanul municipiului B. iar dreptul de proprietate a fost înscris în favoarea Statului Român prin Sfatul Popular – Orașul Stalin.
Un alt argument în sprijinul acestei soluții arată că este și acela că apelantul nu a fost parte în litigiile purtate până în prezent cu privire la imobilul pentru care se solicită rectificarea, hotărârile judecătorești invocate nefiindu-i opozabile.
În ceea ce privește excepția lipsei calității de reprezentant a Ministerului Finanțelor P. pentru apelantul S. Român, acesta arată că instanța de fond nu s-a pronunțat cu privire la această excepție. Consideră că această excepție ar fi trebuit să fie admisă întrucât dispozițiile art. 12 pct. 4 și 5 din Legea nr. 213/1998 prevăd că în litigiile care au ca obiect domeniul public S. Român este reprezentat de M. Finanțelor P., iar imobilul din litigiu nu face parte din proprietatea publică de interes național pentru a putea fi incidente aceste dispoziții legale.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 466 și următoarele Cod procedură civilă.
Intimatul – reclamant A. B. R. a formulat întâmpinare în termenul prevăzut de art. XV alin. 3 din Legea nr. 2/2013, prin care a solicitat respingerea apelului formulat de pârâții P. I., P. M., B. I. și B. E. și obligarea acestora la plata cheltuielilor de judecată, arătând că intimatul are posesia imobilului în litigiu, care i-a fost recunoscută prin decizia civilă nr. 1267/R/18.10.2012 a Tribunalului B., în urma comparării titlurilor de proprietate.
În legătură cu apelul declarat împotriva încheierilor din datele de 16.05.2014 și 03.06.2014, intimatul arată că dispozițiile art. 400 Cod procedură civilă au permis instanței să dispună repunerea pe rol a cauzei, iar ceea ce era determinant și obligatoriu în speță era motivarea în fapt a acțiunii, motivarea în drept având caracter subsidiar, iar instanței revenindu-i obligația de a face corecta încadrare în drept a acțiunii reclamantului.
În apel nu au fost administrate probe noi.
Analizând sentința atacată, raportat la motivele invocate, la actele și lucrările dosarului și la dispozițiile legale incidente în speță, tribunalul a reținut următoarele:
P. cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei B. la data de 11.12.2013, intimatul – reclamant A. B. R. a solicitat rectificarea cărții funciare nr. 5754 B., arătând în esență că prin sentința civilă nr. 533/2004 a Tribunalului B. s-a statuat cu putere de lucru judecat că imobilul a fost preluat fără titlu, condițiile de existență ale dreptului pretins nemaifiind întrunite, iar efectele contractului de vânzare – cumpărare încheiat cu un neproprietar încetând de drept. Tot astfel arată că au încetat și efectele moștenirii testamentare, situație confirmată de Tribunalul B. prin decizia civilă nr. 455/21.06.2007.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 34 pct. 1 și 3 din Legea nr. 7/1996 a cadastrului și publicității imobiliare.
La data de 16.05.2014, instanța de fond a dispus repunerea pe rol a cauzei pentru a se pune în discuție temeiul de drept al cererii introductive de instanță raportat la cazul de rectificare a cărții funciare aplicabil în cauză.
La următorul termen de judecată, în 03.06.2014, prima instanță, în baza art. 14 alin. 6 Cod procedură civilă și art. 22 alin. 1,2 și 4 Cod procedură civilă, a pus în discuția părților temeiul de drept al cererii de rectificare, raportat la situația de fapt expusă în cererea introductivă de instanță, pentru a se da o calificare juridică exactă a cererii în rectificare formulată.
Potrivit dispozițiilor art. 400 Cod procedură civilă, dacă, în timpul deliberării, instanța găsește că sunt necesare probe sau lămuriri noi va dispune repunerea pe rol a cauzei, cu citarea părților.
Apreciem că în speță s-a făcut o corectă aplicare a acestor dispoziții legale, repunerea pe rol a cauzei fiind determinată de constatarea unei neconcordanțe între situația de fapt expusă în cuprinsul cererii de chemare în judecată și motivele de drept pe care aceasta a fost întemeiată, împrejurare care necesita solicitarea unor lămuriri, cu respectarea principiului contradictorialității reglementat de art. 14 Cod procedură civilă și a dreptului la apărare consacrat în art. 13 din același cod.
Așa cum s-a arătat și în cuprinsul motivelor de apel, „a lămuri” înseamnă a clarifica, a desluși, a explica suplimentar. A solicita părților să-și expună punctul de vedere cu privire la temeiul juridic aplicabil și să dea explicații suplimentare în legătură cu concordanța acestuia cu motivele de fapt expuse în cerere și cu starea de fapt ce rezulta din probe, se circumscrie noțiunii de lămurire prevăzute de art. 400 Cod procedură civilă.
De altfel, în art. 22 alin 2 Cod procedură civilă s-a prevăzut pe lângă îndatorirea judecătorului de a stărui, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză, și dreptul acestuia de a cere părților să prezinte explicații, oral sau în scris, și să pună în discuția lor, orice împrejurări cu privire la situația de fapt și motivarea în drept pe care le invocă.
Mai mult decât atât, în alineatul 4 al aceluiași articol de lege se arată că judecătorul dă sau restabilește calificarea juridică a actelor și faptelor deduse judecății, chiar dacă părțile le-au dat o altă denumire, dar în această situație este obligat să pună în discuția părților calificarea juridică exactă.
Acest rol activ al judecătorului în aflarea adevărului trebuie să fie exercitat pe parcursul întregii judecăți a cauzei, iar art. 400 Cod procedură civilă este tocmai un caz particular prevăzut de lege, de exercitare a acestuia.
Menționăm că, așa cum rezultă din cuprinsul celor două încheieri de ședință atacate, cauza nu a fost repusă pe rol pentru a cere reclamantului să indice un alt temei de drept, ci pentru lămuriri cu privire la acesta (fila 109), iar în data de 03.06.2014 nu s-a acordat termen de judecată reclamantului pentru a modifica cererea de chemare în judecată, ci pentru că a fost admisă tocmai cererea de amânare formulată de apelanții pârâți, pentru a lua cunoștință de conținutul înscrisurilor comunicate la acel termen și pentru a formula apărări față de temeiul de drept pus în discuția părților de instanță. (fila 121) P. urmare, susținerile apelanților – pârâți din cuprinsul motivelor de apel referitoare la considerentele celor două încheieri atacate sunt nefondate.
Totodată apreciem că în cauză nu au fost nesocotite dispozițiile art. 6 Cod procedură civilă prin care s-a consacrat dreptul la un proces echitabil, în termen optim și previzibil, întrucât instanța de fond a dispus măsurile permise de lege pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză, în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale.
Așa cum am mai arătat, faptul că a pus în discuția contradictorie a părților și a dat posibilitatea apelanților – pârâți să-și facă apărări cu privire la temeiul de drept care era aplicabil situației de fapt dedus judecății, nu o transformă într-o instanță imparțială.
Nu au fost încălcate nici prevederile art. 9 Cod procedură civilă deoarece obiectul și limitele procesului au fost stabilite prin cererile și apărările părților, așa cum se menționează în alineatul 2 din acest text de lege.
Instanța de fond în mod corect a pus în discuție aplicabilitatea în speță a dispozițiilor art. 34 pct. 4 din Legea nr. 7/1996 (în forma existentă la data înscrierii drepturilor apelanților) potrivit cărora orice persoană interesată poate cere rectificarea înscrierilor din cartea funciară dacă printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă s-a constatat că înscrierea în cartea funciară nu mai este în concordanță cu situația reală actuală a imobilului.
Din considerentele de fapt expuse în cuprinsul cererii de chemare în judecată și din probele administrate în cauză, date fiind cele statuate irevocabil în cadrul litigiilor anterioare purtate între părți, rezultă că intimatul – reclamant se află în posesia imobilului ca urmare a admiterii acțiunilor în revendicare îndreptate împotriva apelanților, precum și faptul că titlul de preluare de către stat a imobilului a fost constatat nevalabil, dar cu toate acestea situația reală actuală a imobilului nu este în concordanță cu înscrierea în cartea funciară.
Este adevărat că, deși în considerentele sentinței atacate s-a făcut referire la dispozițiile art. 34 pct. 4 din Legea nr. 7/1996, în finalul acestora s-a arătat că primează prevederile art. 908 pct. 4 Cod civil, asemănătoare celor menționate mai sus. Aceste din urmă considerente urmează a fi înlăturate deoarece potrivit principiului „tempus regit actum”, reglementat în art. 6 alin. 1 Cod civil, legea civilă este aplicabilă cât timp este în vigoare, aceasta neavând putere retroactivă.
Apreciem că nu sunt aplicabile prevederile art. 5 alin. 2 din Legea nr. 71/2011, care prevăd că dispozițiile Codului civil sunt aplicabile și efectelor viitoare ale situațiilor juridice născute anterior intrării în vigoare a acestuia, derivate din raporturile de proprietate, dacă aceste situații juridice subzistă după . Codului civil. În speță nu se pune problema analizării efectelor viitoare, ci a rectificării unei situații de carte funciară născută sub imperiul unei alte legi, care potrivit principiului simetriei actelor juridice este guvernată de legea în vigoare la data înscrierii de carte funciară.
Așadar, motivele de apel referitoare la soluția dată excepției prescripției dreptului material la acțiune, invocată de apelanții – pârâți prin întâmpinarea formulată cu ocazia judecății în fond a cauzei, vor fi analizate prin raportare la acest temei de drept.
Astfel, din interpretarea coroborată a dispozițiilor art. 35 și 36 din Legea nr. 7/1966, în forma în vigoare la data înscrierii dreptului de proprietate al apelanților – pârâți B. I. și B.,a E., acțiunea în rectificare de carte funciară întemeiată pe art. 34 pct. 4 și îndreptată împotriva terțului de bună – credință care a dobândit bunul prin act cu titlu oneros, sub rezerva prescripției dreptului material la acțiunea în fond, este imprescriptibilă.
În speță, acțiunea de fond a fost una în revendicare, deci o acțiune imprescriptibilă extinctiv, ce a fost soluționată irevocabil prin decizia nr._/09.11.2011 a Tribunalului B., prin care au fost obligați pârâții B. E. și B. I. să lase în deplină proprietate și posesie reclamanților A. I. R. și A. B. R. imobilul înscris în cartea funciară nr. 5754 B., nr. top 6368-6369/1/1 totul /1/2 (filele 26-33 dosar de fond).
P. urmare, în mod corect instanța de fond a respins excepția prescripției dreptului material de a cere rectificarea cărții funciare, invocată de acești pârâți. În legătură cu soluția pe fond pronunțată în contradictoriu cu aceștia apreciem că este temeinică și legală față de temeiul de drept invocat mai sus și văzând că situația reală actuală a imobilului, aflat în deplina proprietate și posesie a intimatului – reclamant, nu mai corespunde cu înscrierea în cartea funciară.
În ceea ce îi privește pe apelanții – pârâți P. I. și P. M., constatăm că prin decizia civilă nr. 455/21.06.2007, pronunțată de Tribunalul B. în dosarul civil nr._ s-a dispus cu autoritate de lucru judecat rectificarea cărții funciare menționate mai sus, în sensul radierii înscrierii de sub B+23, B+24 a dreptului de proprietate al părților asupra acestui imobil, cu titlu de moștenire, fiind obligați totodată să lase imobilul în deplină proprietate și posesie reclamanților (fila 35 – 42).
Instanța de fond a reținut aceste împrejurări în cuprinsul considerentelor, dar cu toate acestea a reluat dispoziția de radiere a dreptului de proprietate a apelanților – pârâți P. I. și P. M. în dispozitiv, pentru că autoritatea de lucru judecat nu a fost invocată ca o excepție propriu – zisă, ci ca o apărare de fond.
P. urmare apreciem că această soluție nu este greșită deoarece nu a avut loc o nouă judecată pe fond a cererii de radiere. Totodată, apreciem că dată fiind reținerea puterii de lucru judecat cu privire la aceste părți, nu se mai impune nici analizarea motivului privind soluționarea excepției prescripției dreptului material la acțiune cu privire la aceștia.
În legătură cu motivele de apel referitoare la greșita soluționare a excepției prescripției dreptului material la acțiunea în rectificare îndreptată împotriva apelantului – pârât S. Român și la soluționarea cererii de rectificare a înscrisurilor de carte funciară în favoarea acestuia și a lui B. I. P., apreciem că apelanții – pârâți P. și B. nu justifică un interes legitim, personal, născut și actual în invocarea acestora.
Din moment ce acțiunile în revendicare îndreptate împotriva acestor apelanți au fost respinse irevocabil, aceștia pierzând posesia și proprietatea asupra bunului în litigiu, nu justifică vreun interes legitim în apărarea drepturilor unor persoane care, chiar dacă ar rămâne înscrise în cartea funciară, nu le-ar aduce nici un folos practic.
Apreciem astfel că este corectă susținerea intimatului – reclamant din cuprinsul întâmpinării în sensul că nu se poate identifica un folos viitor al acestora care ar decurge din menținerea în cartea funciară a unor persoane ale căror titluri au fost considerate mai puțin caracterizate față de cel al intimatului – reclamant, care se află în prezent în deplina proprietate și posesie a bunului. Precizăm în acest sens că interesul trebuie să fie personal, adică să vizeze pe cel care recurge la forma procedurală, iar nu pe alte persoane, cum este apelantul S. Român care nu a formulat critici pe fondul cauzei.
În ceea ce privește apelul formulat de apelantul S. Român prin M. Finanțelor P., instanța constată că acesta vizează doar modul de soluționare a excepțiilor invocate de partea menționată prin întâmpinarea depusă cu ocazia judecării în fond a cauzei.
Excepția lipsei calității procesuale pasive a Statului Român a fost respinsă de instanța de fond prin încheierea de ședință din 08.04.2014, încheiere ce nu a fost atacată cu apel de apelantul S. Român prin M. Finanțelor P.. (fila 104 dosar de fond) Potrivit art. 466 alin. 4 Cod procedură civilă, împotriva încheierilor premergătoare nu se poate face apel decât odată cu fondul, afară de cazul în care legea dispune altfel.
P. urmare, cele dispuse de instanța de fond cu privire la calitatea procesuală pasivă a apelantului nu puteau fi criticate decât în condițiile în care se formula apel împotriva încheierii de mai sus.
Legat de cealaltă excepție invocată de apelantul S. Român prin întâmpinarea depusă în fața primei instanțe, constatăm că aceasta nu a fost soluționată. În conformitate cu dispozițiile art. 223 alin. 1 Cod civil, în raporturile civile în care se prezintă nemijlocit, în nume propriu, ca titular de drepturi și obligații, statul participă prin M. Finanțelor P., afară de cazul în care legea stabilește un alt organ în acest sens. Luând în considerare aceste dispoziții legale și văzând că în cartea funciară una dintre înscrierile ce se cere a fi radiată este în favoarea acestui apelant, tribunalul consideră că motivele de apel privind excepția lipsei calității de reprezentant a Ministerului Finanțelor P. pentru S. Român sunt nefondate.
Față de toate considerentele de fapt și de drept expuse mai sus, în temeiul art. 480 alin. 1 Cod procedură civilă tribunalul va respinge ca nefondate apelurile deduse judecății, păstrând sentința atacată ca fiind temeinică și legală.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelurile declarate de apelanții pârâți P. I., având CNP_, P. M., având CNP_, ambii domiciliați în municipiul B., .. 22, jud. B., B. I., având CNP_, B. E., având CNP_, aceștia din urmă domiciliați în S., ., jud. B., și S. Român prin M. Finanțelor P., prin mandatar Administrația Județeană a Finanțelor P. B., cu sediul în municipiul B., .. 7, jud. B., în contradictoriu cu intimatul reclamant A. B. R., cu domiciliul ales în Brasov, .. 8, ., ., la Cabinet de avocat O. D., împotriva încheierilor pronunțate în ședințele publice din 16.05.2014 și 03.06.2014 și împotriva sentinței civile nr._/10.10.2014, pronunțate de Judecătoria B. în dosarul civil nr._, pe care le păstrează.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 22.06.2015.
Președinte, Judecător,
R. C. P. M.
Grefier,
M. D.
Red. P.M./08.12.2015
Tehnored. M.D./09.12.2015
8 ex.
Judecător fond M. M.
| ← Investire cu formulă executorie. Decizia nr. 747/2015.... | Investire cu formulă executorie. Decizia nr. 446/2015.... → |
|---|
